BusinessMagazin

Tag: credit

  • ING lansează credit cu Internetul. Noul credit INSTANT poate fi obţinut total online prin platforma Home`Bank

    Produsul este valabil momentan doar pentru clienţii ING dar Daniel Llano Manibardo, directorul segmentului de Retail Ing România, spune că va fi disponibil în curând şi pentru persoanele care nu sunt clienţi ING.

    Termenii de obţinere a creditului sunt exact aceiaşi ca şi în cazul accesării unui credit la ghişeul unei agenţii, vârsta minimă fiind 18 ani, vechimea în muncă minim un an, veniturile stabile raportate la ANAF de minim 1.000 de lei, iar suma maximă care poate fi împrumutată este de 90.000 de lei.

    Procedura a devenit posibilă datorită unui protocol de lucru pe care ING îl are cu ANAF şi cu InfoCERT SPA Italy, aceasta din urmă fiind o autoritate de certificare la nivel european, care se va ocupa cu certificarea semnăturii digitale a clientului pentru a semna cu aceasta contractul de creditare în interiorul platformei.

    Costurile de acordare a împrumuturilor de nevoi personale instant online sunt aceleaşi ca şi în cazul celor contractate la sediile ING. Pentru a obţine un credit de nevoi personale la ING, online sau în sediu, clientul trebuie să achite o taxă de analiză de 200 de lei, iar dobânda anuală aferentă creditului variază între 8,25% şi 11,95%. Aceasta este determinată de veniturile clientului încasate în contul său ING, de alegerea asigurării şi de valoarea împrumutului. Pentru obţinerea semnăturii electronice calificate, ING nu percepe costuri suplimentare.

    Penetrarea banking-ului online a obţinut o rată incredibilă de creştere, mai ales de pe dispozitivele mobile – de exemplu, numărul de accesări ale conturilor de internet banking de pe smartphone a crescut cu 214%, de la 40,6 milioane de autentificări, la 87 de milioane, în intervalul 2015 – 2016. Numărul de tranzacţii realizate de pe mobil, în aceeaşi perioadă, a crescut cu 207%, de la 6 milioane de tranzacţii, la 12,7 milioane.

  • Lista băncilor care au raportat pierderi nete în fiecare an din perioada 2008-2016

    ZF publică lista băncilor care au raportat pierderi nete în fiecare an din perioada 2008-2016, conform statisticilor transmise de Registrul Comerţului din datele primite pe bază de protocol de la Ministerul Finanţelor cu privire la situaţiile financiare anuale depuse.
     
    Dincolo de invocata „optimizare fiscală“, criza economică, nivelul ridicat al creditelor neperformante (NPL – non-performing loans), şi problemele de eficienţă ale băncilor comerciale au provocat pierderi pentru o parte dintre instituţiile de credit de pe piaţa locală, iar bugetul a pierdut o parte importantă din resursele virate de sectorul bancar, impozitele pe profit fiind în scădere în ultimii ani.
     

  • Cea mai NOUĂ METODA DE PLATĂ la restaurant. Cum poţi plăti la KFC chiar dacă nu ai bani şi nici cardul la tine – VIDEO

    Cea mai nouă metodă de a plăti la restaurant este recunoaşterea facială, conform exemplului unui KFC din China, arată CNN. 

    Clienţii restaurantului KFC din China, cunoscut sub numele de KPro, plasează comanda la un terminal care le scanează, ulterior, faţa. Dacă imaginea se potriveşte cu cea din ID-ul stocat în sistem, clientul trebuie să mai introducă doar numărul de telefon.

    Ant Financial, un partener al gigantului chinez de comerţ electronic Alibaba, a lansat noul serviciu în oraşul estic Hangzhou. Este ultimul exemplu al utilizării recunoaşterii faciale de către întreprinderi şi agenţii guvernamentale, în cea mai populată naţiune din lume. Sistemul se bazează pe platforma digitală de plată a Ant Financial, numită Alipay, care are mai mult de jumătate de miliard de utilizatori din întreaga lume şi permite deja oamenilor să se conecteze cu aplicaţia doar scanându-şi faţa.  Ant spune că restaurantul KFC din China este primul magazin fizic din lume care utilizează software-ul de recunoaştere facială pentru a efectua plăţi.

    Compania doreşte să precizeze că tehnologia este sigură. Software-ul analizează mai mult de 600 de caracteristici faciale, foloseşte o cameră 3D şi un algoritm specific pentru a se asigura că oamenii nu încearcă să o păcălească cu fotografii sau videoclipuri ale altcuiva. „Sperăm că într-o zi, în viitor, oamenii să poată ieşi fără telefoane mobile sau portofele”, a declarat Dong Liyun, manager de produs la Ant Financial.

     

  • Cea mai NOUĂ METODA DE PLATĂ la restaurant. Cum poţi plăti la KFC chiar dacă nu ai bani şi nici cardul la tine – VIDEO

    Cea mai nouă metodă de a plăti la restaurant este recunoaşterea facială, conform exemplului unui KFC din China, arată CNN. 

    Clienţii restaurantului KFC din China, cunoscut sub numele de KPro, plasează comanda la un terminal care le scanează, ulterior, faţa. Dacă imaginea se potriveşte cu cea din ID-ul stocat în sistem, clientul trebuie să mai introducă doar numărul de telefon.

    Ant Financial, un partener al gigantului chinez de comerţ electronic Alibaba, a lansat noul serviciu în oraşul estic Hangzhou. Este ultimul exemplu al utilizării recunoaşterii faciale de către întreprinderi şi agenţii guvernamentale, în cea mai populată naţiune din lume. Sistemul se bazează pe platforma digitală de plată a Ant Financial, numită Alipay, care are mai mult de jumătate de miliard de utilizatori din întreaga lume şi permite deja oamenilor să se conecteze cu aplicaţia doar scanându-şi faţa.  Ant spune că restaurantul KFC din China este primul magazin fizic din lume care utilizează software-ul de recunoaştere facială pentru a efectua plăţi.

    Compania doreşte să precizeze că tehnologia este sigură. Software-ul analizează mai mult de 600 de caracteristici faciale, foloseşte o cameră 3D şi un algoritm specific pentru a se asigura că oamenii nu încearcă să o păcălească cu fotografii sau videoclipuri ale altcuiva. „Sperăm că într-o zi, în viitor, oamenii să poată ieşi fără telefoane mobile sau portofele”, a declarat Dong Liyun, manager de produs la Ant Financial.

     

  • În ce domenii se fac afaceri pe banii clienţilor

    Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei)

    Potrivit studiului realizat de KeysFin, peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

    Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)

    Cele mai mari datorii comerciale le înregistrau firmele din industrie (117 mld.lei), în creştere cu peste 30% faţă de anul precedent (72 mld.lei). În clasamentul realizat de KeysFin urmează societăţile din comerţ, cu datorii comerciale de 80,6 miliarde lei, cele din servicii şi utilităţi (34,6 mld.lei) şi construcţii-imobiliare (29,4 miliarde lei).

    „Faţă de anul 2015, plăţile restante au atins nivelul de 102 miliarde lei, furnizorii restanţi reprezentând 45% din total. Semnificativ este faptul că valoarea frunizorilor restanţi de peste 1 an se situa la 29 miliarde de lei, sumă aproape dublă faţă de furnizorii restanţi de peste 30-90 zile. Este un indicator semnificativ care arată situaţia reală în privinţa dinamicii plăţilor în economie”, afirmă analiştii de la KeysFin.

    Datoriile se plătesc cel mai greu în domeniul construcţiilor, în medie la 370 de zile, în timp ce banii se recuperează cel mai dificil în agricultură, în medie la 156 de zile. Alte domenii cu potenţial de risc, din acest punct de vedere, sunt industria extractivă, activităţile profesionale şi tehnice, sectorul energetic şi HORECA.

    „Creditul comercial este nepurtător de dobândă. Îţi permite să derulezi afaceri fără să înregistrezi costuri suplimentare, acestea fiind pasate, practic, în sarcina partenerilor. Chiar dacă, la prima vedere, pare că economia are o lichiditate optimă, realitatea este cu totul alta. Banii circulă greu, iar pericolul de blocaj financiar este încă le un nivel ridicat. Pe lanţul economic, majoritatea firmelor suferă de lipsă de lichiditate, astfel că oricând pot intra în blocaj, în incapacitate de plată”, explică experţii KeysFin.

    De ce nu apelează firmele la finanţările bancare, ca alternativă la creditul comercial? “Economia românească este formată, în marea ei majoritate, din IMM-uri fără capitaluri fixe solide, fără garanţii reale pozive, cele pe care băncile le cer atunci când solicită o finanţare. În plus, finanţarea bancară prezintă costuri pe care multe dintre firme nu şi le permit, astfel că alternativa o reprezintă creditul comercial”, spun specialiştii.

    Creditul furnizor pare, la prima vedere, o soluţie optimă, însă şi acest instrument nu este scutit de riscuri şi provocări. Dacă o firmă înregistrează dificultăţi financiare şi intră în insolvenţă, există riscul să atragă după sine şi firmele cu care are relaţii pe bază de credit comercial.

    Potrivit datelor Registrului Comerţului, numărul firmelor care intră în insolvenţă se menţine constant, în ciuda evoluţiei pozitive a economiei. Peste 5300 de firme au intrat în insolvenţă în primele şapte luni din 2017, faţă de 5058 în 2016. Comerţul, construcţiile, industria extractivă, HORECA şi transporturile au generat cele mai multe cazuri de insolvenţă.

  • În ce domenii se fac afaceri pe banii clienţilor

    Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei)

    Potrivit studiului realizat de KeysFin, peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

    Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)

    Cele mai mari datorii comerciale le înregistrau firmele din industrie (117 mld.lei), în creştere cu peste 30% faţă de anul precedent (72 mld.lei). În clasamentul realizat de KeysFin urmează societăţile din comerţ, cu datorii comerciale de 80,6 miliarde lei, cele din servicii şi utilităţi (34,6 mld.lei) şi construcţii-imobiliare (29,4 miliarde lei).

    „Faţă de anul 2015, plăţile restante au atins nivelul de 102 miliarde lei, furnizorii restanţi reprezentând 45% din total. Semnificativ este faptul că valoarea frunizorilor restanţi de peste 1 an se situa la 29 miliarde de lei, sumă aproape dublă faţă de furnizorii restanţi de peste 30-90 zile. Este un indicator semnificativ care arată situaţia reală în privinţa dinamicii plăţilor în economie”, afirmă analiştii de la KeysFin.

    Datoriile se plătesc cel mai greu în domeniul construcţiilor, în medie la 370 de zile, în timp ce banii se recuperează cel mai dificil în agricultură, în medie la 156 de zile. Alte domenii cu potenţial de risc, din acest punct de vedere, sunt industria extractivă, activităţile profesionale şi tehnice, sectorul energetic şi HORECA.

    „Creditul comercial este nepurtător de dobândă. Îţi permite să derulezi afaceri fără să înregistrezi costuri suplimentare, acestea fiind pasate, practic, în sarcina partenerilor. Chiar dacă, la prima vedere, pare că economia are o lichiditate optimă, realitatea este cu totul alta. Banii circulă greu, iar pericolul de blocaj financiar este încă le un nivel ridicat. Pe lanţul economic, majoritatea firmelor suferă de lipsă de lichiditate, astfel că oricând pot intra în blocaj, în incapacitate de plată”, explică experţii KeysFin.

    De ce nu apelează firmele la finanţările bancare, ca alternativă la creditul comercial? “Economia românească este formată, în marea ei majoritate, din IMM-uri fără capitaluri fixe solide, fără garanţii reale pozive, cele pe care băncile le cer atunci când solicită o finanţare. În plus, finanţarea bancară prezintă costuri pe care multe dintre firme nu şi le permit, astfel că alternativa o reprezintă creditul comercial”, spun specialiştii.

    Creditul furnizor pare, la prima vedere, o soluţie optimă, însă şi acest instrument nu este scutit de riscuri şi provocări. Dacă o firmă înregistrează dificultăţi financiare şi intră în insolvenţă, există riscul să atragă după sine şi firmele cu care are relaţii pe bază de credit comercial.

    Potrivit datelor Registrului Comerţului, numărul firmelor care intră în insolvenţă se menţine constant, în ciuda evoluţiei pozitive a economiei. Peste 5300 de firme au intrat în insolvenţă în primele şapte luni din 2017, faţă de 5058 în 2016. Comerţul, construcţiile, industria extractivă, HORECA şi transporturile au generat cele mai multe cazuri de insolvenţă.

  • Aeroportul Oradea ia un credit de 6,7 milioane de lei pentru construirea unui nou terminal

    Consiliul Judeţean Bihor a aprobat, marţi, un proiect de hotărâre privind aprobarea garantării unei linii de finanţare în valoare de 6,7 milioane de lei pentru finanţarea obiectivului de investiţii “Construire, extindere şi modernizare terminale de pasageri la Aeroportul Oradea”.

    Hotărârea vine după ce, în urma unei decizii a Consiliului de Administraţie al Aeroportului Oradea de la începutul lunii august, s-a aprobat contractarea unei linii de credit pentru finanţarea investiţiilor la aeroport pe o perioadă de 15 ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt cei doi tineri cărora Amazon le-a cedat o parte din business

    Ei sunt cofondatorii gigantului de e-commerce Stripe, start-up evaluat la 9,2 miliarde care gestionează zeci de miliarde de tranzacţii anual.

    Stripe pune la dispoziţia companiilor un software ce le permite să accepte plăţi online, atât prin carduri de credit şi bitcoin, cât şi prin intermediul serviciilor de telefonie mobilă, cum ar fi Android Pay şi Apple Pay. Asta include, de asemenea, instrumente de protejare a securităţii datelor, de prevenire a fraudei, contabilitate şi facturare. Stripe a fost fondată în 2010, oferind instrumente de plată mobile pentru dezvoltatori, primii clienţi fiind micile companii de tehnologie din SUA. Ulterior, aceasta a devenit un concurent veritabil al metodelor consacrate de plăţi digitale, cum ar fi gigantul PayPal Holdings Inc.

    Deşi nu mai era nevoie de vreo confirmare în ceea ce îi priveşte, Amazon a anunţat recent că va semna un parteneriat cu Stripe, permiţând fraţilor Collison să gestioneze o parte din tranzacţiile sale.

    În noiembrie 2016, Stripe a obţinut o finanţare de 150 de milioane de dolari, compania ajungând astfel la o evaluare de 9,2 miliarde de dolari. “Tranzacţia l-a transformat pe John Collison în cel mai tânăr miliardar care a pornit de la zero”, au scris cei de la Forbes.

    John Collison nu este la prima aventură antreprenorială: când era adolescent, el a fondat alături de fratele său o altă companie, Auctomatic, pe care a vândut-o în 2008 pentru 5 milioane de dolari.

  • Cine sunt cei doi tineri cărora Amazon le-a cedat o parte din business

    Ei sunt cofondatorii gigantului de e-commerce Stripe, start-up evaluat la 9,2 miliarde care gestionează zeci de miliarde de tranzacţii anual.

    Stripe pune la dispoziţia companiilor un software ce le permite să accepte plăţi online, atât prin carduri de credit şi bitcoin, cât şi prin intermediul serviciilor de telefonie mobilă, cum ar fi Android Pay şi Apple Pay. Asta include, de asemenea, instrumente de protejare a securităţii datelor, de prevenire a fraudei, contabilitate şi facturare. Stripe a fost fondată în 2010, oferind instrumente de plată mobile pentru dezvoltatori, primii clienţi fiind micile companii de tehnologie din SUA. Ulterior, aceasta a devenit un concurent veritabil al metodelor consacrate de plăţi digitale, cum ar fi gigantul PayPal Holdings Inc.

    Deşi nu mai era nevoie de vreo confirmare în ceea ce îi priveşte, Amazon a anunţat recent că va semna un parteneriat cu Stripe, permiţând fraţilor Collison să gestioneze o parte din tranzacţiile sale.

    În noiembrie 2016, Stripe a obţinut o finanţare de 150 de milioane de dolari, compania ajungând astfel la o evaluare de 9,2 miliarde de dolari. “Tranzacţia l-a transformat pe John Collison în cel mai tânăr miliardar care a pornit de la zero”, au scris cei de la Forbes.

    John Collison nu este la prima aventură antreprenorială: când era adolescent, el a fondat alături de fratele său o altă companie, Auctomatic, pe care a vândut-o în 2008 pentru 5 milioane de dolari.

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.