BusinessMagazin

Tag: conturi

  • STUDIU DE CAZ: Care este viitorul Facebook

    CONTEXTUL: Reţeaua de socializare Facebook a intrat în ascensiune liberă în ultimii ani. Compania lui Mark Zuckerberg a urcat de la un milion de utilizatori în 2004 la peste 1,1 miliarde anul acesta şi deşi multă vreme nu a prea avut venituri, ultimii ani au adus o creştere inclusiv pe acest segment.

    DECIZIA: Tânărul antreprenor Mark Zuckerberg, împreună cu restul acţionarilor reţelei de socializare, decide să listeze compania la bursă, cu toate că Facebook nu avea nici probleme de lichiditate sau de încasări (veniturile anuale au depăşit în criză pragul de un miliard de dolari şi acum sunt peste acest nivel într-un singur trimestru) şi nici de atragere a investitorilor, având în vedere că din 2004 a primit finanţări anuale, cu excepţia lui 2010 şi a anului trecut, când a avut loc listarea.

    EFECTELE: Oferta publică iniţială a fost un adevărat fiasco. Valoarea acţiunilor a intrat în picaj la numai o zi de la listare, capitalizarea companiei s-a redus de la 104 miliarde de dolari la 77 de miliarde de dolari în acelaşi interval, iar averea estimată a lui Mark Zuckerberg s-a diminuat cu cinci miliarde de dolari în nici o săptămână. Bineînţeles, întreaga mişcare a fost investigată de autorităţi şi a atras după sine numeroase procese în instanţă, dar acum, după un an, compania pare să o ducă mai bine ca niciodată.

    BILANŢUL LISTĂRII LA BURSĂ A REŢELEI DE SOCIALIZARE FACEBOOK ESTE UNUL DEZASTRUOS. În urmă cu un an, pe vremea asta, compania era în plin proces de ofertă publică iniţială, la un preţ per acţiune considerat uriaş de majoritatea analiştilor din domeniu, în condiţiile unei capitalizări de cel puţin 90 de miliarde de dolari, şi implicit intens criticat. Ce a urmat după a fost un fiasco de proporţii – preţul acţiunilor s-a prăbuşit şi nu şi-a mai revenit nici în ziua de astăzi, capitalizarea s-a diminuat cu vreo 30 de miliarde de dolari, averea lui Zuckerberg s-a ajustat cu cinci miliarde de dolari, însă, mai important, milioane de oameni au pierdut sume considerabile de bani în urma investiţiei în acţiunile Facebook.

    REŢEAUA DE SOCIALIZARE AR FI TREBUIT SĂ DEVINĂ MAI MARE DECÂT MULŢI GIGANŢI MONDIALI PRECUM AMAZON, McDonald’s sau chiar Coca-Cola, ceea ce nu s-a mai întâmplat odată cu eşecul listării. Semnale ar fi fost destule pentru împiedicarea deciziei – General Motors, de pildă, anunţa cu doar câteva zile înainte de oferta publică iniţială că nu va mai cumpăra publicitate pe platforma de socializare, o pierdere deloc neînsemnată în veniturile reţelei – însă Zuckerberg n-a ţinut cont de ele.

    La un an de la listare, lucrurile nu par să mai fie însă atât de tragice. În ciuda evoluţiei dezamăgitoare la bursă, Facebook a raportat rezultate financiare bune. Veniturile de 1,46 de miliarde de dolari în primul trimestru din acest an au fost cu 38% mai mari decât cele din perioada similară din 2012, pe când profitul net s-a situat la 219 milioane de dolari, peste nivelul de 205 milioane de dolari din primele trei luni ale anului trecut, conform datelor companiei.

    Mai mult, numărul de utilizatori a continuat să crească nestingherit: dacă în martie 2012, cu mai puţin de două luni înainte de listarea la bursă, 901 de milioane de oameni din toată lumea aveau cont pe Facebook, cifra a depăşit pragul de un miliard în septembrie anul trecut. Iar la finele lunii martie din acest an existau peste 1,11 miliarde de conturi pe reţeaua de socializare. Peste 750 de milioane dintre ei accesează în fiecare lună platforma de pe dispozitive mobile precum telefoane mobile inteligente sau tablete. Şi în fiecare zi, pe Facebook intră cam 665 de milioane de oameni care publică fotografii, comentează mesajele prietenilor sau se joacă în cadrul reţelei, iar printre ei sunt inclusiv milioane de oameni din colţuri mai sărace ale lumii, precum Malawi, Malaiezia sau Martinique, unde gradul de informatizare este totuşi încă destul de scăzut.

    DE LA OFERTA PUBLICĂ INIŢIALĂ S-AU SCHIMBAT DESTUL DE MULTE. Şi, deşi a fost un dezastru pentru investitori, listarea sau mai bine zis strategia companiei pentru a reda încrederea investitorilor după ce au pierdut atâţia bani anul trecut pare să fi avut efecte destul de bune. Executivii Facebook, în frunte cu Mark Zuckerberg, au fost ocupaţi în acest an cu lansări menite să crească afacerile şi valoarea companiei şi, totodată, să înlăture dubiile şi amendamentele scepticilor cu privire la perspectivele de creştere. De pildă, compania a atacat domeniul publicităţii mobile anul trecut, ca parte a strategiei de extindere în sfera publicităţii, a lansat un telefon mobil inteligent marca Facebook, a introdus Facebook Home şi Graph Search şi, să nu uităm, a cumpărat Instagram cu peste un miliard de dolari. Până şi General Motors este iar printre cumpărătorii de reclame, semn că temerile cu privire la evoluţia reţelei de socializare s-au mai disipat.

    MARK ZUCKERBERG A ARĂTAT ASTFEL CĂ NU SE LASĂ UŞOR DESCURAJAT ŞI, deşi privit cu ochi sceptici prin prisma vârstei şi lipsei de experienţă în business, mai cu seamă că întreaga sa carieră este construită în jurul Facebook şi asta mai degrabă din postura de „şoricel de bibliotecă„ decât de CEO, a dovedit că poate depăşi obstacolul unei listări ratate. Mai mult, evoluţia pozitivă din ultimul an a companiei, având în vedere indicatorii de performanţă, este o lecţie în sine, pentru că arată cum o decizie aparent greşită, tradusă în pierderi consistente din punct de vedere financiar, nu trebuie să însemne în mod neapărat un final pentru afacere. Ba din contră, direcţia este şi pare să rămână în sus şi de-aici înainte. Semn că tot ce-a fost mai rău a trecut.

  • Cât câştigi dacă depui lunar la bancă 250 de lei timp de doi ani

    Numai două bănci, respectiv Volksbank şi Intesa, mai afişează dobânzi de peste 6% pe an la conturile de economii, dar randamentul real este mai mic luând în calcul comisionul de lichidare a contului şi impozitul de 16% datorat pe veniturile din dobânzi.

    Vedeţi aici cât câştigi dacă depui lunar la bancă 250 de lei timp de doi ani

     

  • Un deputat FĂRĂ AVERE a sponsorizat USL şi PSD cu 85.800 de lei în 2012

     Dumitrache a donat anul trecut USL suma de 75.000 de lei pe 16 noiembrie 2012, în timpul campaniei electorale, conform evidenţelor publicate de partide în Monitorul Oficial.

    Cu toate acestea, atât în declaraţia de avere depusă în calitate de candidat pentru un mandat de deputat de Constanţa pe 15 octombrie 2012, cât şi în cea depusă în calitate de parlamentar nou ales în 18 decembrie 2012, Dumitrache nu a menţionat să aibă conturi peste 5.000 de euro, datorii sau bunuri în proprietate.

    Singura menţiune făcută în ambele declaraţii de avere este aceea că în anul fiscal încheiat, respectiv 2011, a obţinut în calitate de deputat, ales în legislatura 2008-2012, suma de 52.044 de lei, iar în secţiunea destinată soţului menţionează venituri de 9.978 de lei de la SC 2×1 Holding Cape Midia Shipzard SA.

    De asemenea, deputatul PSD menţionează în declaraţiile de interese, depuse la aceleaşi date cu declaraţiile de avere, că deţine 20 de acţiuni la SC Dacia Tour SA Constanţa, în valoare de 250 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Cipru oferă două lecţii pentru investitorii şi bancherii din Europa: Conturile nu trebuie să depăşească 100.000 de euro, iar băncile pot să dispară cu economiile lor

    Despre bailoutul Ciprului, care presupune bani blocaţi în conturi, obligarea deponenţilor înstăriţi să suporte pierderi şi lichidarea băncii Laiki, una dintre cele mai mari din ţară, oficialii europeni spun că nu va fi un model pentru programele viitoare de salvare. Dar ei ţin să dea două avertismente: băncile pot fi desfiinţate pen­tru a nu înghiţi banii guvernelor, iar dacă o bancă se prăbuşeşte, o parte din pierderi va fi suportată de cei cu depozite mari.

    „Este important ca din lecţia Ciprului să învăţăm că băncile pot fi desfiinţate, chiar dacă vor fi dificultăţi în aplicarea programului (de bailout – n.r.)“, a declarat guvernatorul băncii centrale germane Jens Weidmann într-un interviu difuzat de postul de radio Deutschlandfunk. El a asigurat că bailoutul Ciprului nu poate fi considerat un model, deoarece acesta a fost croit strict pentru a acoperi problemele cipriote, una dintre ele fiind un sistem financiar prea mare în comparaţie cu economia reală, dar a atenţionat că este „crucial“ ca aceeia care care au adus băncile în pragul falimentului să fie traşi la răspundere.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Noua limită a bogăţiei

    Eventual orez în valoare de 100.000 de euro, noua limită a bogăţiei impusă de autorităţile europene. Dacă ai sub 100.000 de euro, eşti fericit, spargi seminţe în dinţi, bei berici şi râzi în faţa televizorului de ruşii cei fraieri care au pierdut bani în Cipru, asta dacă îţi alunecă degetul pe telecomandă şi prinzi vreo zece secunde din programul de ştiri.

    Şi, eventual, iei în serios oficiali care te sfătuiesc să îţi faci vreo 40 de depozite în care să îţi ţii banii, asta dacă rezişti la ştiri 30 de secunde. Şi, desigur, poţi să fii de acord cu devalizarea conturilor de peste 100.000 de euro, mama lor de hoţi!, că cum poţi câştiga 100.000 de euro dacă nu din furt!?

    Păi din muncă, caz în care poţi simţi fizic, în vintre, orice devalizare sau orice devalorizare, orice modificare de dobândă, iar orice declaraţie a vreunui oficial îţi va reţine atenţia mai mult de 30 de secunde. Despre premisele stabilite de ceea ce s-a întâmplat în Cipru şi despre cum chestiuni care pot părea inimaginabile acum pot deveni realitate – de exemplu “tunderea” conturilor tuturor europenilor pentru însănătoşirea preţiosului sistem bancar european.

    Serenitatea cu care cei mai mulţi români privesc ceea ce se întâmplă în Europa vine, cred, din două mari motive. Primul a fost impus de comunism, era pur şi simplu interdicţia de a deţine lucruri, mai mult decât ceva mobilă într-o casă închiriată, primită prin sindicat; oricine avea maşină sau casă pe pământ era, pe vremea lui Ceauşescu, un dubios care avea ceva de ascuns; mentalitatea s-a răspândit şi s-a păstrat în timp, iar oamenii au fost lipsiţi de bucuria de a avea o bucată de teren pe care să pui o floare şi trei fire de iarbă.

    Ciudat, o astfel de mentalitate s-a păstrat şi în perioada postrevoluţionară, când era bine, şi acesta este al doilea motiv, să fii “sărac şi cinstit”. Şi atât de tare a plăcut ideea asta, încât am rămas săraci, iar cinstea ne-am risipit-o în compromisuri politice.

    Europa îşi pierde acum o bucată zdravănă din coloana vertebrală, adică din clasa de mijloc. Nu este vorba de oligarhii ruşi, asta a fost o prostie şi o intoxicare, ci de antreprenori, de micile afaceri care au încercat să reziste, de slujbaşi care au tras din greu de dimineaţă până seara, de medici, funcţionari sau profesori.

    Este vorba de încredere în autorităţile care aprobă confiscarea banilor din conturi şi încrederea în băncile care acceptă asta, încălcând principii. Într-un fel sau altul, fiecare va resimţi “tunderea” conturilor, oriunde va fi fiind aceasta, oricând va fi şi orice sumă va fi fost în joc.

    Imaginea pe care o vedeţi este o caricatură din 1787 a unui ins pe nume James Gillray. Se cheamă “A March to the Bank” şi prezintă detaşamentul militar trimis să apere Banca Angliei în 1780, în timpul unei revolte pe fond religios, cunoscută drept “Gordon Riots”. Au fost atunci o sumă din ceea ce astăzi am numi victime colaterale; privind imaginea, ne dăm seama că grija pentru sistemul bancar nu este o noutate, diferă numai modalităţile în care aceasta este pusă în aplicare.

  • Medvedev: Cipru continuă să jefuiască. Rusia analizează implicaţiile acordului din Eurogroup

     “Continuă, în opinia mea, să jefuiască prada”, a declarat Medvedev, citat de Bloomberg.

    Rusia analizează implicaţiile acordului anunţat luni de Eurogroup, a spus el.

    Potrivit estimărilor din presa internaţională, cetăţeni şi companii din Rusia ar vea în depozite în băncile cipriote mai multe zeci de miliarde de dolari.

    Ministrul de Finanţe al Ciprului, Michael Sarris, a încercat săptămâna trecută timp de mai multe zile să convingă Moscova să ajute financiar Cipru, însă statul rus a refuzat să îmbunătăţească termenii împrumutului de 2,5 miliarde de euro acordat Ciprului în 2011, precum şi să furnizeze un nou împrumut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oligarhii ruşi pierd miliarde de euro în programul financiar al zonei euro pentru Cipru

     “Încrederea în Cipru ca loc sigur în care să-ţi plasezi banii se va ajunge la zero”, a declarat, pentru agenţia rusă de presă Interfax, Anatoli Aksakov, reprezentant al asociaţiei regionale a băncilor ruseşti.

    Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au convenit, sâmbătă, taxarea depozitelor bancare din Cipru, parte a unui pachet de ajutor financiar de 10 miliarde de euro. Taxa se va situa la 6,75% pentru depozitele de până la 100.000 de euro şi la 9,9% pentru cele care depăşesc acest prag.

    Fondurile ruseşti care vor fi probabil afectate se situează la 15,4 miliarde de euro, a estimat Aksakov, în timp ce ediţia rusească a revistei Forbes a înaintat o estimare mult mai ridicată, de până la 35 miliarde de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Supravegherea pe Internet practicată de către FBI este anticonstituţională

     “Patriot Act”, adoptat după atacurile de la 11 septembrie, autorizează FBI să trimită asemenea scrisori unor grupuri private cu scopul de a obţine de la acestea informaţii necesare în vederea supravegherii unor conturi pe Internet, interzicându-le, în acelaşi timp, să dezvăluie că le-au fost adresate asemenea solicitări.

    Google a anunţat recent că a primit din partea Guvernului între zero şi 999 de solicitări, în perioada 2009-2012. Aceste solicitări au vizat anual între 1.000 şi 1.999 de conturi, cu excepţia anului 2010, când solicitările au vizat între 2.000 şi 2.999 de conturi, potrivit Google, care a precizat că nu oferă date exacte, la solicitarea autorităţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Credit Europe caută clienţi printre executorii judecătoreşti cu un cont fără comisioane

    Credit Europe Bank, subsidiara locală a grupului turc cu acelaşi nume, vrea să atragă clienţi din rândul executorilor judecătoreşti cu un cont de consemnare, prin care pot fi tranzitate sumele depuse drept garanţie pentru clienţii interesaţi să achiziţioneze bunuri scoase la licitaţie şi sumele încasate în cadrul procedurilor execuţionale. Sumele din cont nu sunt bonificate de către bancă, dar clientul nu plăteşte comisioane de deschidere sau administrare. Clienţii pot ataşa contului un card de debit fără comision de emitere sau administrare. Totodată, sumele retrase de pe carduri la bancomatele băncii sau cheltuite la POS nu sunt comisionate. Tot mai multe bănci caută să atragă clienţi de nişă, în special din rândul profesiilor liberale.

    Toate stirile sunt pe zf.ro