BusinessMagazin

Tag: crestere economica

  • Iohannis va participa la reuniunea Consiliului European la Bruxelles, în perioada 28-29 iunie

    “Pe agenda discuţiilor se află teme care vizează politica europeană de apărare, subiecte economice referitoare la ocupare, creştere economică, competitivitate, domeniul digital, inovare şi comerţ, migraţie, viitorul buget al Uniunii Europene post-2020, precum şi aspecte privind relaţiile externe ale Uniunii. În plus, vor fi abordate şi ultimele evoluţii referitoare la procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană”, transmite Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    În legătură cu politica europeană de apărare, şeful statului se va referi la importanţa cooperării structurate permanente (PESCO) şi va exprima sprijinul României pentru iniţiativele dezvoltate de către NATO şi UE, destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BERD: România are nevoie de îmbunătăţirea infrastructurii, de inovare şi de investiţii

    De asemenea, în cadrul conferinţei de presă BNR-BERD de marţi, Roger Kelly, economist şef în cadrul BERD, a transmis şi un avertisment cu privire la intrarea în aşa-numita “capcană a venitului mediu”.

    În esenţă, este vorba de scăderea ratei de creştere economică pe măsură ce economia se dezvoltă şi veniturile pe cap de locuitor cresc. Acest fenomen este favorizat de lipsa reformelor structurale, de lipsa inovării şi de epuizarea avantajelor caracteristice economiilor în curs de dezvoltare (de ex. forţa de muncă ieftină).

    Pentru a evita “capcana venitului mediu” este nevoie de adoptarea unui nou model economic, bazat pe îmbunătăţirea infrastructurii – care au potenţialul de a favoriza investiţiile -, pe inovare – în locul importului de tehnologie – şi de investiţii. De asemenea, importantă este calitatea instituţiilor economice şi politice, precum şi variabilele demografice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În primul trimestru România a avut a cincea creştere economică pe plan european

    PIB a crescut în primul trimestru cu 2,5% în zona euro şi cu 2,4% în UE 28 faţă de T1 2017. Faţă de ultimul trimestru din 2017, PIB a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în UE 28.

    În Statele Unite PIB a crescut cu 0,6% faţă de trimestrul precedent şi cu 2,9% faţă de perioada similară a anului trecut.

  • Atradius: Exportatorii români se confruntă cu riscuri sporite generate de pieţele globale

    „În acest context economic, unele industrii autohtone vor fi expuse într-un mod semnificativ riscului de credit, şi anume industria textilelor şi a prelucrării metalelor. Altele, precum agricultura, industria chimică şi farma, sau sectorul serviciilor financiare nu vor fi afectate”, spune Andreas Tesch, chief market officer Atradius. El adaugă că „acelaşi lucru este valabil şi pentru industria constructoare de maşini. Pe de altă parte, sectorul electronicii şi de IT, transportul, construcţiile, serviciile, energia, industria alimentară şi industria auto – puternic orientată spre export – se confruntă cu o expunere moderată la riscul de credit”.

    Având în vedere că, în România, rata medie a insolvenţelor este dublă faţă de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, este vital ca societăţile să stabilească un management eficient al creditului şi să se protejeze împotriva riscurilor de credit comercial în creştere.   

    „La nivel mondial, exportatorii se confruntă cu un mediu politic şi economic din ce în ce mai dificil. În sfera politică, observăm o creştere a măsurilor protecţioniste”, explică Andreas Tesch. Potrivit reprezentanţilor Atradius, un alt factor de incertitudine îl reprezintă Brexit-ul, ale cărui consecinţe sunt încă dificil de anticipat.

    În privinţa riscurilor economice, există o permutare continuă şi semnificativă a fluxurilor comerciale în favoarea unor noi jucători precum China şi alte ţări emergente din Asia, evoluţie care se va accentua în viitor. În plus, creşterea îndatorării la nivel mondial, accelerarea inflaţiei şi scumpirea creditelor ar putea vulnerabiliza consumul şi investiţiile la nivel mondial. Mai mult, piaţa valutară şi cea de mărfuri la nivel mondial rămân extrem de volatile, provocând astfel riscuri suplimentare pentru producători, din cauza speculaţiilor.

    Deşi creşterea economică este de aşteptat să rămână puternică, incertitudinea politică ar putea îngreuna deciziile de afaceri şi investiţiile de capital, în condiţiile în care măsurile fiscale pro-ciclice vor afecta avansul PIB pe termen mediu. Recentele probleme din domeniul fiscal şi incertitudinea politică reprezintă, din ce în ce mai mult, un risc sporit la adresa potenţialului economic al României. Mediul de afaceri intern s-a deteriorat în ultima perioadă, România scăzând nouă poziţii – până pe locul 45 din 190 de ţări – în cel mai recent Top al Uşurinţei de a Practica Afaceri al Băncii Mondiale. În final, înăsprirea politicii monetare de către BNR ar putea să potolească inflaţia, pe de o parte, dar să încetinească ritmul de creştere economică pe de alta parte.

    „Pentru o singură afacere, este foarte dificilă evitarea riscurilor de mai sus, din cauza lipsei de informaţii cu privire la pieţe şi a expertizei din industrie. Cu un partener experimentat şi calificat, precum Atradius, companiile vulnerabile pot avea succes la o gamă largă de business intelligence şi, astfel, să devină conştiente de riscurile la care sunt expuse pe pieţele interne sau externe”, subliniază Andreas Tesch.

     

  • CE menţine prognoza de 4,5% pentru creşterea PIB în România şi riscul de deficit excesiv în 2018

    Pentru anul 2019, prognoza CE de creştere economică pentru România a fost revizuită în jos, de la 4% în varianta de iarnă a prognozei (publicată în februarie) la 3,9% în varianta actuală.

    „Se estimează că creşterea PIB-ului real va încetini în 2018, dar va rămâne robustă. Piaţa muncii se aşteaptă să rămână rigidă pe parcursul orizontului de prognoză. Inflaţia a crescut la sfârşitul anului 2017 şi prognoza arată că va continua să crească, în continuare, în 2018, înainte de a se tempera, într-o oarecare măsură, în 2019. Se preconizează că deficitul bugetar va creşte semnificativ, în mare parte din cauza majorărilor salariale din sectorul public”, notează autorii prognozei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O veste proastă pentru România: Economia Europei, principala piaţă de export, începe să se răcească. Care va fi impactul asupra business-ului României?

    Expansiunea de 0,4% din T1 este cea mai slabă din ultimele şase trimestre. În timp ce factori temporari, precum vremea slabă, au avut un impact în economie, rapoartele arată o răcire a sectorului industrial, precum şi o creştere a îngrijorării legate de un euro mai puternic.
     
    O economie mai slabă ar putea duce la o accentuare a precauţiei autorităţilor de reglementare. Mario Draghi, preşedintele BCE, a adoptat o politică moderată anul acesta, deşi nu şi-a exprimat îngrijorări deocamdată. Comisia Europeană ar putea adopta o viziune similară când îşi actualizează prognoza.
     
    ”Numerele încă sunt compatibile cu o creştere economică destul de bună”, a spus Marco Valli, economistul şef al UniCredit Bank pe zona euro. ”Ajustarea negativă sugerează o moderaţie în creştere, dar nu este începutul unui punct de cotitură”.
     
    Una dintre îngrijorările majore la nivel internaţional este legată de un potenţial război comercial, FMI avertizând că ar putea submina creştere economică globală. Oficialii de la Finanţele UE au sunat alarma sâmbătă, după ce SUA a anunţat că va respinge propunerea UE de eliminare necondiţionată a tarifelor pe import la metale.
     
    În România, cifrele oficiale de la INS privind creşterea economică vor veni pe 15 mai. 
     

  • UniCredit anticipează o încetinire a creşterii economice, la 4,4% în 2018 şi la 3,6% în 2019

    Două conflicte potenţiale cu instituţiile europene ar putea domina al doilea trimestru al anului 2018, unul de natură judiciară şi al doilea de natură fiscală. Cele două sunt conectate. Conflictul dintre ramurile executivă şi cea legislativă a guvernului pe de o parte şi cea judiciară pe cealaltă parte s-ar putea intensifica, argumentează analiştii UniCredit. Coaliţia de guvernare încearcă să implementeze unele modificări ale legilor justiţiei care au atras critici.

    Atât timp cât Preşedintele Klaus Iohannis se opune acestor modificări, una din puţinele soluţii ale majorităţii aflate la guvernare ar fi suspendarea preşedintelui1. O astfel de iniţiativă este probabil că ar eşua, deoarece domnul Iohannis are susţinerea oficialilor europeni şi americani, în timp ce majoritatea votanţilor l-ar putea sprijini într-un referendum. O serie de legi controversate adoptate de Parlament la sfârşitul anului 2017 (unele reclamate de domnul Iohannis la Curtea Constituţională) au erodat popularitatea guvernului pe plan intern şi au lăsat PSD fără suportul grupului socialist în Parlamentul European. Acest fapt măreşte riscul invocării Articolului 7 al Tratatului UE împotriva României (care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliul European), în cazul în care coaliţia de guvernare condusă de PSD va implementa modificările nepopulare ale legilor justiţiei.


    Al doilea conflict posibil este legat de politica fiscală laxă şi de riscul ca deficitele bugetare să depăşească 3% din PIB în 2018-19. Coaliţia de guvernare încearcă să işi mulţumească votanţii în mijlocul tensiunilor politice prin majorări succesive ale salariilor şi pensiilor. Cu toate acestea, cheltuielile populiste suplimentare nu pot fi susţinute fără a mări deficitele bugetare sau a mări impozitarea. Prin transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor de la începutul acestui an, guvernul a încetinit creşterea salariului net, anulând în parte creşterea salariilor din sectorul public implementată în ianuarie 2018.

    Datele aferente lunii ianuarie indică faptul că multe companii nu au majorat salariile brute suficient de mult pentru a compensa acest transfer de contribuţii de la angajaţi la angajatori. Această majorare ascunsă de taxe nu va fi suficientă pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2018-19 deoarece majorările cheltuielilor de asistenţă socială au fost însoţite de o reducere a impozitului pe venituri de la 16% la 10%. Guvernul nu a implementat niciuna din măsurile compensatorii recomandate de Comisia Euorpeană în decembrie, atenţionează analiştii UniCredit. Dat fiind faptul că deficitul bugetar din 2017 s-a situat, probabil, în vecinătatea nivelului de 3% din PIB (2,83% după metodologia cash), după 3% din PIB în 2016, riscul ca România să fie subiectul unei noi proceduri de deficit excesiv (PDE) rămâne ridicat, dar va fi mai mare în anul 2019 decât anul acesta.

  • ¨Elveţia Balcanilor“, afişează primul excedent bugetar după 22 de ani graţie creşterii economice

    Slovenia, o economie fostă comunistă cu doar 2 milioane de locuitori, dar cu unele dintre  cele mai ridicate niveluri de trai din Europa de Est, a încheiat anul trecut cu un uşor excedent bugetar, o premieră după 22 de ani, a anunţat institutul naţional de statistică al ţării, scrie Le Figaro.

    Excedentul public, urmărit de Comisia Europeană pentru a estima echilibrul bugetar al statelor membre ale zonei euro, a atins 16 milioane de euro, echivalentul a 0,03% din PIB, pe fondul creşterii puternice a economiei slovene.

    PIB-ul sloven a avansat cu 5,4% în 2017, în principal datorită exporturilor şi cererii interne, după o rată de creştere de 3,1% în 2016. Rata de creştere din 2017, una dintre cele mai ridicate din zona euro, este cea mai solidă înregistrată de Slovenia din 2007, când aceasta atinsese 5,7%.

    În 2013, Slovenia a suferit o scădere cu 1,1% a PIB-ului său din cauza dificultăţilor sectorului său bancar.

  • EY: 85% dintre companiile româneşti îşi simt planurile de investiţii ameninţate, din cauza incertitudinii fiscale

    Procentul optimiştilor este în scădere faţă de ediţiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare alimentat de creşterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaţioniste şi incertitudinile fiscale şi legislative, pentru a numi doar câţiva potenţiali factori care pot influenţa percepţiile oamenilor de afaceri.

    Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizaţii din diverse sectoare ale economiei româneşti, dintre care 8% au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro, 9% între 50-100 de milioane de euro, 34% o cifră de afaceri între 10-50 mil. euro, 44% între 1-10 milioane şi 5% sub un mil. de euro.  Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.

    Avansul economic estimat de Institutul Naţional de Statistică în anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creşterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creşterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie de 1,2%.  Cele mai multe prognoze de creştere economică pentru 2018 se situează sub 5%: Oxford Economics se aşteaptă la o creştere de 4,8%, Comisia Europeană – 4,5%, FMI – 4,4% şi BERD – 4,2%.

    În acest context, companiile româneşti sunt mai puţin încrezătoare în evoluţia mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestea faţă de evoluţia economiei globale: cererea de produse şi servicii (42% optimism la nivelul economiei locale versus 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea pieţelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluţia evaluării companiilor (18% vs 31%) şi investiţiile private (22% vs 41%). Cele mai mari discrepanţe apar în cazul stabilităţii pieţei şi a evoluţiei investiţiilor, o posibilă explicaţie pentru aceasta fiind impactul instabilităţii fiscale şi legislative din România.

    În top trei priorităţi strategice şi de capital pentru consiliile de administraţie şi liderii de companii, atât la nivelul tuturor companiilor respondente, cât şi pe eşantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, se regăsesc aceleaşi deziderate: accelerarea creşterii organice şi investiţii în operaţiunile existente (74%), eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant (55%) şi transformarea digitală (49%).Transformarea digitală este însă pe locul al doilea în priorităţile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre opţiuni), urmată de eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant.

     „Automatizarea, digitalizarea şi volatilitatea economică şi politică au dominat agenda companiilor din România în ultimul an. Aceste schimbări determină business-urile să îşi regândească viziunea legată de modelul de creştere. A fi parte din schimbare este o necesitate pentru toţi liderii de business din România”, susţine Bogdan Ion, country managing partner, EY România.

    Cele mai mari provocări în mediul de afaceri ţin de politicile publice şi de factorii controlaţi de instituţiile statului: incertitudinea fiscală şi legislativă (80% dintre respondenţi), lipsa stabilităţii politice şi de viziune a politicilor publice (69%) şi birocraţia (46%). Pentru 2018, 85% dintre oamenii de afaceri declară că incertitudinile fiscale şi legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiţii ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investiţiile, în timp ce 2% nu pot estima impactul.

     

  • După războiul împotriva dării în plată, băncile pornesc o nouă ofensivă împotriva noii propuneri a senatorului Daniel Zamfir

    Drept urmare, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) solicită Parlamentului României asigurarea unui dialog real şi constructiv în dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse iniţial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate.

    Posibilul impact al acestor propuneri legislative este relevat şi de studiul de impact realizat de către KPMG Advisory, care arată că impactul individual, cât şi cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o încetinire a creşterii economice, o scădere a consumului şi investiţiilor, cât şi la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct şi imediat.

    Principalele efecte cuprinse în studiul de impact sunt reprezentate de: înăsprirea condiţiilor de creditare şi reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziţii de locuinţe, bunuri de folosinţă îndelungată şi bunuri de larg consum) şi a avuţiei nete a populaţiei; reducerea creditării pentru achiziţia de locuinţe poate creşte presiunea asupra pieţei imobiliare; adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale; alterarea comportamentului la plată al consumatorilor; reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor; limitarea capacităţii instituţiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanţă în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariţia litigiilor de obţinere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar; creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creşterea riscului de ţară; la nivel european există demersuri paralele de îmbunătăţire a cadrului de protecţie a consumatorilor şi de stimulare a soluţionării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilităţii financiare şi a creşterii economice; reducerea profitabilităţii şi a fondurilor disponibile pentru creditare; lipsa predictibilităţii legislative poate avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi a investiţiilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro