BusinessMagazin

Tag: Euro

  • Două pariuri: viitorul guvern şi datoria la FMI

    Pe de o parte, conform analiştilor de la Raiffeisen, o întârziere a formării noului guvern, în perspectiva negocierilor dure cu FMI pe marginea bugetului pentru 2013, ar influenţa negativ atât leul, cât şi dobânzile la datoria României. Pe de altă parte, în opinia aceloraşi, România are de rambursat la anul cca 4 mld. euro către FMI, astfel încât BNR s-ar putea arăta mai puţin dispusă să folosească rezerva valutară spre a susţine leul. Nu trebuie uitat însă că BNR are însă la dispoziţie pârghia managementului lichidităţii, astfel încât “ar putea să apere activ leul dacă rata de schimb creşte aproape de maximele record (în jur de 4,65 le/euro)”, apreciază analiştii XTB România.

    Cursul leului va fi influenţat şi de percepţia asupra voinţei României de a merge înainte cu reformele, ţinând cont că abandonarea obiectivului de aderare la zona euro ar fi interpretată automat drept o undă verde dată abolirii limitelor de deficit bugetar, datorie publică şi inflaţie. Aceasta nu se întâmplă însă: dacă obiectivul aderării la euro în 2015 a dispărut, discuţia ar urma să se reia după alegeri pentru a se ajunge la un “calendar realist”, susţine Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, care a afirmat în această săptămână, la o conferinţă pe teme financiare, că banca centrală are deja astfel de discuţii cu băncile comerciale.

    Până atunci, nu doar BNR, ci şi marile bănci continuă să promoveze creditarea în lei, după exemplul BCR, care a anunţat că va oferi împrumuturi ipotecare numai în lei, în condiţiile în care o pondere a împrumuturilor în valută de peste 60% din PIB rămâne o sursă de risc pentru România. Pe bună dreptate însă, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a atras atenţia, în cadrul aceleiaşi conferinţe, că prima condiţie a dezeuroizării este existenţa unei economisiri semnificative în lei, care nu se poate dezvolta decât dacă dobânzile sunt real pozitive, adică acoperă rata inflaţiei.

  • România nu a absorbit niciun euro în noiembrie din fondurile de coeziune

    Potrivit statisticii privind absorbţia fondurilor europene publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Europene, s-a înregistrat o creştere la capitolul declaraţii de cheltuieli trimise de autorităţile din România Comisiei Europene, de la 9,97% – 1,915 miliarde euro în octombrie, la 10,69% – 2,053 miliarde de euro la 30 noiembrie.

    De asemenea, plăţile interne către beneficiari au avut o creştere, redusă, de la 20,75% – 19,903 miliarde lei la sfârşitul lui octombrie, la 20,80% – 20,062 miliarde de lei.

    Aceste cifre în luna noiembrie au fost realizate în condiţiile în care au fost întrerupte plăţile de către Comisia Europeană pe cinci dintre cele şapte programe operaţionale cu fonduri structurale şi de coeziune – POSDRU, Transporturi, Competitivitate Economică, Mediu şi Regional, care beneficiază şi de cele mai mari alocări de fonduri pentru perioada 2007-2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a urcat la 4,5454 lei/euro, MAXIMUL ultimelor şase săptămâni

    O rată de referinţă superioară a fost anunţată de banca centrală la 26 octombrie, de 4,5538 lei/euro. În sesiunea de marţi, cursul s-a plasat la 4,5316 lei/euro.

    Cursul de referinţă pentru dolar a urcat cu 0,69 bani, de la 3,4665 lei/dolar la 3,4734 lei/dolar. În acelaşi timp, rata oficială pentru francul elveţian a crescut nesemnificativ, de la 3,7405 lei/franc la 3,7406 lei/franc.

    Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful BCE: Zona euro trebuie să lase în urmă lumea basmelor. Criza nu a trecut

    Criza datoriilor din uniunea monetară va continua şi anul următor, a declarat Draghi, la Paris, pentru postul de radio Europe 1, preluat de CNBC.

    “Nu am ieşit încă din criză. Recuperarea pentru cea mai mare parte a zonei euro va începe în 2013” a spus Draghi.

    Şeful BCE a adăugat ulterior, la o conferinţă cu oficiali importanţi din sectorul financiar, că actuala criză “a arătat că am trăit într-o lume a basmelor”. Datoriile nesustenabile, băncile nesigure şi slaba coordonare a deciziilor au condus la declanşarea crizei în urmă cu trei ani, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analişti: Europa ar avea de câştigat dacă euro s-ar comporta ca o liră italiană, nu ca o marcă germană

    Euro s-a apreciat în ultimele trei luni mai mult decât oricare din alte nouă monede importante incluse într-un indice valutar al Bloomberg, chiar dacă rata şomajului din uniunea monetară este la un nivel record de 11,6%, relatează Bloomberg.

    În loc să se comporte ca o marcă, cea mai importantă monedă europeană înainte de 1999, când a fost lansată oficial moneda unică, euro ar trebui să urmeze modelul lirei italiene, pentru ca economiile şi companiile să devină mai competitive, spun analiştii.

    Lira italiană s-a depreciat cu circa 30% în deceniul anterior introducerii euro.

    “Euro nu este sustenabil la acest nivel, pe termen mediu şi lung. Zona euro ar trebui să aibă o monedă mai slabă, mai mult ca o liră italiană decât ca o marcă. O monedă mai slabă ar ajuta la rezolvarea unor probleme”, a declarat Ulrich Leuchtmann, director pentru strategie pe piaţa valutară la Commerzbank în Frankfurt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a urcat miercuri la 4,5388 lei/euro

    În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,5310 lei/euro.

    Pentru moneda americană, referinţa a coborât cu 1,26 bani, la 3,5603 lei/dolar. În acelaşi timp, cursul oficial pentru francul elveţian a crescut la 3,7709 lei/franc.

    Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.

    În debutul şedinţei interbancare, euro era schimbat pentru 4,5350 – 4,5370 lei, uşor sub nivelul de marţi seară, când euro era cotat la 4,5370 – 4,5380 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a scăzut la 4,5089 lei/euro, cel mai REDUS nivel din 19 septembrie

    Rata de schimb este cu 0,82 bani mai redusă faţă de marţi, când s-a plasat la 4,5171 lei/euro. Un curs inferior, de 4,5037 lei/euro, a fost publicată de banca centrală la 19 septembrie. Leul s-a apreciat şi faţă de moneda americană, referinţa fiind de 3,5102 lei/dolar, cu 2,04 bani mai jos faţă de cea de marţi, de 3,5306 lei/dolar. În acelaşi timp, cursul oficial pentru francul elveţian a fost de 3,7339 lei/franc, în scădere de la 3,7423 lei/euro. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc. La deschidere euro a fost cotat la 4,5110 – 4,5140 lei, foarte uşor sub nivelurile de marţi din jurul orei 16:30, de 4,5130 – 4,5150 lei/euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cursul a continuat să scadă şi a ajuns sub 4,51 lei/euro în prima oră a şedinţei interbancare

    La deschidere euro a fost cotat la 4,5110 – 4,5140 lei, foarte uşor sub nivelurile de marţi din jurul orei 16:30, de 4,5130 – 4,5150 lei/euro. Ulterior, cotaţiile au coborât sub nivelul de 4,51 lei/euro, iar în prima oră cel mai redus nivel tranzacţionat a fost de 4,5060 lei/euro, în timp ce maximul a fost de 4,5111 lei/euro. La scurt timp după ora 10:00, băncile cotau euro la 4,5085 – 4,5105 lei. “Cel mai probabil, BNR continuă să vândă indirect euro pentru a schimba valuta primită de la Ministerul Finanţelor, în condiţiile în care ministerul are de făcut plăţi în lei. Probabil că vinde din banii atraşi prin emisiunea de obligaţiuni în euro derulată săptămâna trecută. Întrucât volumele de tranzacţionare sunt reduse, orice ordin de vânzare duce cursul în jos, la fel ca în şedinţele anterioare”, a afirmat un dealer.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Negriţoiu: România ar putea adopta euro la 6 ani de la începerea discuţiilor cu partenerii europeni

    “Sunt două niveluri pentru adoptarea euro. Unul tehnic şi unul politic. Cel mai bun moment este când eşti gata, este răspunsul politic. Tehnic, dacă ai în vedere şi mecanismul ERM, dacă ai în vedere şi negocierile cu partenerii europeni, deschiderea acestor discuţii, care nu a avut loc, probabil va lua cinci-şase ani adoptarea euro din momentul în care începe să se discute despre asta. Noi nu am început să discutăm despre asta”, a afirmat Negriţoiu, după o conferinţă la BNR.

    El a arătat că amânarea adoptării euro este mai vizibilă acum, în special după un anunţ “oficial sau semioficial, dar nu este o surpriză că 2015 nu era un termen realist”.

    “Adoptarea euro pentru România, ca specific, este o soluţie pentru problemele pe care le avem noi în economie şi mai ales pentru problema euroizării economiei. Faptul că se adoptă acum sau mai târziu nici asta nu este foarte rău. Cel mai important este menţinerea obiectivelor politice pe care le-am avut de corectare a indicatorilor macroeconomici şi de aşezarea unor politici sănătoase care să susţină creşterea şi dezvoltarea. Eu am perceput că înainte obiectivul 2015 era tocmai o ancoră de menţinere a acestor obiective de politică economică”, a spus Negriţoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: “Există acum o dezamăgire, fiindcă aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu”

    “Desigur că există acum o dezamăgire şi o reacţie de opoziţie faţă de integrare în anumite ţări, fiindcă aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu şi aşteptările au fost prea mari”, a declarat Mugur Isărescu pentru The New York Times.

    În cazul României, posibilitatea BNR de a influenţa deprecierea leului a făcut exporturile mai competitive, ţinând cont că două treimi din exporturi au ca destinaţie zona euro. Mugur Isărescu a clarificat pentru New York Times că ţinta de până acum de aderare a României la zona euro în 2015 “a ieşit din discuţie”, însă a precizat că programele de convergenţă care urmăreşte îndeplinirea de către România a criteriilor de aderare la zona euro, incluzând menţinerea unui deficit bugetar sub 3% din PIB, constituie o disciplină bună pentru economia ţării.

    Zece dintre ţările foste comuniste din UE sunt în continuare în afara zonei euro. Cehia intenţionează să organizeze un referendum pentru aderarea la zona euro şi a menţionat 2020 cel mai devreme ca posibilă dată de aderare, Ungaria a precizat că nu va adopta moneda unică înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a calificat recent la euro drept o monedă “total neatractivă”, mai scrie cotidianul american.

    BNR a menţinut în această săptămână la 5,25% dobânda de politică monetară, iar majoritatea analiştilor financiari consideră că BNR va menţine aceeaşi dobândă şi în 2013, spre deosebire de opiniile din septembrie, care vedeau o relaxare a politicii monetare la anul. Rata anuală a inflaţiei a crescut însă în septembrie la 5,3%, din cauza preţurilor la importurile alimentare, sabotând ţinta de inflaţie de 2-4%.

    Analiştii BCR estimează pentru decembrie o inflaţie anuală de 5,5% şi cred că şi la anul ţinta va fi depăşită, date fiind liberalizările de preţuri cerute de FMI şi de accizele mai mari la energie, tutun şi alcool; mai mult, consideră că dacă aşteptările de inflaţie s-ar deteriora puternic, n-ar fi exclusă o majorare a dobânzii spre 6% până la sfârşitul lui 2013.