BusinessMagazin

Tag: depozite

  • Alevia inaugurează un nou spaţiu de producţie, după o investiţie de aproximativ 2 milioane euro; compania estimează o creştere a cifrei de afaceri cu peste 20% anual

    Extinderea aduce cu sine o serie de investiţii care vizează achiziţia de noi utilaje, dezvoltarea portofoliului de produse şi a zonei de resurse umane. În planul de investiţii se regăseşte achiziţia unei hale cu o suprafaţă de 2.000 mp şi, mai recent, încă una alăturată de 1.000 mp, în total 3.000 mp. Hala de 2.000 mp găzduieşte depozitul de livrări, care a fost relocat din vechiul spaţiu de depozitare, secţia de ceaiuri şi 3 noi linii de producţie, iar cea de 1.000 mp găzduieşte depozitele de materie prima şi de produse finite. 

    Suprafaţa noului depozit de livrări s-a mărit astfel de la 170 mp la 600 mp, iar depozitarea se face pe 6 niveluri în loc de 3, cum era în depozitul anterior. Secţia de ceaiuri dispune în prezent de o suprafaţă de 500 mp şi pentru aceasta a fost achiziţionată o serie de utilaje noi menite să dubleze capacitatea de producţie. 

    Investiţia alocată pentru utilajele noi la nivelul fabricii pe toate secţiile a fost de 300.000 de euro.

    În ceea ce priveşte cele 3 linii noi de producţie, Alevia aduce odată cu acestea câteva schimbări majore în gama sa de produse, lansând produse care nu ţin de activitatea precedentă de producţie. Una dintre aceste noi game este gama food, recent lansată pe piaţă, care conţine 27 produse – seminţe, fructe uscate şi nuci crude, de o calitate constantă şi controlată, importate de la cel mai mare furnizor din Olanda, iar celelalte două game sunt încă în lucru la ora actuală. Pe lângă dezvoltarea zonei de producţie, va fi adusă o investiţie şi în ceea ce priveşte personalul. Astfel, compania, care număra la ora actuală 210 angajaţi, preconizează un nou val de angajări şi îşi propune să crească numărul angajaţilor cu 30-40 de persoane.

    Ca urmare a extensiei, Alevia estimează şi o evoluţie ascendentă la nivelul cifrei de afaceri anuale. În baza realizării financiare înregistrate în 2016, când a încheiat anul financiar cu o cifră de afaceri de 5 milioane de euro şi, implicit, cu o creştere de 17% faţă de 2015, compania preconizează creşterea cifrei de afaceri cu minim 20-25%. Trendul ascendent al companiei se bazează pe vânzări de peste 2.000.000 cutii de suplimente şi aproximativ 3.500.000 cutii de ceaiuri anual. Cele mai vândute branduri în 2016 au fost Ginkana Ginkgo Biloba, Coenzima Q10, Silfide, Noni şi Propolis C.

    Portofoliul Alevia cuprinde peste 140 de tipuri de suplimente alimentare şi 60 de sortimente de ceaiuri, disponibile în peste 4.000 de farmacii şi magazine naturiste, lanţuri de farmacii (Catena, Dona, Sensiblu) şi supermarketuri (Auchan, Lidl, Carrefour, Kaufland) din România.Inaugurarea unui nou spaţiu de lucru se înscrie în strategia Alevia în vederea atingerii unei cifre de afaceri în valoare de 5.8 milioane de euro în 2017. În aceeaşi strategie se înscrie şi intrarea pe 5 noi pieţe prin lansarea a 50 de produse dedicate.

  • Entersoft lansează o soluţie de gestiune a depozitelor, Entersoft WMS, ca parte a unui plan de investiţii de 5 milioane de euro

    Soluţia Entersoft WMS este dedicată companiilor mari şi foarte mari care doresc optimizarea activităţilor de depozit, printr-o mai bună organizare şi monitorizare a proceselor. Aplicaţia răspunde cerinţelor complexe ale companiilor din domeniile Distribuţie, Producţie şi Retail, iar printr-o dezvoltare viitoare va oferi şi funcţionalităţi specifice afacerilor din Transport şi Logistică, un sector de activitate care va înregistra creşteri semnificative în următorii ani.

    Avantajele-cheie pe care le aduce Entersoft WMS constau în automatizarea proceselor şi fluxurilor de lucru la nivelul depozitelor. Soluţia permite: organizarea şi monitorizarea spaţiului ocupat de marfă, inclusiv la nivel de raft; automatizarea proceselor de recepţie, depozitare şi preluarea coletelor (picking); organizarea livrărilor de produse, pe întreg circuitul logistic: de la furnizori până la clienţi; derularea operaţiunilor de inventar general/periodic, şi prin intermediul cititoarelor de coduri de bare; optimizarea operaţiunilor de încărcare a mărfurilor şi de transportare a acestora.

    Entersoft WMS se integrează native cu Entersoft ERP, dar este compatibil şi cu alte soluţii de gestiune a resurselor. Entersoft pune astfel accent pe dezvoltarea clienţilor săi la nivelul competitivităţii şi eficienţei, oferindu-le libertatea alegerii celor mai potrivite tehnologii pentru a înregistra beneficii maxime.

    Entersoft a derulat deja mai multe proiecte-pilot alături de companii din diverse domenii de activitate la nivel internaţional pentru a valida performaţele soluţiei WMS. Printre primii beneficiari se află: Shop & Trade  (comerţ cu produse vestimentare), Karamolegkos (industria alimentară), Thalassinos (ambalaje), Viakar (piese de schimb pentru industria auto), Amvyx (GMCG). Numeroase alte proiecte urmează să înceapă în cadrul unor companii de distribuţie, din industria agricolă, construcţii navale etc. Lansarea Entersoft WMS va contribui la menţinerea ritmului intens de creştere anunţat anul trecut. În 2016, veniturile Grupului Entersoft au revenit la o creştere cu două cifre procentuale, ajungând la 10,67 milioane de euro, în timp ce profitul înainte de plata taxelor s-a ridicat la 0,98 milioane de euro. 

  • DISPARE o bancă din România. Ce se întâmplă cu creditele şi depozitele clienţilor

    Implementarea procesului de fu­ziune dintre Banca Car­pa­tica şi Patria Bank (fosta Nextebank), care a primit aprobarea prealabilă a BNR pe 29 no­iem­brie 2016, a primit undă verde şi din partea Curţii de Apel Bucureşti, permiţând celor două bănci să finalizeze în perioada imediat următoare toţi paşii procedurali şi operaţionali pentru implementarea efectivă a fuziunii.

    Patria Bank şi Banca Comercială Carpatica vor deveni astfel o singură bancă, ce va continua să fie listată la Bursă şi va purta numele de Patria Bank.

    Prioritatea celor două bănci este confirmarea datei fuziunii în cursul acestei săptămâni, în măsură să permită informarea în consecinţă a clienţilor si începerea integrării sistemelor şi operaţiunilor.

    “La acest moment, data estimativă a implementării fuziunii este 1 mai 2017, dată condiţionată de emiterea hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat legalitatea hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor celor două bănci privind aprobarea fuziunii prin absorbţie dintre Banca Comercială Carpatica (societate absorbantă) şi Patria Bank (societate absorbită) şi s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerţului a menţiunilor corespunzatoare referitoare la fuziune.”, se specifică într-un document al Patria Bank.

    Noua bancă care va fi prezentă în 73 de oraşe la nivel naţional, prin 111 sucursale, are peste 240.000 clienţi şi 3,81 miliarde lei în active.

    Patria Bank (fosta Nextebank), instituţie controlată de fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund, a devenit acţionarul majoritar al Băncii Carpatica după ce a cumpărat în două etape o participaţie de 64,16% la banca controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea pentru suma de 144 milioane de lei.

  • Dispare o bancă din România. Ce se întâmplă cu creditele şi depozitele clienţilor

    Implementarea procesului de fu­ziune dintre Banca Car­pa­tica şi Patria Bank (fosta Nextebank), care a primit aprobarea prealabilă a BNR pe 29 no­iem­brie 2016, a primit undă verde şi din partea Curţii de Apel Bucureşti, permiţând celor două bănci să finalizeze în perioada imediat următoare toţi paşii procedurali şi operaţionali pentru implementarea efectivă a fuziunii.

    Patria Bank şi Banca Comercială Carpatica vor deveni astfel o singură bancă, ce va continua să fie listată la Bursă şi va purta numele de Patria Bank.

    Prioritatea celor două bănci este confirmarea datei fuziunii în cursul acestei săptămâni, în măsură să permită informarea în consecinţă a clienţilor si începerea integrării sistemelor şi operaţiunilor.

    “La acest moment, data estimativă a implementării fuziunii este 1 mai 2017, dată condiţionată de emiterea hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat legalitatea hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor celor două bănci privind aprobarea fuziunii prin absorbţie dintre Banca Comercială Carpatica (societate absorbantă) şi Patria Bank (societate absorbită) şi s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerţului a menţiunilor corespunzatoare referitoare la fuziune.”, se specifică într-un document al Patria Bank.

    Noua bancă care va fi prezentă în 73 de oraşe la nivel naţional, prin 111 sucursale, are peste 240.000 clienţi şi 3,81 miliarde lei în active.

    Patria Bank (fosta Nextebank), instituţie controlată de fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund, a devenit acţionarul majoritar al Băncii Carpatica după ce a cumpărat în două etape o participaţie de 64,16% la banca controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea pentru suma de 144 milioane de lei.

  • Merele cumpărate de la magazin ar putea să aibă luni de zile de la momentul când au fost culese

    Congelarea se face în nişte depozite uriaşe, unde temperatura controlată este de 1-2 grade Celsius. Merele ce urmează să fie vândute ajung însă în zone destinate, cu o temperatură mai mică şi un nivel scăzut de oxigen, în jur de 25%. Această măsură e luată pentru a se asigura că merele nu se strică.

    Astfel, merele cumpărate săptămână trecută nu sunt chiar proaspete; ele ar fi putut sta congelate luni de zile.

    Clienţii nu trebuie însă să se sperie: chiar dacă şi-au pierdut puţin din aciditate, merele ar trebui să aibă acelaşi gust şi consistenţă dacă au fost păstrate corespunzător.

    Sursa: Tech Insider

  • Merele cumpărate de la magazin ar putea să aibă luni de zile de la momentul când au fost culese

    Congelarea se face în nişte depozite uriaşe, unde temperatura controlată este de 1-2 grade Celsius. Merele ce urmează să fie vândute ajung însă în zone destinate, cu o temperatură mai mică şi un nivel scăzut de oxigen, în jur de 25%. Această măsură e luată pentru a se asigura că merele nu se strică.

    Astfel, merele cumpărate săptămână trecută nu sunt chiar proaspete; ele ar fi putut sta congelate luni de zile.

    Clienţii nu trebuie însă să se sperie: chiar dacă şi-au pierdut puţin din aciditate, merele ar trebui să aibă acelaşi gust şi consistenţă dacă au fost păstrate corespunzător.

    Sursa: Tech Insider

  • Cât costă lipsa educaţiei financiare? 55 de miliarde de lei stau în depozite fără să producă valoare suficientă

    Datele Băncii Naţionale a României (BNR) arată că valoarea depozitelor pe termen scurt a crescut în 2016 faţă de 2015 cu aproape 39%, de la 39,9 miliarde de lei la 55,4 miliarde de lei.

    „Anul trecut au crescut depozitele populaţiei şi aproape 15 miliarde de lei s-au dus în plus în depozite overnight (n.red. depozite în care termenul de scadenţă este ziua lucrătoare următoare datei constituirii).Banii aceia nu produc suficient pentru client şi aproape zero pentru economie, deci nimeni nu are de câştigat,” a explicat Mihai Purcărea, CEO al BRD Asset Management.

    Educaţia financiară deficitară reprezintă unul dintre motivele care explică apetenţa românilor pentru depozite, în detrimentul plasării economiilor în fonduri de investiţii, piaţa de capital sau alte instrumente financiare, au afirmat administratorii de fonduri de investiţii.

    „Pentru români, prima sursă de sfaturi despre cum să-ţi gestionezi banii o reprezintă familia şi prietenii, conform unui studiu IMAS. Peste jumătate dintre femei (55%) şi aproape 40% dintre bărbaţi îşi obţin astfel sfaturile cu privire la modul de economisire. Din păcate, România are cel mai scăzut grad de educaţie financiară din Uniunea Europeană, conform unui sondaj Standard & Poor’s, şi astfel este foarte probabil ca românii să solicite cui nu trebuie dintre apropiaţi sfaturi despre cum să-şi investească banii agonisiţi cu atâta trudă,” a spus Lucian Anghel, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti.

    Drumul spre investiţiile în fonduri de acţiuni nu este însă foarte circulat, a arătat Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management. „Dacă ar câştiga mâine 100.000 de euro, primele investiţii ale românilor ar fi într-o afacere (15,5%), în călătorii (15,1%) sau în imobiliare (14,2%). Doar 1,5% dintre români şi-ar plasa banii într-un fond de investiţii,” a adăugat Neacşu, citând un studiu sociologic la nivel naţional, realizat de D&D Research în mai 2016, la solicitarea Erste Asset Management.

    „Credem că un portofoliu ca să poată genera randamente pozitive trebuie să fie diversificat, dar trebuie să luăm în calcul şi orizontul de timp. Nu putem investi în acţiuni pentru trei luni,” a spus Răzvan Szilagyi, directorul general al Raiffeisen Asset Management.

     

  • Peste 27.000 de persoane au depăşit anul trecut de pragul de 100.000 de euro în conturi, cu 4.500 mai mult ca în 2015

    Faţă de anul 2015, numărul persoanelor fizice cu depozite peste plafon a crescut cu 4.500, în timp ce valoarea sumelor economisite s-a majorat cu 5,7 mld. lei.

    Numărul deponenţilor se determină prin însumarea datelor consolidate raportate de fie­care bancă, astfel încât o persoană care are de­po­zite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori. 

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Banca Mondială: Românii, printre cei mai puţin încrezători europeni în sistemul bancar

    Doar 20% dintre români au încredere în bănci, comparativ cu aproximativ 55% dintre albanezi şi 35% din cehi, arată un raport al Băncii Mondiale făcut public marţi. De altfel, europenii au mai mare încredere în stabilitatea sistemului financiar şi în siguranţa depozitelor decât în bănci.

    Dezvoltarea sectorului financiar trebuie să meargă dincolo de îmbunătăţirea accesului la creditele bancare. Sistemele financiare trebuie să se dezvolte într-un mod echilibrat atât prin subsectoarele bancare, cât şi prin cele nebancare, inclusiv prin pieţele de capital, prin sectorul de asigurări şi prin orice alte instituţii financare nebancare, pentru susţinerea adecvată a creşterii incluzive în Europa şi Asia Centrală (EAC), se afirmă în raportul Băncii Mondiale, intitulat “Riscuri şi beneficii: Gestionarea compromisurilor financiare pentru o creştere incluzivă în Europa şi Asia Centrală”.

    Astfel, documentul relevă faptul că, aproximativ 45% dintre românii chestionaţi în perioada 2012-2013 au încredere în siguranţa depozitelor, iar circa 55% au încredere în stabilitatea sistemului financiar. Cei mai siguri în ceea ce priveşte stabilitatea sistemului bancar par să fie macedonenii (aproape 80%), în vreme ce 65% dintre cehi sunt siguri pe depozitele bancare. La polul opus, ungurii sunt cei mai puţin încrezători atât în sistemul bancar (18%), în siguranţa depozitelor (38%), cât şi în stabilitatea sistemului financiar (45%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai bune dobânzi la depozitele la termen în lei şi valută

    Iată câteva exemple pentru produsele de economisire la termen, în lei, euro şi dolari americani (nu toate instituţiile bancare au produse de economisire în dolari), pentru diferite perioade de depunere, aşa cum rezultă din ofertele principalelor bănci, consultate de MEDIAFAX:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro