BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • Acţiunile americane deschid pe roşu ultima şedinţă de tranzacţionare din luna aprilie: Amazon scade cu 12,5% din cauza rezultatelor trimestriale. Nasdaq, gata să încheie cea mai slabă lună din martie 2020

    Bursele americane au deschis sesiunea de tranzacţionare de vineri în teritoriu negativ, indicele Nasdaq Composite pregătindu-se se încheie cea mai slabă lună din martie 2020, când început selloff-ul generat de Covid-19, scrie CNBC.

    La ora publicării ştirii, acţiunile gigantului din e-commerce Amazon coborau cu 12,5% din cauza celui mai recent raport financiar. Compania fondată de Jeff Bezos a suferit prima pierdere trimestrială din 2015 încoace, după ce vânzările au încetinit considerabil în primele trei luni ale anului. Acţiunile societăţii nu au mai avut o dinamică atât de rea din 2014.

    Indicele marilor companii din industria tech se deprecia cu 1,1% la jumătate de oră de la startul şedinţei. Cu tot atât scădea şi S&P 500, iar Dow Jones Industrial Average era pe minus cu 0,4%

    Investitorii din Statele Unite s-au confruntat luna aceasta cu noile decizii de politică monetară ale Rezervei Federale, o inflaţie galopantă, noile cazuri de coronavirus din China şi războiul din Ucraina.

    Nasdaq a înregistrat o scădere de 13%, cea mai proastă performanţă lunară de la începutul pandemiei, conform Google Finance. Dow Jones şi S&P sunt pe minus cu 4%, respectiv 8% în acelaşi interval.

    „Actuala dinamică a pieţei pare pregătită să realizeze tranziţia de la o corecţie lungă şi dureroasă către ceva mult mai alarmant… De exemplu, momentul martie 2020 a provocat declinuri extrem de dure, însă recuperări la fel de rapide. Episodul din zilele noastre pare să impună pierderi de durată investitorilor care s-au îngrămădit în piaţă în timpul raliului din 2021”, consideră Michael Shaoul, preşedinte al administratorului de active Marketfield Asset Management.

    Până acum, circa 80% din companiile prezente în S&P 500 care şi-au anunţat rezultatele financiare din T1 au reuşit să întreacă aşteptările analiştilor. Aproximativ 50% dintre emitenţii incluşi în S&P şi-au publicat rapoartele din primele trei luni ale anului.

     

  • Dezvoltatorul local de software mindit.io şi-a extins activitatea şi a deschis un birou în Elveţia. Compania îşi propune crearea unei echipe de 10 angajaţi pentru noul birou până la finalul anului în curs

    Compania românească mindit.io, specializată în dezvoltarea de software, s-a extins la începutul acestui an cu un nou birou în Elveţia şi are în plan să recruteze 10 persoane pentru noul birou, până la finalul anului în curs, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei. În prezent, compania deţine birouri în Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Cluj.  

    „Extinderea în Elveţia reprezintă o decizie strategică pentru mindit.io, în contextul în care o parte relevantă a portofoliului nostru constă în clienţi din această ţară. Vrem să fim prezenţi fizic atât pentru a ne consolida relaţiile şi a facilita colaborarea cu aceştia, cât şi pentru a obţine noi parteneriate locale. De altfel, acesta este doar primul pas spre extindere externă, planurile noastre pe termen mediu vizând şi alte ţări în acest sens”, a spus Lucia Stoicescu, co-CEO al mindit.io.

    Noul birou mindit.io a fost deschis în luna ianuarie a anului 2022, după ce la sfârşitul lui 2021 compania şi-a extins prezenţa naţională cu două noi birouri în Sibiu şi Iaşi. În prezent, la biroul din Zug, Elveţia, activează doi dezvoltatori software, urmând ca echipa să crească cu până la 10 persoane până la finele anului. Pe plan local, compania vizează atingere unei cifre de 300 de angajaţi anul acesta, de la aproximativ 180 în prezent.

    Compania deţine un portofoliu solid de clienţi în Elveţia, inclusiv una dintre cele mai mari companii multinaţionale din ţară, au mai transmis reprezentanţii mindit.io. De asemenea, pe lângă consolidarea parteneriatelor deja existente, mindit.io îşi propune atragerea de noi clienţi, atât din industriile în care activează deja, precum retail, banking, fintech, ehealth, pharma, precum şi din alte noi domenii de activitate.

    Potrivit reprezentanţilor mindit.io, biroul din Elveţia reprezintă primul pas în strategia de extindere a companiei peste graniţele României, planurile pe termen mediu vizând consolidarea poziţiei în regiunile DACH (Germania, Austria şi Elveţia), în US şi explorarea oportunităţilor de business în Benelux (Belgia, Olanda şi Luxemburg).

     

  • Este oficial: Program de lucru de 4 zile pe săptămână, în România. Angajatorii români şi statul sunt de acord

    Săptămâna de lucru de patru zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piaţa muncii, se conturează drept o posibilă soluţie de flexibilizare a muncii şi de facilitare a tranziţiei la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajaţi la modul de lucru pre-pandemic.

    Astfel, jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcţionarea companiei lor cu un program de lucru de doar patru zile pe săptămână, în forma propunerii legislative în care ziua de lucru ar urma să crească de la 8 la 10 ore, şi 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de patru zile, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs.

    Părerile sunt însă împărţite în ceea ce priveşte efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcţionare ale companiei, însă tot atâţia văd riscul de a scădea şi volumul de muncă realizat.

    „Piaţa muncii este într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaţilor este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschişi să abordeze soluţii de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor ţări europene. După ce am experimentat cu toţii modelul de lucru de la distanţă şi am văzut că funcţionează, ne aflăm acum la un pas de a testa şi săptămâna de lucru de 4 zile, care le-ar aduce angajaţilor o zi liberă în plus, chiar dacă, în forma actuală, nu le-ar schimba volumul de muncă”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs. 

    În ceea ce priveşte efectele asupra angajaţilor, 1 din 4 angajatori consideră că aceştia ar fi mai fericiţi datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru.

    La polul opus, aproape 8 din 10 anagajaţi se arată deschişi să lucreze doar patru zile pe săptămână şi cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, dar 55% dintre angajaţi se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.

    Totodată, aproape 71% dintre angajaţi consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent şi activităţii lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede. 

    Chiar dacă 3 din 4 angajaţi înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd şi multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătăţirea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică şi fizică (68%), creşterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) şi diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).

    Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenţii l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activităţi în familie (58%). Odihna ocupă de asemenea un loc important pentru 42% dintre respondenţi, iar topul activităţilor pe care  angajaţii le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activităţile recreative. Alţi 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru.

    Sondajul realizat de BestJobs a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eşantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

     

     

     

     

     


     

     

  • Este oficial: Program de lucru de 4 zile pe săptămână, în România. Angajatorii români şi statul sunt de acord

    Săptămâna de lucru de patru zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piaţa muncii, se conturează drept o posibilă soluţie de flexibilizare a muncii şi de facilitare a tranziţiei la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajaţi la modul de lucru pre-pandemic.

    Astfel, jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcţionarea companiei lor cu un program de lucru de doar patru zile pe săptămână, în forma propunerii legislative în care ziua de lucru ar urma să crească de la 8 la 10 ore, şi 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de patru zile, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs.

    Părerile sunt însă împărţite în ceea ce priveşte efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcţionare ale companiei, însă tot atâţia văd riscul de a scădea şi volumul de muncă realizat.

    „Piaţa muncii este într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaţilor este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschişi să abordeze soluţii de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor ţări europene. După ce am experimentat cu toţii modelul de lucru de la distanţă şi am văzut că funcţionează, ne aflăm acum la un pas de a testa şi săptămâna de lucru de 4 zile, care le-ar aduce angajaţilor o zi liberă în plus, chiar dacă, în forma actuală, nu le-ar schimba volumul de muncă”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs. 

    În ceea ce priveşte efectele asupra angajaţilor, 1 din 4 angajatori consideră că aceştia ar fi mai fericiţi datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru.

    La polul opus, aproape 8 din 10 anagajaţi se arată deschişi să lucreze doar patru zile pe săptămână şi cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, dar 55% dintre angajaţi se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.

    Totodată, aproape 71% dintre angajaţi consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent şi activităţii lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede. 

    Chiar dacă 3 din 4 angajaţi înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd şi multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătăţirea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică şi fizică (68%), creşterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) şi diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).

    Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenţii l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activităţi în familie (58%). Odihna ocupă de asemenea un loc important pentru 42% dintre respondenţi, iar topul activităţilor pe care  angajaţii le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activităţile recreative. Alţi 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru.

    Sondajul realizat de BestJobs a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eşantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

     

     

     

     

     


     

     

  • Este oficial: Program de lucru de 4 zile pe săptămână, în România. Angajatorii români şi statul sunt de acord

    Săptămâna de lucru de patru zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piaţa muncii, se conturează drept o posibilă soluţie de flexibilizare a muncii şi de facilitare a tranziţiei la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajaţi la modul de lucru pre-pandemic.

    Astfel, jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcţionarea companiei lor cu un program de lucru de doar patru zile pe săptămână, în forma propunerii legislative în care ziua de lucru ar urma să crească de la 8 la 10 ore, şi 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de patru zile, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs.

    Părerile sunt însă împărţite în ceea ce priveşte efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcţionare ale companiei, însă tot atâţia văd riscul de a scădea şi volumul de muncă realizat.

    „Piaţa muncii este într-un punct în care, mai mult decât oricând, sănătatea mintală a angajaţilor este pe primul loc, iar angajatorii sunt deschişi să abordeze soluţii de flexibilizare a muncii, urmând modelul altor ţări europene. După ce am experimentat cu toţii modelul de lucru de la distanţă şi am văzut că funcţionează, ne aflăm acum la un pas de a testa şi săptămâna de lucru de 4 zile, care le-ar aduce angajaţilor o zi liberă în plus, chiar dacă, în forma actuală, nu le-ar schimba volumul de muncă”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs. 

    În ceea ce priveşte efectele asupra angajaţilor, 1 din 4 angajatori consideră că aceştia ar fi mai fericiţi datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru.

    La polul opus, aproape 8 din 10 anagajaţi se arată deschişi să lucreze doar patru zile pe săptămână şi cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru, dar 55% dintre angajaţi se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.

    Totodată, aproape 71% dintre angajaţi consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent şi activităţii lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede. 

    Chiar dacă 3 din 4 angajaţi înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd şi multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătăţirea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică şi fizică (68%), creşterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) şi diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).

    Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenţii l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activităţi în familie (58%). Odihna ocupă de asemenea un loc important pentru 42% dintre respondenţi, iar topul activităţilor pe care  angajaţii le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activităţile recreative. Alţi 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru.

    Sondajul realizat de BestJobs a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eşantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

     

     

     

     

     


     

     

  • Coşmarul continuă pentru UiPath – acţiunile au scăzut sub pragul de 20 de dolari şi au luni un minus de 1,2% înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare din New York. În 8 zile preţul a scăzut de la 31,4$ la 19,9$

    UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, continuă să se confrunte cu o perioadă dură pe piaţa bursieră americană – după o scurtă revenire acţiunile au reînceput să scadă, iar tendinţa se păstrează şi luni în tranzacţiile realizate înainte de deschiderea bursei. Vineri acţiunile UiPath au închis la un preţ de 19,94 dolari, iar luni cotaţia scăzuse la 19,7 dolari, un minus de 1,2%, în tranzacţiile pre-market.

    În 8 zile practic preţul acţiunilor UiPath a scăzut de la 31,4 dolari la 19, dolari, piaţa sancţionând dur mai multe anunţuri ale companiei care au fost în contradicţie cu estimările analiştilor. Capitalizarea bursieră a UiPath a scăzut în aceste condiţii la 10,8 miliarde de dolari. Faţă de începutul anului acţiunile UiPath au un minus de 55%, de la 43,87$ la 19,94$.


     

  • Mihai Dinu, General Manager Colosseum Mall, cel mai nou centru comercial deschis în Bucureşti: „Dezvoltăm practic un întreg cartier, nu doar un proiect imobiliar”

    „Avem un teren, o proprietate de 2 ha, în imediata proximitate, în apropiere de centrul comercial, unde am proiectat două clădiri cu un număr total de 500 de apartamente şi 4.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale la parter”, descrie Mihai Dinu, General Manager al Colosseum Mall, planurile de dezvoltare ale companiei în cadrul evenimentului de lansare al centrului comercial.

    Acesta s-a deschis pe 24 martie, având parte de o inaugurare care a fost amânată de mai multe ori până acum din cauza pandemiei, planul iniţial fiind ca deschiderea să aibă loc la finalul anului 2020. 

    Potrivit lui Mihai Dinu, şi-au propus să continue dezvoltarea din nord-vestul Capitalei prin construcţia unui proiect rezidenţial. „Sperăm să obţinem autorizaţia de construcţie anul acesta, astfel încât să putem demara investiţiile anul viitor. Vom avea aproximativ 40.000 de metri pătraţi şi avem o estimare vagă a investiţiilor fiindcă nu ştim cum va evolua piaţa materialelor de construcţii. La un preţ de construcţie de undeva la 700 de euro/mp, ne aşteptăm la o investiţie de aproximativ 40 de milioane de euro”, a declarat pentru Business MAGAZIN Mihai Dinu. 

    Proiectul rezidenţial implică construirea a două blocuri, în două etape. „Vom avea şi garsoniere, dar vor predomina apartamentele cu două sau trei camere. Proprietăţile vor fi din categoria medie spre premium. Strategia noastră este aceeaşi (ca în cazul mallului N.Red.). Vom avea un design premium, care va acomoda branduri generaliste. Încercăm să oferim clienţilor cu venituri medii spre mari calitate şi un design de calitate”. 

    În ceea ce priveşte mallul, spune că „Avem semnaţi alţi retaileri, dar din cauza procesului de autorizare nu am putut să îi avem la deschidere – vor apărea în următoarele 3-6 luni maximum.” Printre clienţii din prezent ai mallului se numără  branduri precum CCC, 4F,  Smyk All for Kids, Douglas, Teilor, Optiblu, Dristor Kebab, Mesopotamia. De asemenea, în următorul an se va deschide şi cinematograful Happy Cinema, cu şapte săli de proiecţie. Inditex nu vine la Colloseum, din cauza spaţiului disponibil: „Ei vin în general cu toate brandurile – şi au nevoie de suprafeţe cuprinse între 6 şi 9.000 de metri pătraţi. Nu am avut aceste suprafeţe aici. Practic noi am fazat dezvoltarea, am dezvoltat circa 16.500 de metri pătraţi, dar avem o structură care să poată acomoda un etaj ulterior, astfel încât să avem încă 10.000 de metri pătraţi închiriabili”, a explicat Mihai Dinu. 

    Potrivit ZF, proiectul Colosseum este dezvoltat de compania Colosseum Mall SRL. Anterior, centrul era operat prin firma Nova Imobiliare, deţinută de Novarg Limited, o firmă înregistrată în Cipru.

     

     

  • Bursa de la Bucureşti deschide şedinţa de marţi pe verde, indicele principal, BET, urcând cu 4,4%. BRD creşte cu 5%, Banca Transilvania cu 4%, MedLife cu 6%, Petrom cu 3,7%, Nuclearelectrica cu 2%

    Bursa de la Bucureşti a deschis şedinţa de marţi pe verde, indicele principal, BET, având la ora 10.30 un plus de 4,4%, ajungând la 11,449 puncte.

    BET-Fi avea la aceeaşi oră un avans de 1,7%, iar BET-TR,  care reflectă evoluţia celor mai lichide 17 acţiuni listate la BVB şi dividendele distribuite de acestea de 4,4%, la fel ca BET-NG, ce reuneşte cele mai importante companii româneşti din domeniul energetic.

    Din rândul companiilor din prima ligă bursieră, BRD creşte cu 5%, Banca Transilvania cu 4,17%, Nuclearelectrica cu 2%, MedLife cu 6%, Petrom cu 3,7%, TeraPlast cu 6%, iar One Unite Properties cu 6,8%, arată datele agregate de ZF.

    Bursa de la Bucureşti a avut luni a şasea sesiune conse­cutivă de scăderi, în contextul în care indicele principal BET a deschis şedinţa cu o scădere de 5%-6% şi cu o balanţă înclinată spre vânzători în ceea ce analiştii au apreciat ca fiind în principal ordine panicarde.

    Totuşi, indicele a revenit spectaculos spre finalul şedinţei în contextul apariţiei cumpă­rătorilor şi cu toate că intensitatea confictului militar din est nu a dat semne de diminuare.

     


     

  • Ciucă înfruntă pandemia: Obiectivul Guvernului, economia deschisă

    Premierul Nicolae Ciucă a avut, joi, o întâlnire de lucru cu reprezentanţii Alianţei pentru Turism, cu care a discutat, printre altele, despre guvernamentale de susţinere a industriei HORECA şi despre promovarea României ca destinaţie turistică şi sprijinirea turismului balnear.

    Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, joi, o întâlnire de lucru cu reprezentanţii Alianţei pentru Turism.
    Guvernul informează că discuţiile au fost axate asupra măsurilor guvernamentale de susţinere a industriei HORECA, soluţionarea dificultăţilor legate de asigurarea forţei de muncă în acest sector, predictibilitatea normelor de sănătate publică, promovarea României ca destinaţie turistică şi sprijinirea turismului balnear şi că prim-ministrul Nicolae Ciucă a subliniat ca program de susţinere a sectoarelor economice afectate de măsurile de protecţie împotriva pandemiei COVID-19 reintroducerea şomajului tehnic, decizie luată în şedinţa de ieri a Guvernului, în scopul sprijinirii angajaţilor şi angajatorilor, în egală măsură.

    ”Obiectivul Guvernului este să sprijine cetăţenii şi să menţină sectoarele economice deschise, în condiţiile crizei sanitare cu care ne confruntăm. Vă considerăm partenerii Guvernului în acest demers. Vă stăm la dispoziţie pentru dialog şi vă invit să găsim împreună soluţii pentru susţinerea sectorului HORECA, pentru promovarea turismului românesc şi a turismului balnear, care are un potenţial colosal”, a afirmat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

    Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Constantin-Danel Cadariu, a informat că joi au început plăţile către Agenţiile pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exporturilor (AIMMAIPE) pentru a doua prorată, în sumă de peste 1,1 miliarde lei, în aplicarea schemei de ajutor de stat HoReCa, de care vor beneficia 8.294 de firme din sector. Aceste plăţi vin în completarea celor efectuate până la data de 31.12.2021, realizate pentru toţi beneficiarii contractaţi, la o primă prorata de 46,87%, însumând aproape 1 miliard de lei.

    Schema HoReCa a fost lansată în anul 2021 pentru a despăgubi întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei COVID 19, printr-un ajutor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din diferenţa dintre cifra de afaceri obţinută din activitatea eligibilă aferentă anului 2019 şi cea aferentă anului 2020, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 800.000 euro/întreprindere unică. Totodată, a fost reluată discuţia privind implementarea măsurii HoReCa 2 care să aibă la bază acelaşi instrument de ajutor de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este oficial: Retailerul irlandez de modă Primark, cea mai aşteptată intrare pe piaţa locală, deschide primul magazin în România în 2022. Unde va fi prima unitate?

    Retailerul irlandez de modă Primark, cunoscut pentru magazinele sale de suprafaţă foarte mare şi pentru politica preţurilor foarte mici, va deschide primul magazin din România în mallul bucureştean ParkLake. România va fi a 15-a piaţă pentru grup, iar inaugurarea va avea loc până la finalul anului. ZF a anunţat că se pregăteşte această mutare, Primark fiind unul dintre puţinele nume mari ce lipsea din România unde piaţa de modă e puternic concurenţială.

    Noul magazin va marca intrarea Primark pe cea de-a patra piaţă central şi est europeană, după  Slovenia, Polonia şi Republica Cehă. După România va veni rândul Slovaciei.

    „Suntem încântaţi de progresul planurilor noastre de extindere şi de intrarea în premieră pe piaţa din România unde am rezervat un spaţiu într-un centru comercial popular din estul Bucureştiului. Reacţia clienţilor din regiunea ECE la marca Primark a fost extrem de favorabilă şi ne dorim foarte mult să continuăm această extindere. Sperăm ca românii să ne poată trece pragul înainte de sfârşitul acestui an”, spune Paul Marchant, CEO Primark.

    Primark este un retailer irlandez ce a fost înfiinţat în Dublin, Irlanda acum mai bine de 50 de ani. Astăzi compania deţine peste 400 de magazine pe 14 de pieţe. În cinci ani, ţinta este ca grupul să ajungă la 530 de unităţi.