BusinessMagazin

Tag: europa

  • Piaţa imobiliară din Europa e mai rece ca un iceberg: Dobânzile ridicate au dus creditarea la minimul ultimilor 10 ani, iar cumpărătorii aşteaptă condiţii mai bune pentru a-şi cumpăra o locuinţă

    Băncile europene nu vor înregistra nicio creştere a creditelor ipotecare în acest an, din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor, însă se estimează o redresare începând cu 2025, scrie Financial Times.

    În ultimii doi ani, împrumutaţii din zona euro au fost descurajaţi să acceseze noi credite ipotecare, deoarece Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat ratele dobânzilor la niveluri record, după o perioadă îndelungată de rate negative.

    Potrivit unei analize realizate de EY, bazate pe datele Autorităţii Bancare Europene şi ale băncilor naţionale din Germania, Franţa, Spania şi Italia, se preconizează că împrumuturile ipotecare din zona euro nu vor creşte în acest an, comparativ cu o creştere de 4,9% în 2022.

    Datele, colectate din 2006, arată că cea mai mică rată de creştere anterioară a fost de 0,2% în 2014.

    „Piaţa imobiliară continuă să fie cea mai afectată, fără creştere în acest an. Totuşi, pe măsură ce scad costurile de trai şi de împrumut, cererea de locuinţe şi de credite atât din partea consumatorilor, cât şi a întreprinderilor ar trebui să se redreseze,” a declarat Omar Ali, lider global pentru servicii financiare la EY.

    Compania de consultanţă se aşteaptă ca împrumuturile ipotecare să îşi revină din 2025, cu o creştere de 3,1%, urcând la 4,2% în anul următor, pe măsură ce costurile de împrumut scad şi inflaţia încetineşte, reducând presiunile asupra pieţei imobiliare.

    BCE a majorat principala rată a dobânzii de la 0% în 2022 la un nivel record de 4% în septembrie anul trecut, urmând exemplul Băncii Angliei şi al Rezervei Federale, în încercarea de a combate creşterea inflaţiei.

    În iunie, BCE a redus dobânda principală la 3,75% şi este de aşteptat să continue scăderile în lunile următoare, pe măsură ce inflaţia scade.

    Creditele ipotecare reprezintă aproape jumătate din totalul împrumuturilor din zona euro, deşi şi alte tipuri de credite au fost afectate în ultimii ani.

  • VW, scrisoare către Europa: Din China, cu dragoste!

    Anul 2024 marchează pentru con­struc­torul auto VW, cel mai mare din lume, 40 de ani de investiţii în China. Cu această ocazie, compania a anun­ţat în primăvară că-şi accelerează realinierea cu strategia „În China, pentru China“, continuând în forţă adaptarea produselor sale la nevoile clienţilor chinezi. Compania vizează investiţii de 2,5 miliarde de euro pentru a-şi creşte vânzările în China, cea mai mare piaţă auto a lumii, şi a-şi spori capacitatea de a reacţiona mai rapid la competiţia locală.

    Planurile VW vizează extinderea unui hub de producţie şi inovaţie din oraşul chinez Hefei, cu focus pe maşinile electrice.

    Pe de altă parte, 2024 a adus şi perspectiva ca VW să facă istorie în sens negativ cu închiderea în premie­ră de fabrici în Germania, patria sa.

    VW analizează închideri de fa­brici fără precedent în Germania, creând premisele unei lupte crâncene cu sindicate puternice, în condiţiile în care cea mai puternică industrie a ţării luptă pentru viitorul său, scrie Bloomberg.

    Potenţialele măsuri includ încer­cări de a pune punct pactului de trei decenii cu angajaţii pentru menţine­rea siguranţei locurilor de muncă. Prin­cipala ţintă a VW este brandul său de autoturisme VW subperfor­mant, ale cărei marje de profit sunt sub presiune din cauza unei tranziţii cu probleme către maşini electrice şi o încetinire a cheltuielilor consu­matorilor.

    „Mediul economic a devenit şi mai dur, iar noi jucători pătrund în forţă în Europa“, a declarat CEO-ul companiei, Oliver Blume. „Germa­nia ca locaţie de business rămâne în ur­mă din punctul de vedere al com­peti­tivităţii“.

    În 2020, chiar când anunţa un plan radical de restructurare pentru a schimba focusul către e-mobilitate şi maşini autonome, VW a fost forţat să-şi închidă temporar fabrici din în­treaga Europă din cauza coronaviru­su­lui. Compania urma să investească 60 miliarde de euro în maşini elec­trice, digitalizare şi maşini autonome.

    Ca întreaga industrie auto, şi constructorul auto francez Renault a fost puternic afectat de pandemie, anunţând după 2020 un plan de restructurare pe trei ani, cu 4.600 de locuri de muncă eliminate doar în Franţa ca parte a unui efort global de reducere a costurilor cu 2 miliarde de euro.

    După pandemie, constructorii auto europeni au fost luaţi pe nepregătite de tendinţa electrificării şi mai apoi de încetinirea cererii de maşini electrice. Acum, aceştia au în faţă o competiţie în creştere din partea constructorilor auto chinezi.

    La începutul acestui an, atât Renault, cât şi Stellantis au avertizat în legătură cu necesitatea reducerii costurilor în pofida profiturilor în creştere, cu industria îndreptându-se către un „an turbulent“ de nesiguranţă economică şi politică şi marje mai mici pe fondul reorientării către maşinile electrice.

    Cu vânzările de maşini în continuare cu aproape o cincime mai scăzute decât nivelurile de dinaintea pandemiei în Europa, constructori incluzând VW, Stellantis şi Renault operează peste 30 de fabrici la niveluri pe care analiştii le consideră neprofitabile, potrivit unor date furnizate de Just Auto, citate de Bloomberg.

    În acest context, Renault investeşte la rândul său în continuare în China. În mai, constructorul francez anunţa o alianţă cu o companie chineză pentru dezvoltarea de maşini Twingo la preţuri de sub 20.000 de euro.

     

     

  • Ţara din Europa care a declarat stare de urgenţă. Este într-o situaţie disperată

    Guvernul microstatului european San Marino a declarat stare de urgenţă pe teritoriul său din cauza penuriei de apă, informează DPA.

    Starea de urgenţă impune câteva interdicţii pentru a preveni epuizarea resurselor de apă care sunt deja grav afectate, a anunţat miercuri Secretariatul de Stat din San Marino.

    Sub ameninţarea unor amenzi, este interzisă udarea gazonului, a grădinilor de legume şi a livezilor pe durata stării de urgenţă.

    Secretariatul de Stat a menţionat absenţa precipitaţiilor în lunile recente şi temperaturile ridicate, care au dus la creşterea cererii de apă potabilă în rândul populaţiei, ca motive aflate în spatele actualei penurii de apă din San Marino.

    De asemenea, este interzisă curăţarea curţilor, a scărilor şi a drumurilor de acces private cu ajutorul apei. Nici piscinele nu vor putea fi reumplute cu apă. Spălarea vehiculelor este, de asemenea, interzisă.

    Persoanele private care nu respectă aceste interdicţii riscă amenzi de până la 1.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Gigantul Unilever dă afară o treime din angajaţii din birourile din întreaga Europă. Câţi oameni lucrează pentru Unilever în România şi câţi sunt afectaţi de aceste restructurări?

    Gigantul anglo-olandez Unilever, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa bunurilor de larg consum alimentare şi non-alimentare, îşi restructurează operaţiunile de la nivel european, urmând să renunţe la o treime din angajaţii din birourile de pe continent, scrie Financial Times. Salariaţii din fabrici nu sunt vizaţi de restructurare.

     

    Aşadar, până la finalul anului viitor, 3.000-3.200 de poziţii vor fi restructurate, în contextul în care în birourile grupului lucrează 10.000-11.000 de oameni.

    Oficialii gigantului anglo-olandez au spus că aproape toate birourile europene vor fi afectate, însă cele mai vizate sunt cele din Londra şi Rotterdam, unde se află centrele de comandă ale Unilever.
Această mutare vine în contextul în care noul CEO al grupului – Hein Schumacher -, numit acum un an, este presat de acţionari şi să readucă Unilever pe creştere. Tot ca urmare a acestui plan, Unilever a anunţat în primăvară că separă divizia de îngheţată de celelalte din grup, pentru că aceasta are cele mai slabe rezultate.

    La nivel mondial, Unilever are circa 128.000 de salariaţi. Din total, peste 1.500 sunt în România, conform estimărilor ZF. Dintre aceştia însă, mai puţin de 300 lucrează în birourile grupului, majoritatea fiind în producţie.

    Cei mai mulţi salariaţi sunt cei înregistratţi pe firma Betty Ice SRL, peste 800 în 2021, ultimul an pentru care există date publice.

    Este interesant de remarcat că, în România, businessul de îngheţată al Unilever este deja separat. Mai exact, producţia funcţionează pe Betty Ice SRL, compania fiind aceeaşi pe care grupul a preluat-o de la Vasile Armenean. Mai mult, există şi Betty Ice Distribuţie SRL, firmă înfiinţată în 2022 şi al cărei nume sugerează că ar fi vorba de o firmă de distribuţie de îngheţată. Aceasta din urmă are afaceri de doar 25.000 de euro în 2022. Alte date nu există.

    În afară de aceste două companii, gigantul anglo-olandez mai avea la final de 2023 în România şi Unilever România SA – operează producţia de la Ploieşti (fabrica de condimente), Unilever South Central Europe SA – e vorba de firma de distribuţie şi import – şi Good People SA. Aceasta din urmă este entitatea juridică prin care era administrat businessul FruFru (mâncare sănătoasă) şi Urban Monkey (sucuri naturale).

    Recent însă, Unilever a anunţat că a vândut brandurile FruFru şi Urban Monkey, mărci româneşti, către Mihai Simiuc, de la care le şi preluase anterior, şi că a închis fabrica de la Bucureşti.

    În a doua parte a anului trecut, gigantul a anunţat că închide şi fabrica de detergent Dero de la Ploieşti, relocând producţia în alte ţări. E vorba de o unitate de fabricaţie cu zeci de ani de istorie.

    Unilever South Central Europe SA, firma de distribuţie şi import a grupului, cea care ar putea fi vizată de restructurări, are 213 salariaţi în 2023 şi afaceri de peste 1 mld. lei. Ea are cea mai mare cifră de afaceri, dar cei mai puţini salariaţi dintre cele trei entităţi mari ale Unilever în România.

    Ţinând cont de planurile grupului de a renunţa la o treime din angajaţii de la birouri, în România câteva zeci de poziţii ar putea fi afectate, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor publice.

  • România este şi azi a doua cea mai scumpă piaţă de energie din Europa, după Ungaria. Ministerul Energiei vine în sfârşit cu explicaţii. Sebastian Burduja: “La noi ajunge prea puţină energie ieftină din vest. Din păcate, în energie investiţiile durează, nu se fac de pe o zi pe alta”

    De mai bine de o lună de zile, România este una dintre cele mai scumpe pieţe spot de energie din Europa, dar abia azi Ministerul Energiei a prezentat o serie de explicaţii. Multe dintre motive ţin de zona tehnică a sistemelor energetice, temperaturile mari au dus la creşterea consumului de energie, dar pe de altă parte au afectat producţia hidro şi eoliană, iar cel puţin pe zona hidro estimările sunt că lucrurile vor fi tot mai dificile. La final însă, concluzia este una, preţurile mari de acum reflectă din nou lipsa de investiţii în sector.

    “România înregistrează în aceste zile preţuri la energie electrică peste media ţărilor europene. Este important de precizat că aceste preţuri sunt pe pieţele spot, unde volatilitatea este dată de mai mulţi factori, unii interni, alţii externi, pe care îi voi detalia în rândurile următoare”, a precizat Sebastian Burduja, ministrul energiei.

    Mai departe, ministrul a detaliat o serie de factori care ţin preţul sus în România, mult peste cel din Germania sau Franţa.

    – producţia scăzută de energie eoliană în România şi ţările vecine a generat diferenţe de preţ pe PZU între ţara noastră şi ţările din Vest;

    – interconexiunea Austria-Ungaria este folosită la maximum, conform datelor de pe entso-e;

    – la noi ajunge prea puţină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria;

    – noi am avut revizia planificată la Nuclearelectrica, iar vecinii bulgari au avut o oprire pe nuclear ce s-a prelunit cu o lună vs cea planificată;

    – cum am comunicat la acel moment, reamintesc că în luna mai, piaţa maghiară de energie s-a decuplat de piaţa Europei de Sud-Est prin întreruperi şi reduceri ale capacităţii nete de transfer din Ungaria;

    – indisponibilitatea unei linii cheie de transmisie de 400 kV, responsabil pentru transportul fluxurilor de la vest la estul Ungariei, precum şi de la vest la sud al Europei, a cauzat congestionarea reţelei în ţările din sud – estul Europei;

    – în această perioadă, avem temperaturi foarte ridicate în regiune vs temperaturile normale ale perioadei. Spre exemplu, în această săptămână suntem zilnic cu 7 grade Celsius peste media multi-anuală vs media multi-anuală pentru această perioadă;

    – fiind foarte cald, nu avem producţie din vânt, consumul de energie este crescut, astfel înregistrăm pe PZU preţuri mari în orele în care nu este producţie din solar (în special în vârful de seară). Preţurile din vârful de seară cresc media preţului zilnic;

    – debitul Dunării este sub media multi-anuală la intrarea în ţară şi este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână;

    – în general, producţia hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru că avem o vară secetoasă;

    – gradul de umplere în lacurile hidroenergetice este peste 80%, astfel suntem pregătiţi să facem faţă oricăror situaţii care pot apărea în lunile următoare;

    – se adaugă la toate acestea: retragerea din exploatare accidentală a U10 CNE Kozlodui 1000 MW, oprirea a două unităţi nuclearoelectrice din Slovacia, fiecare de 500 MW, în total 1000 MW, ⁠importul permanent al Ucrainei din Europa, pentru toate intervalele orare, medie de aproximativ 1500 MW, iar la vârful de seară de aproximativ 1700 MW, şi oprirea planificată a U1 CNE Cernavodă 700 MW, care a fost repusă în funcţiune pe data de 29.06.2024.

    “Aceste evenimente ne dovedesc încă o dată importanţa cuplării României la piaţa europeană, cât şi nevoia de investiţii accelerate în producerea de energie regenerabilă şi în bandă în ţara noastră, în stocare şi în creşterea capacităţii de interconexiune dintre România şi ţările vecine.”

    În ciuda declaraţiilor, multe dintre investiţiile anunţate, mai ales cele regenerabile, sunt blocate.

    “Din păcate, în energie investiţiile durează, nu se fac de pe o zi pe alta. Construirea de reactoare nucleare şi SMR-uri necesită ani de zile, la fel şi centralele cu acumulare prin pompaj, centralele pe gaz eficiente, sau retehnologizarea hidrocentralelor mari. Dar toate aceste proiecte, alături de investiţii în distribuţie, transport şi energie verde sunt puse acum în linie dreaptă şi nu ne vom lăsa până nu le vom duce la final”, a dat asigurări Burduja.

    În România, preţurile sunt plafonate până pe 31 martie 2025, astfel că aceste scumpiri nu au impact în facturi.

     

  • Ţara din Europa care vrea să-şi scape cetăţenii de credite după ce dobânzile au explodat şi i-au lăsat pe mulţi prea săraci pentru a avea o casă

    Guvernul polonez relansează planurile de ajutorare a debitorilor care se luptă să ramburseze cele mai costisitoare credite ipotecare din Uniunea Europeană, scrie Bloomberg.

     Krzysztof Paszyk, ministrul dezvoltării şi tehnologiei, a declarat pentru  Money.pl că planul său prevede subvenţionarea a până la 175.000 de credite ipotecare în următorii 5 ani. Costurile ridicate ale împrumuturilor sunt principala problemă care împiedică achiziţia de locuinţe în Polonia, a spus el.

    Guvernul, care se află în funcţie de şase luni, a oscilat în ceea ce priveşte ajutorul pentru credite, afirmând încă din luna mai că stimulentele ipotecare suplimentare ar putea suprastimula piaţa imobiliară. Anul trecut, preţurile locuinţelor din Polonia au crescut în cel mai rapid ritm din UE, ajutate de subvenţiile la credite oferite de guvernul precedent.

    Cea mai recentă întoarcere la această politică vine în contextul în care banca centrală a Poloniei a declarat că nu va reduce ratele prea curând. În această ţară se înregistrează cele mai scumpe credite ipotecare noi din UE, cu o dobândă de 7,72% pe an în aprilie, dublu faţă de nivelul înregistrat în zona euro, potrivit datelor Băncii Centrale Europene.

    Reducerile repetate ale ratelor în Ungaria, împreună cu o plafonare a ratelor creditelor pentru locuinţe, au contribuit la scăderea costurilor ipotecare din această ţară sub cele din Polonia.

    Piaţa imobiliară din Polonia a dat semne de răcire în ultimele săptămâni, pe măsură ce tot mai multe proprietăţi rezidenţiale sunt scoase la vânzare în urma creşterilor abrupte de preţuri de anul trecut. Între timp, ratele din ce în ce mai ridicate – în raport cu inflaţia – au redus numărul de noi vânzări de credite ipotecare în luna mai la cel mai mic nivel din august, potrivit biroului de informaţii de credit din Polonia.

     

     

     

  • Partidul lui Le Pen caută să se alăturile grupului lui Orbán din Parlamentul European. Posibila aderarea a extremei drepte franceze la alianţa “Patrioţi pentru Europa” ar putea face din aceasta al treilea grup ca mărime din adunarea UE

    Rassemblement National din Franţa se pregăteşte să se afilieze grupului „Patrioţi pentru Europa” din care face parte premierul ungar Viktor Orbán în Parlamentul European, în timp ce partidele de extremă-dreapta se înghesuie să îşi împartă voturile pentru a ajunge la putere, scrie Financial Times.

    RN, care ar urma să câştige cele mai multe locuri la alegerile legislative de duminică din Franţa, va decide luni dacă se aliază cu grupul Patrioţi pentru Europa, au declarat pentru Financial Times trei persoane familiarizate cu situaţia.

    Orbán a anunţat săptămâna trecută că încearcă să formeze grupul Patrioţi pentru Europa împreună cu partidele din Austria şi Cehia şi că este în căutarea altora care să i se alăture. În conformitate cu normele Parlamentului UE, grupurile pot fi formate cu un minim de 23 de deputaţi din şapte ţări. Dacă RN se alătură cu cei 30 de eurodeputaţi ai săi, ar deveni cea mai mare fracţiune din grup.

    Patrioţii ar putea rivaliza cu Partidul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), de dreapta, pentru a deveni al treilea cel mai mare grup din parlament.

    ECR, dominat de partidul Fraţii Italiei al premierului italian Giorgia Meloni, a retrogradat grupul Renew construit în jurul centriştilor lui Emmanuel Macron pe poziţia a patra luna trecută, când a anunţat că are 84 de membri.

    Dar proliferarea grupurilor de dreapta înseamnă, de asemenea, că visele acestora de a realiza o superfuziune care ar exercita o putere semnificativă în adunarea UE par să fi luat sfârşit.

    „Orice lucru care promovează interesele patrioţilor în parlamentul UE este bun pentru noi. Orbán este un politician bun care are abilităţile necesare pentru a opera la nivelul UE”, a declarat un oficial RN.

    Zoltán Kóvacs, purtătorul de cuvânt al lui Orbán, le-a spus jurnaliştilor să „rămână în alertă în următoarele câteva zile”.

    Liderul maghiar este aşteptat să se întâlnească vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin, imediat după ce acesta a efectuat luni o vizită surpriză la Kiev.

    Miercuri, Ministerul rus de Externe a postat pe reţelele de socializare ceea ce părea a fi un mesaj de felicitare pentru RN, cu o fotografie a lui Le Pen sărbătorind victoria sa din primul tur.

    „Poporul francez doreşte o politică externă suverană care să servească intereselor sale naţionale şi o rupere de dictatul Washingtonului şi Bruxellesului”, se arată în mesaj.

  • Ies la suprafaţă intenţiile lui Trump cu privire la NATO: Consilierii fostului preşedinte republican preconizează o ”reorientare radicală” a Alianţei Nord-Atlantice, în care Washingtonul să se distanţeze de Europa şi să încheie o înţelegere cu Putin cu privire la Ucraina

    Donald Trump a ameninţat de atâtea ori că va părăsi NATO încât, pentru mulţi dintre criticii săi, întrebarea este când, nu dacă va decide să abandoneze alianţa de 75 de ani în cazul în care va fi reales preşedinte în noiembrie, raportează Politico.

    În realitate, este puţin probabil ca Trump să renunţe categoric la NATO, conform interviurilor acordate de foştii oficiali ai administraţiei Trump din domeniul securităţii naţionale. Dar chiar dacă el nu părăseşte oficial organizaţia, acest lucru nu înseamnă că NATO ar rămâne în aceeaşi formulă în urma unui al doilea mandat Trump.

    În schimbul continuării participării SUA, Trump nu numai că s-ar aştepta ca ţările europene să îşi crească drastic cheltuielile pentru NATO, dar ar întreprinde şi ceea ce un expert în apărare familiarizat cu gândirea din interiorul cercului consultativ de securitate naţională al fostului preşedinte, Dan Caldwell, descrie ca fiind o „reorientare radicală” a alianţei.

    „Nu prea mai avem de ales”, a declarat Caldwell pentru POLITICO Magazine, citând creşterea datoriei SUA, recrutarea slabă a militarilor şi o bază industrială de apărare care nu poate ţine pasul cu provocările Rusiei şi Chinei.

    Nici Trump, nici campania sa nu au numit încă o nouă echipă de securitate naţională, neadoptând în mod deschis o nouă agendă pentru NATO. 

    Dar foştii oficiali şi experţi care au discutat pe baza acestui subiect – unii în mod oficial, iar alţii sub rezerva anonimatului – sunt implicaţi într-o dezbatere continuă în cercul fostului preşedinte cu privire la cât de mult să îi împingă pe europeni către o arhitectură de securitate îndreptată spre placul lui Trump.

    Potrivit acestor oficiali, SUA şi-ar păstra umbrela nucleară deasupra Europei în timpul unui al doilea mandat Trump, menţinându-şi puterea aeriană şi bazele din Germania, Anglia şi Turcia, precum şi forţele navale. Între timp, cea mai mare parte a infanteriei, blindatelor, logisticii şi artileriei ar trece în cele din urmă din mâinile americanilor în mâinile europenilor. Părţi ale acestui plan au fost prezentate într-un articol publicat în februarie 2023 de către Centrul pentru reînnoirea Americii, afiliat lui Trump, dar în lunile care au urmat, a existat un consens emergent şi mai detaliat în rândul susţinătorilor fostului preşedinte republican cu privire la o schiţă a unui nou concept pentru NATO.

    Schimbarea pe care o preconizează ar implica „reducerea substanţială a rolului de securitate al Americii în Europa”, a declarat Caldwell, recentul consilier principal al lui Russell Vought, fostul înalt funcţionar al administraţiei Trump care, în mai, a fost numit director de politici pentru Convenţia Naţională Republicană şi care este de aşteptat să joace un rol important într-o a doua administraţie Trump. Vought este, de asemenea, preşedinte al CRA.

    O rezolvare rapidă a conflictului din Ucraina, care durează de doi ani şi jumătate, ar juca, de asemenea, un rol-cheie în planurile lui Trump pentru NATO. Ca parte a unui plan pentru Ucraina care nu a fost raportat anterior, fostul preşedinte ia în calcul o înţelegere prin care NATO se angajează să nu se mai extindă spre est – în special în Ucraina şi Georgia – negociind cu preşedintele rus Vladimir Putin teritoriul pe care Moscova îl poate păstra în urma agresiunilor militare.

  • În unele ţări din Europa, a fi bunic devine o ocupaţie plătită

    În Spania, unde jumătate din bu­nici se ocupă de creşterea nepoţilor lor, bătrânii se revoltă o dată la câţiva ani considerându-se sclavi moderni. „Învăţaţi să spuneţi nu“ şi „Nu vă sim­ţiţi vinovaţi“ au fost sloganurile gre­vei din 2010, potrivit The Guardian.

    „Nu mă deranjează să ajut, dar ne-am crescut deja propriii copii, iar acum merităm spaţiul propriu“, a declarat o bunică.

    În unele ţări, însă, bunicii sunt plătiţi pentru ajutorul oferit în creş­terea copiilor.

    În Suedia, bunicii au devenit în a­ceastă săptămână eligibili pentru concediu parental plătit după ce ţara a adoptat o nouă lege menită să ex­tin­dă beneficiile de creştere a copiilor dincolo de familia imediată a copilu­lui, scrie The New York Times.

    Cetăţenii suedezi plătesc unele dintre cele mai mari taxe din lume, însă primesc în schimb servicii medi­cale finanţate de stat, învăţământ gra­tuit până la colegiu şi beneficii ge­neroase de şomaj. Ţara acordă de ase­menea 480 de zile de concediu plătit per copil, distribuit între pă­rinţi. Richard Petts, expert în dome­niul concediilor parentale, arată că noua lege recunoaşte complexităţile în creştere legate de echilibrul muncă/familie“.

    Şi în Polonia bunicii pot fi plătiţi pentru îngrijirea copiilor. În această primăvară, premierul Donald Tusk a anunţat adoptarea programului „Pă­rinte activ“ promis în campania electorală.

    Mamele care se întorc la muncă după concediul de maternitate vor primi beneficii de stat de 1.500 de zloţi (320 euro) pe lună în cadrul pro­gramului supranumit „plăţi pentru bunici“ pentru că bunicile sunt ade­sea cele care au grijă de copii în timp ce mamele muncesc.

    Întrebat de ce a numit programul în acest fel, Tusk a arătat că deşi fe­meile pot folosi banii acordaţi pentru o grădiniţă sau creşă, acestea îi pot da de asemenea bunicilor.

    Dezbaterile cu privire la oportu­nitatea de a plăti bunicii pentru creşterea copiilor se intensifică şi în alte părţi din Europa, cum ar fi Irlanda.

    Deşi mulţi părinţi sunt gata să ajute cât mai mult pe degeaba, mai ales în primii ani, există bineînţeles o limită în ceea ce priveşte timpul şi generozitatea tuturor, notează irishexaminer.com.

    Cu câţiva ani în urmă, au existat în Irlanda discuţii legate de acordarea unui grant guvernamental pentru bunicii care au grijă de nepoţi. S-a vorbit atunci de o plată anuală de 1.000 de euro în cazul bunicilor care au grijă de nepoţi mai mult de 10 ore pe săptămână. Discuţiile nu s-au soldat însă cu niciun rezultat.

    Într-un orăşel Portugalia, bunicii nu sunt plătiţi, însă primesc concediu cu plată în scopul impulsionării ratei natalităţii.

    Consiliul local din Cascais a anunţat că va acordat concediu plătit de o lună tuturor angajaţilor la naşterea primului nepot şi două săptămâni la naşterea următorilor, potrivit The Telegraph.

    În Ungaria, numărul persoanelor care lucrează la pensie a crescut de patru ori în zece ani. Potrivit unui număr semnificativ de analişti, pensiile sunt atât de mici, încât tot mai mulţi pensionari sunt nevoiţi să muncească pe lângă pensie pentru a-şi câştiga existenţa, scrie Portfolio.

     

     

  • Şeful ONU pentru drepturile omului avertizează cu privire la creşterea extremei drepte în Europa

    „Trebuie să fim foarte vigilenţi pentru că istoria ne spune, în special în Europa, că defăimarea celuilalt, că denigrarea celuilalt este un semn prevestitor pentru ceea ce va urma”, a declarat Volker Turk reporterilor în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva.

    „Este un semnal de alarmă pe care trebuie să îl tragem”.

    Partidele de extremă-dreapta au câştigat luna trecută în Parlamentul European, iar Franţa organizează un tur de scrutin în acest weekend, în cadrul căruia opozanţii Adunării Naţionale de extremă-dreapta şi antiimigraţie încearcă să îi blocheze accesul la putere, relatează Reuters.

    Turk, care se află aproape la jumătatea mandatului său de patru ani în calitate de şef al ONU pentru drepturile omului şi a cărui sarcină este de a denunţa regresul libertăţilor, a luptat ani de zile pentru a spori protecţia refugiaţilor.

    Ca austriac, a cărui ţară a devenit un focar de antisemitism în anii 1930 şi a participat la Holocaust după anexarea sa de către Germania nazistă în 1938, el a citat anterior dorinţa de a preveni viitoarele atrocităţi ca parte a inspiraţiei sale.

    „În Europa am asistat, din păcate, la o creştere a discursului instigator la ură, la o creştere a discursului discriminatoriu şi este important ca liderii politici să fie foarte clari cu privire la faptul că ar trebui să existe toleranţă zero pentru discursul instigator la ură şi pentru orice încercare de a-i denigra pe alţii”, a declarat el.