BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Primăria Oradea în parteneriat cu CJ Bihor au în plan o investiţie de 235 mil. euro pentru dezvoltarea transportului metropolitan

    Consiliul Local Oradea a aprobat studiile de fezabilitatea şi indicatorii tehnico-economici pentru dezvoltarea mobilităţii metropolitane pentru zona de aeroport, pentru legătura Borş-Iris, legătura Oradea-Toboliu şi pentru interconectarea infrastructurii la reţeaua de cale ferată pe tronsonul Oradea Est – Oradea – Oradea Vest. Totodată, a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru conectarea străzii Alexandru Cazaban cu drumul Oradea -Sântandrei şi desfiinţarea trecerii de calea ferată din zona străzii Corneliu Baba, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Oradea.

    Proiectul pregătit de primăria Oradea în parteneriat cu CJ Bihor va da posibilitatea celor aproximativ 30.000 de de oameni care vin la muncă spre Oradea din zona metropolitană să folosească tram-trenurile (tramvaiele-tren), o soluţie de transport mult mai economică şi mai puţin poluantă decât  transportul rutier, investiţia totală ridicându-se la 235 mil. euro, TVA inclus.

    ’’Este un proiect important pentru Oradea, judeţul Bihor şi zona metropolitană. Acest proiect s-a născut în urma parteneriatului dintre Consiliul Judeţean Bihor şi primăria Oradea. Conectivitatea oraşului Oradea şi a judeţului Bihor este foarte importantă pentru ca municipiul nostru şi judeţul să se dezvolte în continuare.’’, a declarat Florin Birta, primarul municipiului Oradea, într-un comunicat de presă.

    Prin ’’tren metropolitan’’ se înţelege un serviciu de interes economic general în domeniul transportului public de călători care deserveşte, de regulă, teritoriul administrativ al unui municipiu şi zona sa urbană funcţională, utilizând linii de cale ferată convenţională, linii de cale ferată dedicată, o combinaţie a acestora sau o combinaţie între linii de cale ferată şi cele destinate vehiculelor de tramvai sau metrou. Viteza maximă de circulaţie proiectată va fi de 70 km/h în afara localităţilor şi 30 km/h în localităţi. Liniile vor fi electrificate, pe zona CFR alimentarea urmând să fie cu 27.000 V, iar pe calea de rulare a tramvaielor cu 600 V. Cele 13 tram-trenuri vor fi integrate într-o reţea de linii feroviare electrificate şi linii de tramvai extinse.

    ’’Ne confruntăm în ultimii ani cu două realităţi, fenomenul migraţiei populaţiei către Oradea şi zona metropolitană şi fenomenul de suburbanizare, comunele din jurul oraşului dublându-şi populaţia. Oradea a ajuns în ultimii 15 ani să aibă 100.000 de angajaţi, iar zona metropolitană peste 20.000. Pentru nevoile acestor oameni trebuie să găsim soluţii de mobilitate. Acest proiect urmăreşte realizarea unui sistem integrat de transport, obiectivul fiind transferul  călătorilor dinspre rutier spre feroviar.’’, a declarat Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

    În cadrul proiectului vor fi achiziţionale 8 vehicule feroviare tip tram-train cu sistem hibrid de alimentare (baterii şi reţea de alimentare electrică 600 V c.c., capacitate – 40 de locuri pe scaun şi 160 de locuri în picioare, autonomie de minim 3 km) şi 5 vehicule feroviare tip tram-train electrice (cu încărcare prin pantograf de la reţeaua electrică 25.000 V c.c. şi reţeaua electrică 600 c.c., capacitate: 90 de locuri pe scaun şi 150 de locuri în picioare. Valoarea totală material rulant – 13 tram-train-uri este de 110 mil. euro, TVA inclus.

  • Kaufland vrea să ajungă la 200 de hipermarketuri în România până în 2025, de la 171 de unităţi în prezent. “Continuăm să menţinem un ritm constant de dezvoltare, cu cel puţin zece deschideri noi în fiecare an”

    Retailerul german Kaufland ţinteşte să atingă borna de 200 de hipermarketuri pe piaţa locală până în 2025, de la 171 de unităţi în prezent, ritmul de dezvoltare fiind unul constant, cu cel puţin zece deschideri noi inaugurate în fiecare an, potrivit oficialilor companiei.

    Kaufland a intrat în România în 2005, când a deschis primele trei magazine. Apoi, în fiecare din anii care au urmat, compania a continuat să inaugureze hipermarketuri cu preţuri mici. Numărul deschiderilor a variat de la 3 la 14. În anul calendaristic 2022, Kaufland Ro­mânia a deschis 16 ma­ga­zine noi, ajun­gând la o reţea de 160 de hipermarketuri. Acesta este cel mai alert ritm de expansiune de după 2014. Singurii ani din istoria Kaufland în România când au fost deschise mai multe unităţi au fost cei de început, 2006 şi 2007.

    “De la primul magazin deschis în 2005, în cartierul Colentina din Bucureşti, şi o echipă de 500 de angajaţi, Kaufland România a ajuns astăzi la o reţea de 171 de magazine în 95 de localităţi şi o echipă de 17.000 de angajaţi”, spun oficialii companiei.

    În ultimii cinci ani, Kaufland a înregistrat o creştere economică continuă, de 10,7%, în termeni de CAGR. Contribuţia Kaufland la economia naţională s-a menţinut constantă, reprezentând anual aproape 1% din PIB-ul României, iar valoarea adăugată brută totală (VAB) directă a fost de aproximativ 2,5 miliarde euro, arată o analiză realizată de compania de audit şi consultanţă KPMG.

    Potrivit acesteia, în ultimii cinci ani, Kaufland România a contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 1 miliard de euro reprezentând taxe plătite la buget şi impozitele aferente salariilor angajaţilor.

    Ponderea locurilor de muncă generate de Kaufland în economia naţională a înregistrat o creştere constantă, de la 1,1% în 2018, la 1,7% în 2022. În anul financiar 2022, Kaufland a susţinut în total (direct, indirect şi indus) peste 90.900 de locuri de muncă prin activitatea desfăşurată în România, cu 65% mai mult faţă de anul 2018.  

    Colaborarea cu furnizorii locali a rămas o prioritate pentru Kaufland, cheltuielile alocate acestora ajungând la 2,4 miliarde euro în 2022.

    În ultimii cinci ani, compania a urmărit strategic creşterea constantă, având anual peste 80% furnizori autohtoni din totalul partenerilor. În 2022, din cheltuielile totale cu furnizorii, peste 82% reprezintă cheltuielile cu furnizorii din România.

    Investiţiile în proiecte de CSR au crescut an de an, de la 6,6 milioane euro în 2018, la peste 9 milioane euro în 2022.

    „Suntem un partener, un angajator responsabil şi un susţinător activ al comunităţilor în care operăm. Mândria şi încrederea pe care le avem în echipa noastră, în partenerii noştri şi în clienţii noştri ne inspiră să investim continuu într-un viitor mai bun şi să creştem împreună”, spune Marco Hoessl, CEO Kaufland România şi Republica Moldova.

    Retailerul german a trecut anul trecut de borna de 16 miliarde de lei (3,2 mld. euro) cifră de afaceri în România, după o creştere de 15% comparativ cu anul precedent, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Compania a raportat un profit de 884,3 milioane de lei, în uşoară scădere faţă de anul anterior, în vreme ce numărul mediu de angajaţi a crescut cu peste 300, ajungând la 13.827 de oameni. Compania se numără printre cei mai mari jucători de retail din Europa, cu 1.500 de magazine în 8 ţări, 148.000 de angajaţi şi o reţea de 171 de magazine în România.

     


     

     

  • Burduja: Uniunea Europeană este cea mai mare şansă de dezvoltare pentru România

    Sebastian Burduja s-a întâlnit la Bruxelles cu patru comisari europeni: Kadri Simson, comisar european pentru energie, Wopke Hoekstra, comisar european pentru politici climatice, Adina Vălean, comisar european pentru transporturi şi Didier Reynders, comisar european pentru justiţie şi concurenţă. Ministrul Energiei s-a întâlnit, totodată, cu Celine Gauer, coordonatoarea PNRR la nivel european.

    Burduja spune că a discutat şi a obţinut sprijin în legătură cu producţia de energie electrică pe bază de cărbuni şi mineritul de pe Valea Jiului.

    „Uniunea Europeană este cea mai mare şansă de dezvoltare pentru România. Avem datoria să apărăm interesele românilor şi să respectăm regulile clubului select în care am fost acceptaţi din 2007. Cu aceste gânduri am venit la Bruxelles, unde, miercuri şi joi, am avut un maraton de întâlniri. Concluzia generală: sprijin şi deschidere din partea Comisiei Europene faţă de toate temele ridicate. Este şi o promisiune îndeplinită: am spus că voi veni aici în luna octombrie pentru discuţii directe privitoare la viitorul mineritului în Gorj şi Hunedoara”, a transmis ministrul.

    Burduja mai spune că importanţa pe care România o acordă sectorului energetic este recunoscută şi susţinută la nivel european. „Am expus pregătirile pentru iarnă şi am detaliat sprijinul nostru constant faţă de fraţii noştri de peste Prut. Totodată, am susţinut programul nuclear civil românesc, sursă de energie sigură, competitivă şi curată. Toate acestea au susţinerea deplină a Comisiei Europene”.

    Ministrul Energiei a transmis că a explicat „măsurile de sprijin pentru cetăţeni şi companii, inclusiv schema de compensare-plafonare, valabilă până în martie 2025. Astfel de măsuri de protecţie a consumatorilor pot şi trebuie să continue”, spune el.

    Un alt subiect discutat la Bruxelles a fost legislaţia pentru energie eoliană offshore. Comisia va sprijini cu „bune practici pentru accelerarea proiectelor, astfel încât din 2032 să avem primele centrale eoliene în Marea Neagră”.

    Legat de PNRR, Burduja spune că au fost expuse eforturile României de a îndeplini toate jaloanele la timp, inclusiv accelerarea reformelor şi investiţiilor. „Vom ţine pedala de acceleraţie apăsată la maxim”.

    Cele mai complexe discuţii au vizat perspectivele exploatării cărbunelui în Valea Jiului şi la Complexul Energetic Oltenia.

    „Am căutat soluţii echilibrate şi am găsit deschidere pentru dialog, pe baza unor argumente concrete. Transelectrica va face pe parcursul următorului an un studiu de adecvanţă a sistemului energetic naţional, care ne va furniza datele necesare pentru continuarea negocierilor cu Comisia Europeană. Am susţinut ferm că nu putem renunţa la producţia de energie electrică pe bază de cărbune fără a pune altceva în loc. Discuţiile vor continua la nivel tehnic”.

    „Ne dorim cu toţii energie verde pentru România, dar înainte de orice avem nevoie de energie sigură”.

    În urma discuţiilor de la Bruxelles, România a primit asigurări în ceea ce priveşte sprijinul Comisiei Europene pentru construirea unui cadru solid de dezvoltare energetică durabilă şi sigură:

    „Nu promit niciodată ceea ce nu ştiu sigur că pot să fac, dar plec de la Bruxelles fiind convins că există speranţă pentru viitorul sectorului energetic românesc. Ne dorim cu toţii energie verde pentru România, dar înainte de orice avem nevoie de energie sigură. Aceasta este prioritatea zero a mandatului meu de ministru”, a mai adăugat Sebastian Burduja.

  • Transportatorul local Dumagas, controlat de Omnia Capital, pariază pe inteligenţa artificială în dezvoltarea businessului. Matei Ladea, cofondator Omnia Capital: AI deschide noi oportunităţi în sectorul transporturilor, accelerând posibilităţile de digitalizare, în special în companiile mari

    Transportatorul Dumagas, intrat în urmă cu nouă luni în portofoliul Omnia Capital, o companie activă pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, demarează un proces de investiţii în soluţii bazate pe inteligenţă artificială (AI), digitalizare şi automatizare, cu focus pe eficientizarea operaţională a businessului.

    “Credem în folosirea digitalizării şi a Inteligenţei Artificiale ca soluţie de promovare a eficienţei operaţionale, dezvoltând şi implementând instrumente care să ofere predictibilitate, să reducă rata de eroare, să îmbunătăţească serviciile, totul în îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi a reducerii costurilor”, spun oficialii companiei.

    Potrivit acestora, împreună cu Smart Touch Technologies, companie deep tech care eficientizează modul în care organizaţiile fac schimb de date, Dumagas va implementa platforma de Intelligent Document Processing Apollo, care extrage, procesează, validează şi schimbă automat date între mai multe organizaţii şi sistemele lor interne, chiar dacă sunt diferite.

    Dumagas automatizează, astfel, procesele centrate pe documente, digitalizând întregul flux “hard-copy”, şi reducând rata de eroare, consumul de timp, de resurse umane şi de hârtie.

    „Inteligenţa Artificială deschide noi oportunităţi în sectorul transporturilor, accelerând posibilităţile de digitalizare, în special dacă este folosită în companii cu o experienţă operaţională vastă. (…) Avem încredere că platforma de Intelligent Document Processing Apollo va crea un mediu operaţional în care să se accelereze dezvoltarea companiei şi să se maximizeze capabilităţile echipei, în acelaşi timp eficientizându-se resursele.”, spune Matei Ladea, cofondator Omnia Capital.

    În februarie 2023, Omnia Capital a preluat transportatorul Dumagas Transport, una dintre cele mai importante afaceri din industria de profil, un business de peste 170 mil. lei în 2022. Vânzătorul a fost fondul de investiţii Bancroft.

    Jumătate din business-ul Dumagas este generat pe rute interne, unde transportatorul are clienţi hipermarketuri, iar 50% vine din extern, unde firma lucrează pentru pentru clienţii din automotive.

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Cseke Attila, senator UDMR: Guvernul încetineşte dezvoltarea României şi aduce mai multă birocraţie

    Guvernul încetineşte dezvoltarea României şi aduce mai multă birocraţie în domeniul deja foarte birocratic al achiziţiilor publice, prin noua Ordonanţă de Urgenţă nr. 81/2023, atrage atenţia liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila.

    România nu are nevoie de mai multă birocraţie şi noi mecanisme de control ale autorităţilor locale, ci de mai multă eficienţă în investiţii. România are la dispoziţie o sumă record din fonduri europene şi guvernamentale, banii trebuie investiţi pentru că este nevoie de dezvoltare”, spune fostul ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
    Senatorul UDMR a arătat că achiziţiile publice derulate de administraţiile locale, atunci când acestea dezvoltă localităţile, sunt monitorizate şi verificate, în prezent, de două instituţii de control: Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) şi Curtea de Conturi.
    Suplimentar, Ordonanţa Guvernului ar introduce un nou mecanism de verificare pentru aceleaşi achiziţii şi ar permite Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), din subordinea acestuia, să controleze achiziţiile publice derulate de autorităţile locale.
    Totodată, Ministerul Finanţelor ar urma să compare două achiziţii publice similare din două UAT-uri, care pot fi din două judeţe, chiar din regiuni diferite ale ţării, şi ar efectua controale suplimentare dacă companiile de construcţii câştigătoare au ofertat sume care diferă în proporţie de cel puţin 20 la sută.

    ”Prevederea este îngrijorătoare”, spune senatorul UDMR, pentru că nivelul de trai şi salariile pot diferi de la o regiune a ţării la alta, fapt care poate duce la diferenţa preţului de construcţie. Mai mult, adaugă acesta, autorităţile locale sunt obligate prin lege, în majoritatea cazurilor, să aleagă cea mai ieftină ofertă, dar nu ele decid suma cu care licitează o companie de construcţii. Astfel, aceste autotrităţi nu pot fi trase la răspundere pentru eventualele sume diferite înregistrate.

    “Noua reglementare a Guvernului va duce la încetinirea dezvoltării României. Nu ne putem permite să nu cheltuim banii care sunt puşi la dispoziţia ţării pentru investiţii. Regimul achiziţiilor publice este deja îngreunat de birocraţie şi trebuie îmbunătăţit nu modificat astfel încât să producă şi mai multe probleme”, a subliniat Cseke Attila.
    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului contravine principiilor autonomiei locale, nefiind consultate nici autorităţile administraţiei publice centrale care au atribuţii pe domeniile reglementate de noile prevederi, mai arată fostul ministru al Dezvoltării.

    ”În contextul actual, de posibilă depăşire a deficitului bugetar asumat, noile reglementări ale Guvernului pot determina, totodată, şi bani mai puţini încasaţi la buget”, atrage atenţia Cseke Attila. Ordonanţa ar sancţiona autorităţile locale care au dispus taxe, impozite şi redevenţe, dar nu le pot colecta. Unele autorităţi locale ar putea fi, astfel, motivate să nu mai impună taxe şi impozite pentru a nu fi sancţionate pentru necolectarea lor.
    „Ordonanţa ar putea avea, de asemenea, probleme de constituţionalitate”, mai afirmă Cseke Attila întrucât, încercând să ofere o soluţie la inechităţile dintre salariile din Ministerul Finanţelor, cât şi greva din sistem şi procesele legate de acestea, Ordonanţa prevede posibilitatea ca ministrul de Finanţe să dispună, prin ordin, modificarea salariilor din cadrul sistemului propriu.
    ”Dacă din Legea salarizării unice rezultă inechităţi, aceasta trebuie modificată, îmbunătăţită, iar problema trebuie rezolvată la nivel de sistem, nu prin ordin de ministru”, a conchis Cseke Attila.

  • Două start-up-uri AI din România, printre cele 43 de companii selectate de Google pentru programe dedicate dezvoltării start-up-urilor

    Google a selectat 30 de start-up-uri din regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) care vor face parte din programul Google for Startups Growth Academy: AI for Health, au transmis reprezentanţii gigantului american. Printre proiectele selectate în program se află şi start-up-ul medical românesc Rayscape – care a dezvoltat un asistent digital care foloseşte inteligenţa artificială pentru a ajuta medicii radiologi la interpretarea imaginilor medicale.

    „Google for Startups Growth Academy: AI for Health face parte din angajamentul Google de a sprijini inovaţia tehnologică şi ecosistemul start-up-urilor din regiunea EMEA. Acesta este primul dintr-o serie de programe prin intermediul cărora experţi Google vor oferi mentorat fondatorilor de start-up-uri care folosesc inteligenţa artificială pentru a rezolva unele dintre cele mai mari provocări ale societăţii. Programul Google for Startups Growth Academy: AI for Health va începe pe 27 septembrie şi va dura trei luni”, au transmis reprezentanţii Google.

    Pe parcursul programului, start-up-urile selectate vor participa la o serie de ateliere personalizate şi vor colabora cu mentorii Google şi experţi din industrie pentru a găsi soluţii care să-i ajute să-şi crească afacerile şi să dezvolte în mod responsabil soluţii de asistenţă medicală cu ajutorul AI, au mai spus reprezentanţii gigantului american.

    De asemenea, Google a selectat şi 13 star-tup-uri care vor face parte din primul acelerator pentru start-up-uri AI First. Printre cele 13 proiecte selectate se regăseşte şi start-up-ul românesc Zaya AI, care oferă soluţii digitale ce ajută medicii la stabilirea unui diagnostic.

    „Primul accelerator Google for Startups: AI First este o colaborare unică între echipele Google Cloud şi AI şi are scopul de a sprijini startup-urile aflate în stadiu incipient. Acest program hibrid de 10 săptămâni va reuni 13 startup-uri din Europa şi din Israel, care folosesc AI pentru a rezolva unele dintre cele mai presante probleme din lume (de la utilizarea inteligenţei artificiale pentru a îmbunătăţi asistenţa medicală până la dezvoltarea de noi modalităţi de combatere a schimbărilor climatice). Pe lângă faptul că vor primi un mentorat de top şi acces la tehnologia Google, startup-urile selectate vor avea în plus oportunitatea de a se alătura unei comunităţi de antreprenori cu interese similare, ce le va oferi sprijin, sfaturi şi oportunităţi de colaborare şi le va ajuta să-şi accelereze creşterea”, arată sursa citată anterior.

    Cele 30 de start-up-uri selectate în programul Google for Startups Growth Academy: AI for Health din acest an sunt – Rayscape (România; un asistent digital care foloseşte AI pentru a ajuta medicii radiologi), Acorai (din Suedia; care a dezvoltat o platformă de monitorizare a insuficienţei cardiace), Activate Health (Estonia; o platformă care utilizează date, inteligenţă artificială pentru a ajuta utilizatorii să-şi îmbunătăţească starea fizică şi mentală), ADNTRO GENETICS (Spania; kit care necesită o probă de salivă pentru a crea un program de nutriţie personalizată, antrenament, predispoziţii la boli etc.), Anya (Marea Britanie; care îşi propune să sprijine părinţii în primele 1.001 de zile de călătorie parentală), Biocam (Polonia; pentru determinarea în timp real a potenţialelor probleme ale sistemului digestiv), Cara Care (Germania; pentru persoanele cu probleme digestive), clare&me (Germania; un antrenor vocal AI pentru anxietate), Deemea (Franţa; platformă dedicată datelor imagistice medicale), Doctomatic (Spania; software de monitorizare la distanţă a pacienţilor; pacienţii pot scana rezultatele şi pot furniza automat datele medicilor), Eden Care (Rwanda; soluţie care oferă o acoperire digitală de asistenţă medicală companiilor din Africa), EQL (Marea Britanie; instrumente de evaluare pentru persoanele cu probleme musculare şi articulare care permit accesul rapid la îngrijire disponibilă), ExactCure (Franţa; care simulează concentraţia de medicamente în sângele pacienţilor), iZola (Kenya; platformă terapeutică online pentru familiile cu copii neurodivergenţi), Kahun (Israel; platformă AI concepută special pentru medici), Labplus (Polonia; software pentru dispozitive medicale care automatizează analiza rezultatelor testelor de laborator), Likeminded (Germania; platformă care sprijină şi îmbunătăţeşte sănătatea mintală şi bunăstarea angajaţilor), mDoc (Nigeria; companie sănătate care oferă îndrumare virtuală în domeniul sănătăţii pentru auto-îngrijire persoanelor care trăiesc cu nevoi cronice de sănătate sau sunt expuse riscului de a le avea), Mindstep (Marea Britanie; aplicaţie pentru optimizarea îngrijirii creierului şi a sănătăţii mintale), MX Labs (Estonia; oferă sfaturi privind sănătatea în câteva secunde, bazate pe screening-ul de sănătate fotografiat cu camera de la smartphone), Pharmacy Marts (Egipt; un marketplace care conectează farmaciile şi furnizorii medicali), Pharmarun (Nigeria; platformă la cerere care simplifică modul în care africanii accesează medicamente utilizând tehnologia), StethoMe (Polonia; stetoscop inteligent pentru părinţi), Talkie.ai (Polonia; simplifică accesul la asistenţa medicală prin automatizarea contactului telefonic cu pacienţii folosind asistenţi virtuali bazaţi pe AI), Techspert (Marea Britanie; reţea de experţi care au ca obiectiv obţinerea celor mai proaspete şi precise informaţii de sănătate), Tucuvi (Spania; care automatizează conversaţiile telefonice medicale prin inteligenţă artificială empatică), Vitadio (Cehia; aplicaţie mobilă care inversează rezistenţa la insulină cu modificarea stilului de viaţă bazată pe AI), VOS.health (Cehia; însoţitor de bunăstare cu informaţii zilnice despre sănătatea mintală, planuri personalizate şi instrumente all-in-one), Wellx (Emiratele Arabe Unite; platformă care încurajează şi răsplăteşte obiceiurile sănătoase) şi Zuri Health (Kenya; care oferă soluţii de asistenţă medicală accesibile persoanelor fără smartphone-uri şi care locuiesc în zone defavorizate).

    Cele 13 start-up-uri selectate în cadrul acceleratorului Google For Startups: AI First sunt – Zaya AI (România; start-up ce oferă soluţii digitale care ajută medicii la stabilirea unui diagnostic); Annea.Ai (Germania; start-up ce utilizează tehnologia AI şi Digital Twin pentru a prognoza şi a preveni posibilele defecţiuni ale activelor de energie regenerabilă, cum ar fi turbinele eoliene), Checktur.io (Germania; permite companiilor să-şi gestioneze eficient flotele de vehicule comerciale, folosind modele AI şi informaţii bazate pe date), Exactly.ai (Marea Britanie; permite artiştilor să creeze imagini în stilul lor unic, cu o descriere scrisă simplă), Neurons (Danemarca; un model de inteligenţă artificială care poate măsura semnalele subconştientului uman pentru a prezice comportamentul de marketing), PACTA (Germania; gestionarea ciclului de viaţă a contractelor bazată pe AI cu un flux inteligent, fără cod, pe o singură platformă juridică centrală), Quantic Brains (Spania; permite utilizatorilor să genereze filme şi jocuri video folosind AI), Sarus (Franţa; construieşte un strat de confidenţialitate pentru Analytics şi AI şi permite oamenilor să acceseze date sensibile fără a avea acces direct la ele), Releva (Bulgaria; soluţie de automatizare AI all-in-one pentru marketing digital), Semantic Hub (Elveţia; ajută companiile biofarmaceutice globale să înţeleagă experienţa pacienţilor), Vazy Data (Franţa; permite oricui să analizeze date, chiar dacă nu are cunoştinţe tehnice), Visionary.AI (Israel; foloseşte IA pentru a îmbunătăţi calitatea video în timp real în condiţii vizuale dificile) şi ZENPULSAR (Marea Britanie; oferă analize de la peste 10 platforme de social media instituţiilor financiare şi corporaţiilor pentru a facilita investiţiile şi deciziile de business).

     

  • Apple plănuia încă din 2018 să-şi dezoltve propriul modem pentru telefoane. La mai bine de 5 ani de la începerea proiectului, chip-ul care trebuia folosit în Iphone 15 are perfomanţe slabe şi se supraîncălzeşte. „Aceste întârzieri indică faptul că Apple nu a anticipat complexitatea efortului”

    Noilor modele de Iphone dezvăluite săptămâna trecută le lipseşte o compentă pe care Apple a cheltuit câţiva ani şi miliarde de dolari încercând să o dezvolte la timp pentru lansare, scrie The Wall Sreet Journal.

    Încă din martie 2018 CEO-ul Tim Cook a cerut începerea proiectării şi producerii unui chip pentru modem, compenentă ce asigură conexiunea GSM. Scopul era acela de a reduce dependeţa Apple de Qualcomm, un vechi furnizor al companiei care domină piaţa de chipuri pentru telefoane.

    Apple plănuise să aibă noua compenentă gata până la lansarea noilor Iphone-uri. Cu toate acestea, testele efectuate la sfârşitul anului trecut au arătat că chip-ul este prea lent şi predispus la supraîncălzire.

    Investitorii au pariat pe planurile companiei de a salva bani folosind o soluţie proprietară, compensând astfel pentru scăderea cererii în piaţa de telefoane la nivel global.

    „Doar pentru că Apple construieşte cel mai bun procesor de pe planetă, este ridicol să ne gândim că ar putea construi şi un modem”, a spus fostul director pentru Wireless al Apple, Jaydeep Ranade, care a părăsit compania în 2018, anul în care a început proiectul.

    „Aceste întârzieri indică faptul că Apple nu a anticipat complexitatea efortului”, a spus Serge Willenegger, un fost director Qualcomm.

    Chip-urile pentru modermuri sunt mai dificil de realizat decât cele pentru procesoare, deoarece trebuie să funcţioneze perfect cu reţelele 5G, precum şi cu 2G, 3G şi 4G utilizate în ţări din întreaga lume, fiecare cu propriile sale particularităţi tehnologice.

  • Primăria Reşiţa se pregăteşte să se finanţeze prin emisiuni verzi de 17 milioane de euro de la investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti

    Prima emisiune de obligaţiuni municipale verzi de la Bursa de Valori Bucureşti se va lansa în luna octombrie a acestui an şi îi aparţine primăriei Reşiţa. Emisiunea urmăreşte suplimentarea fondurilor de finanţare pentru proiectul de reintroducere a tramvaiului electric în Reşiţa, proiect aflat aproape de finalizare, se arată într-un comunicat de presă.

    Recent, la Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti, a avut loc evenimentul „Dezvoltarea pieţei obligaţiunilor municipale”, organizat de compania de consultanţă financiară VMB Partners, cu sprijinul Autorităţii de Supraveghere Financiară şi al Bursei de Valori Bucureşti. Obiectivul evenimentului a fost acela de a discuta şi a găsi soluţii constructive pentru dezvoltarea pieţei de obligaţiuni municipale, ca instrument alternativ de finanţare pentru creşterea localităţilor din România.

    ZF a scris anterior că primăriile din România se pregătesc să se finanţeze cu 2,3 miliarde de lei până în primăvara lui 2024 prin intermediul unor emisiuni de obligaţiuni municipale, care vor susţine planurile de dezvoltare a infrastructurii locale şi prin care marii investitori vor putea să îşi diversifice portofoliile.

     

    Mai multe detalii, aici.

     

  • Proiect european de peste 11 mil. lei pentru conservarea naturii şi dezvoltarea turismului în judeţul Bihor

    Consiliul Judeţean Bihor a accesat un proiect european de 11,1 mil. lei (2,2 mil. euro), finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru conservarea şi protejarea biodiversităţii în situl Tăşad. Proiectul include amenajarea interioară a Peşterii Stracoş, construirea unui centru de vizitare şi parcare, amenajarea de poteci şi locuri de popas, amplasarea unor poduri suspendate şi trasee tip Via Ferrata, amenajarea de locuri de odihnă şi puncte de observare, curăţarea pajiştilor afectate de ferigă.

    ’’Suntem conştienţi că dezvoltând astfel de proiecte, aducem în zona rurală atât investitori, cât şi turişti. Se urmăreşte şi o dezvoltare durabilă a zonei. La ora actuală, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate are la nivel naţional proiecte în valoare de 68 de milioane de euro. La nivel central, agenţia lucrează şi la actualizarea planurilor de management a ariilor protejate’’, a declarat Vasile Carnariu, preşedintele Agenţiei Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), într-un comunicat de presă.

     

     

     

  • Iohannis:România a atins deja 62% din ţintele naţionale pentru 2030 în privinţa Dezvoltării Durabile

    În cadrul Summitului privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă – Dialogul Liderilor cu tema „Unitate şi solidaritate: întărirea sistemului multilateral pentru sprijin consolidat, cooperare, follow-up şi revizuire”, Klaus Iohannis le-a spus ceor prezenţi că trebuie să se discute despre realizări şi, cel mai important, despre provocările cu care se confuntă statele.

    „Summitul din acest an marchează jumătatea de parcurs al implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă. Mă bucur să subliniez că România şi-a atins deja 62% din ţintele naţionale pentru 2030, conform Raportului Naţional Voluntar privind ODD-urile din 2023. De asemenea, aş dori să subliniez că România a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte ODD-urile asociate protecţiei mediului şi limitării schimbărilor climatice”, a spus Klaus Iohannis.

    Preşedintele României a punctat că printre realizările ţării de la ultimul Summit privind ODD-urile din 2019, la care am participat şi el, se numără: dezvoltarea suplimentară a structurilor instituţionale pentru implementarea ODD-urilor; formarea experţilor în dezvoltare durabilă; şi stabilirea setului naţional de indicatori de dezvoltare durabilă.

    „Aceste realizări au fost facilitate de parteneriate regionale solide şi prin implicarea instituţiilor multilaterale. România a adoptat, de asemenea, strategii şi angajamente ambiţioase legate de atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice, economia circulară şi educaţia pentru climă şi mediu, pentru a numi doar câteva domenii naţionale prioritare”, a afirmat Klaus Iohannis.

    Iohannis le-a spus omologilor săi de la summit că în puţinul timp care a mai rămas trebuie intensificată cooperarea.

    „Dragi colegi, au mai rămas doar şapte ani până în 2030! Mai avem puţin timp şi trebuie să ne intensificăm cooperarea. Anii rămaşi trebuie folosiţi pentru acţiuni generatoare de rezultate care nu sunt posibile fără unitate, solidaritate şi implicare puternică în cadru multilateral. Trebuie să consolidăm în continuare Sistemul de Dezvoltare al ONU, să monitorizăm mai bine implementarea ODD-urilor şi să fundamentăm politicile de dezvoltare pe ştiinţă şi date de calitate. Să lucrăm împreună, să ne sprijinim reciproc, să facem schimb de bune practici şi să utilizăm resurse în comun – toate acestea sunt aspecte esenţiale pentru implementarea Agendei 2030. Vă rugăm să consideraţi România partenerul dumneavoastră în construirea unei societăţi şi a unei economii durabile, esenţiale pentru bunăstarea cetăţenilor noştri!”, a mai spus preşedintele României, Klaus Iohannis.