BusinessMagazin

Tag: drumuri

  • MAE: Sute de români şi cel puţin şase autocare BLOCATE în Ungaria din cauza vremii

     “Până în acest moment misiunea diplomatică din Budapesta a primit numeroase solicitări din partea cetăţenilor români blocaţi pe autostrăzile M1 şi M7. Majoritatea cetăţenilor români solicită informaţii cu privire la perspectiva deblocării şoselelor (…) Numărul estimat al cetăţenilor români blocaţi pe şoselele ungare este de ordinul sutelor. Sunt şi şase autocare blocate care se află în contact cu ambasada”, informează MAE român, la solicitarea MEDIAFAX.

    Ambasada de la Budapesta a primit cel puţin 70 de apeluri de la emiterea alertei meteo în cursul zilei de joi.

    De asemenea, în cazul cetăţenilor români surprinşi pe drumuri naţionale a fost nevoie ca ambasada să-i ajute să identifice exact locaţia în care se aflau şi cu sprijinul poliţiei să fie conduşi în locuri special pregătite pentru a aştepta deblocarea şoselei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vreme rea în toată ţara. CODUL GALBEN a intrat în vigoare. Circulaţie îngreunată de ninsoare şi viscol. Care este starea drumurilor

     Şeful Secţiei Bistriţa a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Alexandru Slavita, a declarat că se acţionează cu 25 de utilaje pe toate drumurile naţionale, din care şase sunt concentrate în zona de munte.

    “Ninsoarea a pornit de la vest la est. A nins mai întâi în zona Becleanului şi ploua la munte şi apoi s-a instalat iarna şi în Pasul Tihuţa şi în celelalte zone montane. În noaptea de joi spre vineri, s-au aruncat 35 de tone de antiderapant. Din păcate, nu mai avem toate utilajele care au acţionat în iarnă, dar folosim ce avem. Atunci erau peste 40, acum avem 25. Nu sunt probleme, deşi ninge abundent şi viscoleşte. E pentru că nu a scăzut temperatura încă. Mai rău va fi la noapte, că scade şi temperatura până la minus 12 grade Celsius”, a declarat Alexandru Slavita.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania de autostrăzi a cheltuit 1,5 mld. euro, dar şoselele nu se văd. Top 30 al celor mai mari plăţi pentru drumuri

    Cele mai mari 30 de plăţi realizate anul trecut de către compania de drumuri s-au ridicat la aproape 1,2 miliarde de euro. Spedition UMB a lui Dorinel Um­bră­rescu şi austriecii de la Strabag au încasat fiecare peste 100 mil. euro, în timp ce americanii de la Bechtel au primit 76 mil. euro deşi au construit doar 600 de metri de autostradă. În total, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a avut un buget anul trecut de 1,5 mld. euro pentru autostrăzi şi drumuri naţionale. ZF continuă seria de articole prin care încearcă să evidenţieze modul în care se cheltuiesc banii companiei de drumuri, care an de an beneficiază de bugete de 1,5-2 mld. euro. În acelaşi timp însă, numărul de kilometri de autostrăzi rămâne redus, iar infrastructura rutieră, în general, este slab dezvoltată. Cea mai mare parte a plăţilor realizate anul trecut de compania de drumuri a mers către construcţia de autostrăzi, în special pentru Coridorul IV paneuropean, dar şi pentru reabilitări sau modernizări de drumuri, deszăpeziri şi întreţineri multianuale ale şoselelor.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Topul contractelor de şosele în 2012: Reabilitări şi variante de ocolire, dar nicio autostradă nouă

    Şase reabilitări de drumuri naţionale, trei construcţii de variante de ocolire şi o consolidare a unei şosele – acestea sunt principalele contracte semnate anul trecut de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).Niciun contract de construcţie a unei autostrăzi nu a fost semnat anul trecut, în ciuda faptului că încă de la jumătatea anului au fost scoşi la licitaţie peste 100 de kilometri de autostrăzi, cu o valoare estimată la aproape un miliard de euro. Topul celor mai mari zece contracte de infrastructură semnate anul trecut de CNADNR însumează circa 226 de milioane de euro, de peste 5 ori mai puţin decât clasamentul similar din anul 2011. Explicaţia micşorării acestei sume vine şi din faptul că anul trecut Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia se afla CNADNR, a rămas cu un buget mai mic după rectificarea din vară.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Cum îşi pune Statul cetăţenii pe drumuri pentru un timbru sau o taxă. Ce soluţii propun IT-iştii

    Obţinerea unui cazier judiciar, a buletinului de identitate sau a altor solicitări asemănătoare de la instituţiile statului îi pune pe cetăţenii români în situaţia neplăcută de a pierde timp pe drumuri pentru obţinerea unui timbru sau pentru plata unei taxe. Asociaţia directorilor IT din România propune înfiinţarea în cadrul executivului a unei structuri care să simplifice procedurile greoaie prin care cetăţenii sunt nevoiţi să facă numeroase drumuri pentru a obţine o simplă hârtie. Pentru înmatricularea unei maşini, într-una dintre cele mai puţin complicate situaţii, achiziţionarea unei maşini noi, cetăţeanul trebuie să aducă la ghişeu şase copii a diferite documente obţinute de la diferite instituţii şi patru dovezi de plată a diferite taxe, dintre care doar una se poate plăti pe loc la ghişeul de înmatriculări. Obţinerea unui cazier judiciar presupune plata unui timbru fiscal de 1 leu care nu poate fi achiziţionat la sediul poliţiei, ci doar la oficii poştale. Analog, pentru eliberarea buletinului de identitate, cetăţeanul trebuie să aducă la ghişeul secţiei de poliţie dovada plăţii unei taxe care nu se poate plăti în incinta secţiei şi un timbru fiscal de 5 lei. Noul Guvern al României, condus de premierul Victor Ponta, a primit cu “deschidere” propunerile formulate de o asociaţie a directorilor de IT din România şi susţinută şi de AMCham – Camera de Comerţ Americană, privind înfiinţarea în cadrul executivului a unui post de “director de IT” care să pună ordine în investiţiile statului în acest domeniu, însă momentan lucrurile s-au oprit la acest stadiu, a declarat pentru ZF Călin Rangu, CEO al Asociaţiei directorilor IT (CIO Council).

    Noua structură, CIO OFFICE Guvernamental, ar urma să fie responsabilă pentru crearea cerinţelor legale şi tehnice, cât şi pentru coordonarea planificării şi dezvoltării soluţiilor de e-guvernare între ministere, agenţii, entităţi ale statului, administraţii centrale şi locale. „România are nevoie de informatizare guvernamentală de succes, fiind pe ultimele locuri din Europa”, îşi explica în decembrie demersul Călin Rangu. “Când cineva participă la un concurs în sectorul public trebuie să prezinte un dosar în care i se solicită şi cazierul, normal. Pentru cazier trebuie să meargă la poliţie unde probabil stă la o coadă şi află că întâi trebuie să plătească o taxă la poştă, în altă parte deci, şi să vină şi cu un timbru ca pe vremea bunicii, într-o lume în care scrisorile sunt înlocuite de e-mail, timbrele probabil vor fi apanajul colecţionarilor – semnificaţia timbrelor fiscale este pur fiscală, aferentă sistemului de taxe. Dacă nu ne ocupăm ca datele să fie disponibile între unităţile de stat într-un mod electronic, dacă taxele şi impozitele nu se pot plăti de oriunde, către oricine, deci dacă nu punem nişte baze solide şi profesionale, iniţiativele se pot finaliza cum s-au finalizat şi cele din ultimii 10 ani.”

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Autostrada viitorului, sau cum ar trebui să arate, dacă tot nu avem, drumurile din România în viitor – VIDEO

    Iarna drumul va indica scăderea temperaturii sub zero grade, prin marcaje aplicate cu o vopsea care reacţionază la frig. Autostrada va fi luminată de surse interactive, care se vor aprinde la apropierea maşinii şi se vor stinge după trecerea acesteia.

    Generatoare eoliene vor fi folosite pentru alimentarea unor zone speciale care vor putea alimenta prin inducţie automobilele electrice în mers. Lucrările vor începe la jumătatea acestui an în provincia Brabant. Luminile interactive şi eolienele vor fi primele instalate, iar zonele de inducţie în următorii ani.

  • DN1 s-ar putea transforma în drum cu sens unic spre munte – ministru

    “Poate exista o soluţie, n-am discutat-o. Poate reuşim să stabilim un drum cu sens unic într-o direcţie şi altul în altă direcţie. Nu ştiu, să vedem. Măcar s-ar mai putea fluidiza cât ar fi necesar, şase luni, un an”, a spus Stroe, răspunzând unei întrebări legate de problemele în trafic de pe ruta Braşov-Bucureşti. În acelaşi context, ministrul Afacerilor Externe a subliniat că aglomeraţia în trafic pe Valea Prahovei – o constantă atât în perioada sărbătorilor, cât şi în weekend-uri – este cauzată şi de “situaţia infrastructurii” şi că, în lipsa unei soluţii, “ne vom chinui” din acest punct de vedere până la finalizarea autostrăzii Bucureşti-Braşov.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cine deszăpezeşte drumurile din România, o miză de 80 mil. euro: Câţi bani iau TelDrum, Căşuneanu, Umbrărescu sau Berna

    Printre firmele care au cele mai multe contracte de deszăpezire se numără Tel Drum din Alexandria, cunoscută ca având legături cu liderul PSD Liviu Dragnea. Valoarea contractelor Tel Drum se ridică la aproape 30 de milioane de lei (6,7 milioane de euro), urmată de firmele Spedition UMB a lui Dorinel Umbrărescu şi PA&CO International a lui Costel Căşuneanu, fiecare cu contracte de 20 de milioane de lei (4,4 milioane de euro). Totodată, şi firma lui Theodor Berna, Teloxim Con, are încheiate contracte de aproape 18 milioane de lei (4 milioane de euro). Întrebarea care se pune an de an odată cu declanşarea ninsorii este de ce se cheltuie zeci de milioane de euro pe deszăpezire, dar în cele mai multe cazuri şoselele rămân în continuare blocate. Iarna trecută, spre exemplu, zeci de drumuri naţionale şi autostrăzi au fost blocate zile bune din cauza zăpezilor, iar situaţia se repetă şi în acest an. Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că prefecţii de Botoşani şi Neamţ vor fi demişi, pentru că nu şi-au făcut treaba la deszăpezire, şi că face o analiză privind conducerea CNADNR pentru a vedea dacă aplică aceeaşi măsură şi în cazul acesteia, potrivit Mediafax.

    Mai multe pe zf.ro

  • Primăria Bacău investeşte 11 mil. euro în reabilitarea infrastructurii urbane

    Unul dintre proiecte prevede reabilitarea şi modernizarea a peste 3,8 km de străzi (carosabil, trotuare, locuri de parcare), alveole pentru staţii de autobuz, dar şi pistă pentru biciclişti. Totodată, acest proiect prevede schimbarea conductei de apă potabilă şi reabilitarea celei de canalizare, montarea a 91 de stâlpi de iluminat stradal şi a 290 de corpuri de iluminat economice.

    Mai multe pe zf.ro

  • Anul electoral nu se vede pe şosele

    Poate singura bilă albă din domeniul infrastructurii în acest an a fost deschiderea a două dintre dintre cele mai aşteptate autostrăzi, Bucureşti-Ploieşti şi Autostrada Soarelui, dar, chiar şi aşa, acestea nu sunt finalizate complet şi pe unele tronsoane se circulă cu restricţii de viteză. La fel de important e ce se întâmplă în continuare cu celelalte şosele, aflate în construcţie sau doar în stadiu de proiect pe hârtie, dar care sunt aşteptate de milioane de români şi de zeci sau chiar sute de potenţiali investitori străini.

    În prima jumătate a acestui an, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a încetinit ritmul de atribuire de contracte, deşi în continuare are o serie de proiecte de autostrăzi ce trebuie licitate şi adjudecate. Între timp, şi Co-misia Europeană a întrerupt o parte din plăţile pentru programul POS-T, care finanţează o mare parte din autostrăzile care se con-struiesc în acest moment în România.


    Iar unele din şantierele de autostrăzi se mişcă foarte greu chiar şi în perioada de vară, când motoarele constructorilor ar trebui turate la maxim. Tronsonul Suplacu de Barcău-Borş, ultimul din Autostrada Transilvania pe care americanii de la Bechtel îl mai con-struiesc, este un exemplu în acest sens. Lucrările au avansat extrem de puţin de la începutul anului, deşi Bechtel a încasat circa 74 de milioane de euro în acest an, potrivit informaţiilor transmise de CNADNR. Similar, în cazul primului lot al autostrăzii Nădlac-Arad, construit de firma românească Romstrade şi de portughezii de la Monteadriano, şantierul înaintează foarte greu: deşi ar trebui să fie finalizată în aprilie anul viitor, nici 5% din această autostradă nu era gata la începutul acestei veri. Recent, premierul Victor Ponta vorbea chiar de o suspiciune de fraudă în ceea ce priveşte această autostradă.

    Florian Aldea, director general al producătorului de ciment Carpatcement Holding, subsidiară a grupului german HeidelbergCe-ment, spune că în mod normal în anii electorali piaţa construcţiilor ar trebui să cunoască un reviriment, însă în anul 2012 contextul european dificil şi-a pus amprenta şi asupra acestui domeniu.

    “E greu de evaluat ce se întâmplă în lucrările de infrastructură şi care e realitatea între beneficiar şi constructori. Credem că evo-luţia domeniului infrastructurii este legată şi de intervalul de timp la care sunt plătiţi constructorii”, spune Aldea. Cimentul este unul dintre cele mai importante materiale de construcţii folosite în construcţia şoselelor, iar printre proiectele pentru care Carpatcement face livrări se numără şi autostrăzile de pe Coridorul IV paneuropean.

    În prima parte a acestui an, CNADNR nu a atribuit niciun contract de autostrăzi, cele mai importante proiecte fiind pentru reabili-tarea unor drumuri naţionale şi pentru construcţia de centuri de oraş. Primele cinci contracte atribuite de CNADNR în primele şase luni ale anului acesta au o valoare cumulată de circa 130 de milioane de euro, în contextul în care anul trecut cele mai mari cinci contracte totalizau peste 670 de milioane de euro, fiind exclusiv pentru construcţii de autostrăzi. Deşi compania de drumuri a lansat în primele luni ale anului licitaţii pentru construirea a 97 de kilometri de autostrăzi pe Coridorul IV paneuropean, cu o valoare de circa 870 de milioane de euro, până acum nu s-a anunţat niciun câştigător. Aceeaşi situaţie se întâmplă şi în cazul tronsonului de circa 9 kilometri din Autostrada Transilvania, Gilău-Nădăşelu, cu o valoare de peste 70 de kilometri: momentan nu există nicio concluzie cu privire la soarta acestei şosele.