BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte luni cu delegaţia FMI, la Palatul Cotroceni

    Discuţiile preşedintelui Iohannis cu delegaţia comună a FMI şi a Comisiei Europene vor avea loc după ce şi premierul Victor Ponta se va întâlni cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale.

    De asemenea, şi comisiile de buget-finanţe din Parlament se vor întâlni, luni, cu reprezentanţii FMI, cu care vor discuta despre situaţia creditelor acordate în franci elveţieni.

    În negocierile de sâmbătă nu s-a ajuns la un acord privind mai multe subiecte, cele mai importante vizând preţului gazelor pentru populaţie şi Complexul Hunedoara.

    “În primul rând, experţii Comisiei Europene insistă pentru o soluţie privind liberalizarea preţului la gaze, unde partea română nu a avut aproabare de a îngeţa procesul. Discuţiile au fost aprinse şi pe problema Complexului Energetic Hunedoara, pentru care experţii internaţionali cer lichidarea companiei. Decizia pe cele două subiecte a fost amânata şi urmează să fie negociată, cel mai probabil luni, de delegaţia comună FMI şi CE direct cu premierul Victor Ponta”, au declarat pentru MEDIFAX surse oficiale, după discuţiile de sâmbătă dintre ministrul Energiei, Andrei Gerea, şi delegaţia comună Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

    Delegaţia FMI-CE se află la Bucureşti pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, care ar urma să se încheie în luna septembrie a acestui an.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

    Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.

    Premierul Victor Ponta declara, recent, că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică şi nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea “cu bine” a acordului existent.

    O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe acest an.

  • Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte luni cu delegaţia FMI, la Palatul Cotroceni

    Discuţiile preşedintelui Iohannis cu delegaţia comună a FMI şi a Comisiei Europene vor avea loc după ce şi premierul Victor Ponta se va întâlni cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale.

    De asemenea, şi comisiile de buget-finanţe din Parlament se vor întâlni, luni, cu reprezentanţii FMI, cu care vor discuta despre situaţia creditelor acordate în franci elveţieni.

    În negocierile de sâmbătă nu s-a ajuns la un acord privind mai multe subiecte, cele mai importante vizând preţului gazelor pentru populaţie şi Complexul Hunedoara.

    “În primul rând, experţii Comisiei Europene insistă pentru o soluţie privind liberalizarea preţului la gaze, unde partea română nu a avut aproabare de a îngeţa procesul. Discuţiile au fost aprinse şi pe problema Complexului Energetic Hunedoara, pentru care experţii internaţionali cer lichidarea companiei. Decizia pe cele două subiecte a fost amânata şi urmează să fie negociată, cel mai probabil luni, de delegaţia comună FMI şi CE direct cu premierul Victor Ponta”, au declarat pentru MEDIFAX surse oficiale, după discuţiile de sâmbătă dintre ministrul Energiei, Andrei Gerea, şi delegaţia comună Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

    Delegaţia FMI-CE se află la Bucureşti pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, care ar urma să se încheie în luna septembrie a acestui an.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

    Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.

    Premierul Victor Ponta declara, recent, că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică şi nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea “cu bine” a acordului existent.

    O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe acest an.

  • Rezultatul negocierilor cu FMI, după întâlnirea cu Ponta. Probleme la preţul gazelor şi CE Hunedoara

    “În primul rând, experţii Comisiei Europene insistă pentru o soluţie privind liberalizarea preţului la gaze, unde partea română nu a avut aproabare de a îngeţa procesul. Discuţiile au fost aprinse şi pe problema Complexului Energetic Hunedoara, pentru care experţii internaţionali cer lichidarea companiei. Decizia pe cele două subiecte a fost amânata şi urmează să fie negociată, cel mai probabil luni, de delegaţia comună FMI şi CE direct cu premierul Victor Ponta”, au declarat pentru MEDIFAX surse oficiale, după discuţiile de sâmbătă dintre ministrul Energiei, Andrei Gerea, şi delegaţia comună Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

    Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu afirma, la începutul lunii decembrie, că are acordul Comisiei Europene pentru amânarea calendarului de liberalizare a preţului la gazele destinate populaţiei până în 2021, iar nicio majorare nu va mai fi aplicată până la 1 iulie 2015, însă informaţia nu a fost confirmată de oficialii europeni.

    Potrivit calendarului convenit cu partenerii internaţionali, România trebuia să majoreze preţul final al gazelor destinate populaţiei cu 2% de la 1 octombrie şi 2% de la 1 ianuarie 2015, prin creşterea tarifului reglementat pentru gazele din producţia internă de la 48,5 lei/MWh la 49,8/MWh în toamna anului trecut şi la 50,6 lei/MWh de la începutul acestui an. Calendarul mai prevedea majorarea preţului la gazele pentru populaţie cu 2% de la 1 aprilie şi cu încă 3% de la 1 iulie 2015.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

    Experţii FMI şi CE insistă şi pentru o soluţie de lichidare a Complexului Energetic Hunedoara, companie pentru care există deja o cerere în instanţă pentru declanşarea insolvenţei.

    De altfel, Gherea declara încă de la finele anului trecut, imediat după preluarea portofoliului la Energie, că Complexul Energetic Hunedoara (CEH) este aproape de insolvenţă şi trebuie eficientizat.

    Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% consumul de energie la nivel naţional.

    Compania a fost înfiinţată în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

    Guvernul a aprobat strategia de privatizare a companiei în martie 2013.

    Operaţiunea urma să fie efectuată prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

    Negocierile dintre autorităţi şi delegaţia FMI-CE au continuat şi sâmbătă, în special pe subiecte privind finanţele şi energia, fiind patru teme unde părţile nu au ajuns la un acord, în timp ce la CFR Marfă s-a convenit reluarea privatizării.

    Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a declarat, miercuri, că Guvernul va avea vineri cea mai importantă întâlnire cu FMI, la care vor participa toţi miniştrii, pentru “a încerca să ajungă la un consens” cu experţii Fondului, atunci urmând să se ştie “dacă va mai fi sau nu în continuare un acord”.

    Tot miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că banca centrală este pregătită pentru eventualitatea în care România va întrerupe înainte de termen acordul cu FMI, arătând însă că negocierile merg bine şi nu va face alte comentarii înainte de conferinţa FMI, programată pentru luni.

    Delegaţia FMI-CE se află la Bucureşti pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, care ar urma să se încheie în luna septembrie a acestui an.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

    Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.

    În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta a declarat că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică şi nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea “cu bine” a acordului existent.

    O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe acest an.

  • Isărescu, despre FMI: Suntem pregătiţi pentru orice scenariu, dar negocierile merg bine. Vorbim luni

    “Noi suntem pregătiţi pentru orice scenariu, dar eu ştiu că negocierile merg bine şi nu ne antepronunţăm. Cei de la FMI vor avea o conferinţă de presă luni. Vorbim după”, a spus Isărescu, întrebat dacă există riscuri pentru România în eventualitatea încheirii acordului FMI înainte de termen, în luna septembrie a acestui an.

    Ministrul Finanţelor Darius Vâlcov a declarat miercuri că Guvernul va avea vineri cea mai importantă întâlnire cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), la care vor participa toţi miniştrii, pentru “a încerca să ajungă la un consens” cu experţii Fondului, atunci urmând să se ştie “dacă va mai fi sau nu în continuare un acord”.

    “Cea mai importantă întâlnire, cu toţi miniştrii, şi momentul în care vom încerca să ajungem la un consens va fi vineri. Probabil vineri seara sau sâmbătă dimineaţa vom şti dacă avem sau nu în continuare un acord, în condiţiile în care, bineînţeles, să le agreăm împreună”, a spus Vâlcov.

    Delegaţia FMI a început marţi vizita în România, programată în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

    Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.

    În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta a declarat că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică şi nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea “cu bine” a acordului existent.

    O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România între 2-10 decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe 2015.

  • Delegaţia FMI a venit la Guvern, pentru o primă discuţie cu Ponta

    Delegaţia FMI a început marţi vizita în România, programată în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.

    Într-o scrisoare transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, reprezentanţii FMI îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu legea falimentului personal, precizând că, fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate, aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

    Premierul Victor Ponta a confirmat luni că FMI a cerut un studiu de impact privind legea insolvenţei personale, adăugând că este convins că problema va fi discutată în Parlament.

  • Delegaţia FMI, discuţii la BNR. Printre temele discutate: legea insolvenţei personale şi conversia creditelor

    Delegaţia FMI a început marţi vizita la Bucureşti, programată în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.

    Într-o scrisoare transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, şi guvernatorului BNR reprezentanţii FMI îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu legea falimentului personal, precizând că, fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate, aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

    Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, şi de Elisabetta Capannelli, Country Manager al Băncii Mondiale.

    “O lege a falimentului personal eficientă reprezintă o componentă importantă a sistemului modern de insolvenţă şi sprijinim eforturile autorităţilor de a realiza o legislaţie în acest domeniu. Suntem, totuşi, profund îngrijoraţi de faptul că adoptarea unei legi a falimentului personal fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea părţilor interesate şi fără un sprijin instituţional adecvat nu-şi va atinge obiectivele”, se arată în scrisoare.

    În document se precizează că o astfel de lege va avea “un impact negativ” asupra pieţei financiare, dacă nu este bine pregătită.

    “Sfătuim autorităţile să adopte legea falimentului personal doar după efectuarea studiilor de impact necesare şi după consultarea părţilor (…) Încurajăm autorităţile să se inspire din experienţa altor ţări, în special a ţărilor din UE care au adoptat recent legi similare”, se mai arată în scrisoare.

    Scrisoarea a mai fost transmisă preşedintelui Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc şi guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

    Premierul Victor Ponta a confirmat luni că FMI a cerut un studiu de impact privind legea insolvenţei personale, adăugând că este convins că problema va fi discutată în Parlament.

    Anterior în cursul zilei de luni, Ponta a fost întrebat dacă va discuta cu FMI despre legile conversiei şi insolvenţei, el arătând atunci că Guvernul nu are acest lucru în program şi că FMI trebuie să discute cu Parlamentul despre aceste acte normative.

  • Ponta: FMI să discute legile conversiei şi insolvenţei cu Parlamentul. Nu am văzut scrisoarea lor

    Întrebat dacă va discuta cu FMI despre Legea conversiei creditelor şi cea a insolvenţei personale, Ponta a răspuns; ”Noi nu avem în program, dar dacă dânşii vor dori, trebuie să discute cu Parlamentul”

    Întrebat despre scrisoarea trimisă de FMI Parlamentul, BNR şi ministerului Justiţiei despre aceste acte normative, Ponta a răspuns: ”Nu comentez”.

    Întrebat, ulterior, care e poziţia sa, ca şef al Guvernului, faţă de această scrisoare, Ponta a replicat: ”Nu am văzut-o”.

    FMI îşi exprimă îngrijorarea, într-o scrisoare transmisă ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, în legătură cu legea falimentului personal, precizând că fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

    Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România şi de Elisabetta Capannelli, Country Manger al Băncii Mondiale.

    “O lege a falimentului personal eficientă reprezintă o componentă importantă a sistemului modern de insolvenţă şi sprijinim eforturile autorităţilor de a realiza o legislaţie în acest domeniu. Suntem, totuşi, profund îngrijoraţi de faptul că adoptarea unei legi a falimentului personal fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea părţilor interesate şi fără un sprijin instituţional adecvat nu-şi va atinge obiectivele”, se arată într-o scrisoare a FMI transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlvov.

    În document se precizează că o astfel de lege va avea “un impact negativ” asupra pieţei financiare, dacă nu este bine pregătită.

    “Sfătuim autorităţile să adopte legea falimentului personal doar după efectuarea studiilor de impact necesare şi după consultarea părţilor (…) Încurajăm autorităţile să se inspire din experienţa altor ţări, în special a ţărilor din UE care au adoptat recent legi similare”, se mai arată în scrisoare.

    Scrisoarea a mai fost transmisă preşedintelui Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc şi guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

  • FMI, către Guvern: Suntem profund îngrijoraţi de legea falimentului personal

    Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România şi de Elisabetta Capannelli, Country Manger al Băncii Mondiale.

    “O lege a falimentului personal eficientă reprezintă o componentă importantă a sistemului modern de insolvenţă şi sprijinim eforturile autorităţilor de a realiza o legislaţie în acest domeniu. Suntem, totuşi, profund îngrijoraţi de faptul că adoptarea unei legi a falimentului personal fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea părţilor interesate şi fără un sprijin instituţional adecvat nu-şi va atinge obiectivele”, se arată într-o scrisoare a FMI transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlvov.

    În document se precizează că o astfel de lege va avea “un impact negativ” asupra pieţei financiare, dacă nu este bine pregătită.

    “Sfătuim autorităţile să adopte legea falimentului personal doar după efectuarea studiilor de impact necesare şi după consultarea părţilor (…) Încurajăm autorităţile să se inspire din experienţa altor ţări, în special a ţărilor din UE care au adoptat recent legi similare”, se mai arată în scrisoare.

    Scrisoarea a mai fost transmisă preşedintelui Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc şi guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

    PSD doreşte ca Parlamentul să instituie, prin lege, un sistem de protecţie a persoanelor în faţa crizelor financiare şi a stabilit, în BPN, ca deputaţii să aibă o poziţie conformă acestei linii în ceea ce priveşte Legea insolvenţei personale, a declarat, luni, preşedintele PSD, Victor Ponta.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor s-a reunit, săptămâna trecută, pentru a discuta pe tema insolvenţei persoanei fizice. La discuţii au fost prezenţi şi reprezentanţi ai instituţiilor implicate.

    Comisia a decis să constituie o subcomisie care să lucreze până luni la forma unui proiect de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor interesate, CSM, MJ, ARB, BNR, ANPC, iar apoi membrii comisiei să înceapă dezbaterea pe această formă.

    Membrii comisiei nu au ajuns la un acord pe care proiect de lege, din cele patru aflate la comisie, să lucreze şi să adauge amendamente din celelalte, reprezentanţii PNL susţinând că trebuie să se înceapă cu proiectul PNL din 2010, în timp ce PSD susţine proiectul din 2014 al deputatului PSD Ana Birchall.

  • Lagarde, FMI: Programul BCE de relaxare cantitativă îşi arată deja efectele

    “Dacă privim la fluctuaţiile de pe pieţele monetare şi la nivelul actual al euro, nu putem nega existenţa unor aşteptări privind lansarea programului de relaxare cantitativă, că va fi anunţat joi şi că va fi substanţial“, a declarat Lagarde la forumul de la Davos, citată de MarketWatch.

    Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) se întruneşte joi într-o şedinţă de politică monetară, la finele căreia instituţia ar putea anunţa noi măsuri pentru suplimentarea lichidităţilor în zona euro, în valoare de până la 1.100 miliarde de euro, potrivit Bloomberg, care citează surse apropiate situaţiei.

    În situaţia în care noile măsuri vor duce la “ancorarea din nou” a inflaţiei din zona euro, economiile emergente din Europa vor avea şi ele de câştigat, a spus Lagarde.

    “Pieţele emergente din Europa vor beneficia de pe urma unei creşteri economice mai mari în zona euro, precum şi de existenţa mai multor locuri de muncă, deoarece jumătate din schimburile comerciale ale acestor state se realizează cu economiile din zona euro“, potrivit oficialului FMI.

    Prezent la forum, fostul secretar american al Trezoreriei Larry Summers a declarat că este în favoarea relaxării cantitative în Europa.

    În ceea ce priveşte o eventuală decizie a Rezervei Federale (Fed) de majora dobânda de politică monetară, Lagarde a estimat că operaţiunea va avea loc spre jumătatea anului, relatează Bloomberg.

    Potrivit directorului Trezoreriei din Ministerul Finanţelor, Ştefan Nanu, noile măsuri de relaxare monetară cantitativă din partea BCE vor avea un efect pozitiv pentru programul de împrumut al României pe pieţele internaţionale, în timp ce eventuala majorare a dobânzii din partea Fed nu va afecta randamentele pe termen lung.

    Şeful Trezoreriei crede că atât o nouă relaxare monetară cantitativă din partea BCE, cât şi o majorare a dobânzii de politică monetară în SUA, au fost deja incluse în preţurile cotate de investitori, inclusiv pentru eurobondurile rormâneşti.

  • Lagarde, FMI: Programul BCE de relaxare cantitativă îşi arată deja efectele

    “Dacă privim la fluctuaţiile de pe pieţele monetare şi la nivelul actual al euro, nu putem nega existenţa unor aşteptări privind lansarea programului de relaxare cantitativă, că va fi anunţat joi şi că va fi substanţial“, a declarat Lagarde la forumul de la Davos, citată de MarketWatch.

    Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) se întruneşte joi într-o şedinţă de politică monetară, la finele căreia instituţia ar putea anunţa noi măsuri pentru suplimentarea lichidităţilor în zona euro, în valoare de până la 1.100 miliarde de euro, potrivit Bloomberg, care citează surse apropiate situaţiei.

    În situaţia în care noile măsuri vor duce la “ancorarea din nou” a inflaţiei din zona euro, economiile emergente din Europa vor avea şi ele de câştigat, a spus Lagarde.

    “Pieţele emergente din Europa vor beneficia de pe urma unei creşteri economice mai mari în zona euro, precum şi de existenţa mai multor locuri de muncă, deoarece jumătate din schimburile comerciale ale acestor state se realizează cu economiile din zona euro“, potrivit oficialului FMI.

    Prezent la forum, fostul secretar american al Trezoreriei Larry Summers a declarat că este în favoarea relaxării cantitative în Europa.

    În ceea ce priveşte o eventuală decizie a Rezervei Federale (Fed) de majora dobânda de politică monetară, Lagarde a estimat că operaţiunea va avea loc spre jumătatea anului, relatează Bloomberg.

    Potrivit directorului Trezoreriei din Ministerul Finanţelor, Ştefan Nanu, noile măsuri de relaxare monetară cantitativă din partea BCE vor avea un efect pozitiv pentru programul de împrumut al României pe pieţele internaţionale, în timp ce eventuala majorare a dobânzii din partea Fed nu va afecta randamentele pe termen lung.

    Şeful Trezoreriei crede că atât o nouă relaxare monetară cantitativă din partea BCE, cât şi o majorare a dobânzii de politică monetară în SUA, au fost deja incluse în preţurile cotate de investitori, inclusiv pentru eurobondurile rormâneşti.