Această reluare a dialogului va avea loc “între state care deţin arma nucleară” sau nu va avea loc, a avertizat cotidianul oficial nord-coreean Rodong Sinmun într-un comentariu.
Condiţia de abandonare de către Phenian a programului său nuclear şi balistic înainte de revenirea la masa negocierilor cu Washingtonul este “total inacceptabilă”, a adăugat el.
Phenianul, care îşi revendică statutul de putere nucleară, este suspectat că deţine mai multe bombe nucleare şi recurge la teste atomice pentru a reuşi să le miniaturizeze.
Cu 35.500 de atleţi aşteptaţi la Londra, organizatorii se bazează pe o donaţie totală de 81.000 de euro.
“Toate persoanele care au legătură cu Maratonul de la Londra sunt în stare de şoc după evenimentele teribile de la Boston şi vrem să ne manifestăm sprijinul pentru familiile victimelor şi pentru comunitatea de sportivi de acolo”, a declarat directorul Maratonului de la Londra, Hugh Brasher.
Directorul Maratonului de la Boston, Tom Grilk, a mulţumit omologilor de la Londra, subliniind că nimeni nu va uita gestul lor.
Habitat for Humanity România, Pro ACT Suport şi Open Society Foundations – Iniţiativa de Sănătate Mintală au demarat proiectul de construcţie a unui centru pilot de incluziune socială pentru 6 persoane cu dizabilităţi mintale care acum locuiesc în centre rezidenţiale aparţinând DGASPC Giurgiu. Casa va fi complet accesibilizată, adaptată oricărei situaţii care poate apărea la un moment dat în starea de sănătate a oricărei persoane, designul fiind realizat de arhitecţii de la Institute for Human Centered Design din Boston, S.U.A. Construcţia casei începe în luna martie şi se încheie pe 31 august 2013.
Proiectul este finanţat de către Open Society Foundations – Iniţiativa de Sănătate Mintală şi se desfăşoară cu sprijinul autorităţilor locale din comuna Mihăileşti, judeţul Giurgiu. Scopul proiectului este de a dezvolta şi promova un model de incluziune şi valorizare socială cu o contribuţie importantă în dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi mintale.
“Casa Mihail oferă cadrul necesar dezvoltării abilităţilor de viaţă, viitorii locatari câştigându-şi astfel demnitatea şi implicându-se în viaţa comunităţii, fără a fi segregaţi în instituţii în care deseori sunt privaţi de drepturi fundamentale”, declară Zamfir Todor, manager programe, Habitat for Humanity România.
Pornind de la nevoile reale ale beneficiarilor proiectului şi ţinând cont de valorile comunităţii în care se dezvoltă, Casa Mihail reprezintă un model care poate fi replicat în alte comunităţi la nivel naţional.“Casa Mihail este mai mult decât o casă, este un cămin care dezvăluie potenţialul fiinţei umane, contribuind la crearea unei comunităţi în care oamenii sunt valorizaţi”, spune Cerasela Porumb, Director Pro ACT Suport.
Conform Institutului Naţional de Statistică, la data de 31 martie 2012, în România existau 17.194 de persoane în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu handicap (instituţionalizate). în anul 2006 a fost adoptată strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap şi în 2010 a fost ratificată Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.
Articolul 19 din cadrul Convenţiei – ”Viaţă independentă şi integrare în comunitate” – recunoaşte dreptul egal al tuturor persoanelor cu dizabilităţi de a trăi în comunitate, cu şanse egale cu ale celorlalţi. în ţara noastră încă nu s-au înregistrat progrese semnificative în vederea dezinstituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi şi a dezvoltării soluţiilor alternative pentru integrarea în comunitate.Parteneriatul pentru demnitate aduce laolaltă instituţii naţionale şi internaţionale, care prin pledoaria lor la dreptul la viaţă în comunitate aduc o contribuţie semnificativă la creşterea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi. Open Society Foundations – Inţiativa pentru Sănătate Mintală este unul dintre puţinii finanţatori ai dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din România, în condiţiile în care politicile europene promovează alternativele de locuire în comunitate.
Habitat pentru Umanitate România construieşte casa având o abordare centrată pe muncă voluntară şi atragerea unor personalităţi marcante şi, în acelaşi timp, se va ocupa de activităţile de informare şi conştientizare, organizare de evenimente, campania de advocacy şi atragerea de parteneri şi susţinători ai proiectului.
Pro ACT Suport oferă toată gama de servicii sociale necesare viitorilor locatari ai Casei Mihail. Se ocupă de selecţia şi evaluarea nevoilor viitorilor locatari, elaborarea designului alături de echipa Habitat, se implică în toate activitatile de lucrul cu pesoanele cu dizabilitătţi în timpul construcţiei şi în campania de advocacy. Pro ACT Suport contribuie la incluziunea socială şi schimbarea radicală a percepţiei cu privire la persoanele cu dizabilităţi, acestea fiind puse în situaţii de normalitate şi roluri care îi valorizează (de exemplu: locuitor într-o casă şi în comunitate, angajat, vecin, prieten, cumpărător etc).
Institute for Human Centered Design din Boston – S.U.A. promovează conceptul de casă multifuncţională, adaptată oricărei situaţii care poate apărea la un moment dat în starea de sănătate a membrilor care locuiesc în casa respectivă. Se ocupă de planurile şi designul casei în colaborare cu echipa Habitat şi oferă acesteia cadrul şi resursele necesare dezvoltării expertizei interne pentru design universal şi accesibilizare.
Open Society Foundations – Iniţiativa de Sănătate Mintală finanţează proiectul, începând de la construcţia şi accesibilizarea casei până la derularea serviciilor de incluziune socială. Astfel, aduce laolaltă parteneri care, în funcţie de expertiza deţinută, contribuie la crearea mediului propice dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi şi creşterea calităţii vieţii acestora.
ProACT este o organizaţie non-profit având credinţa fermă în potenţialul de dezvoltare al fiinţei umane şi al creării unei societăţi în care fiecare se regăseşte şi contează. Valorile Pro ACT Suport sunt pe cât de simple, pe atât de puternice: încredere, respect faţă de fiinţa umană, credinţa în autodeterminare, justiţie socială, empatie, responsabilitate faţă de generaţiile viitoare. Prin proiectul Casa Mihail, Pro ACT doreşte să continue demersul început prin Centrul pilot de incluziune socială – Casa Tufa – de a sprijini persoanele cu dizabilităţi să devină cetăţeni preţuiţi de oamenii din jur şi contribuabili ai comunităţii locale.
Despre Open Society Foundations – Iniţiativa de Sănătate Mintală
În toată lumea, personele marginalizate sau discriminate sunt lipsite adesea de îngrijire medicală sau beneficiază de servicii precare. Open Society Foundations doreşte să stabilească politici şi practici de sănătate bazate pe modele şi promovează incluziunea socială, drepturile omului şi justiţia. Apără drepturile persoanelor instituţionalizate şi promovează locuirea în interiorul comunităţilor ca cetăţeni egali cu respect, demnitate, acces la principalele servicii şi dreptul de a alege cum să-şi trăiască viaţa.
Despre Institute for Human Centered Design
Institute for Human Centered Design din Boston – S.U.A este o organizaţie internaţională educaţională, non- profit, având angajamentul de a promova rolul proiectării pentru extinderea oportunităţilor şi îmbunătăţirea experienţei pentru persoane de toate vârstele şi abilităţile prin excelenţă în design. Institute for Human Centered Design combină expertiza legală privind accesibilizarea cu promovarea celor mai bune practici pentru design universal.
Despre Habitat for Humanity România
Habitat for Humanity România este o organizaţie non-profit, a cărei misiune este să elimine lipsa de adăpost şi locuirea precară a persoanelor din întreaga lume. La nivel global, Habitat for Humanity a construit şi reabilitat peste 600.000 de locuinţe pentru 3 milioane de persoane din 80 de ţări de pe întreg globul. Habitat for Humanity România a ajutat, până în acest moment, peste 4.000 de familii prin programele desfăşurate în ţară, prin intermediul celor 7 filiale active ale sale din judeţele: Argeş, Bacău, Bihor, Cluj, Dolj, Prahova şi Suceava. în România, Habitat for Humanity România a dezvoltat proiecte diverse pentru grupuri vulnerabile, construind case complet accesibilizate pentru persoane cu multiple dizabilităţi. în anul 2009, Iniţiativa pentru Sănătate Mintală şi Habitat for Humanity România şi-au unit pentru prima dată forţele alături de Fundaţia “Pentru Voi” pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire pentru 6 persoane cu dizabilităţi din Timişoara.
Responsabilitatea socială, respectul şi protejarea drepturilor omului sunt valorile fundamentare ale YGL. Membrii activi au sub 40 de ani când sunt admişi şi provin din diverse sectoare şi ramuri de activitate.
“Apreciez enorm şi împărtăşesc pe deplin obiectivele reţelei, precum întărirea responsabilităţii sociale şi drepturilor omului. Aş vrea de asemenea să îmi intensific eforturile, sprijinind aceste obiective în numeroase ţări”, a declarat Codruţ Pascu. Codruţ Pascu, 37 de ani, este managing partner at Roland Berger Strategy Consultants Romania si are de asemenea responsabilitati in coordonarea activitatii companiei in Europa Centrala si de Est. Codrut Pascu lucreaza pentru clienti internationali ai Roland Berger de 15 ani, devenind Partener al firmei de consultanta in 2007.
Roland Berger Strategy Consultants este partener al retelei YGL de mai multi ani. Din mii de candidati potentiali, in 2013 doar 199 de tineri executivi din 70 de tari au fost admisi in grup. “(…) Codrut Pascu a devenit al doilea partener Roland Berger care se alatura acestui cerc”, a declarat Beatrix Morath, managing partner al Roland Berger Elvetia si responsabil pentru cooperarea companiei cu Young Global Leaders.
Reteaua YGL cuprinde peste 700 de tinere personalitati din 80 de tari, care sunt active in diferite arii ale societatii – de la sprijinirea tinerilor in educatie pana la lupta cu saracia sau protejarea mediului. Initiativa YGL “AppBridge”, de exemplu, ofera tinerilor utilizatori care traiesc in medii defavorizate acces la aplicatii de mobil educationale. Un alt proiect international, “Table for Two”, imbina problematica obezitatii in lumea dezvoltata cu malnutritia din tarile in dezvoltare. Initiativa “Global Dignity” organizeaza seminarii pentru copii si tineri pentru a-i invata sa se trateze cu respect unii pe ceilalati.
Cum băncile de la Moscova care deserveau în principal statele socialiste nu aveau rezerve de “valută forte”, respectiv de valută folosită în comerţul cu ţările din Occident, autorităţile de la acea vreme au decis să “se arunce în braţele capitalismului”, iar România a devenit membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Băncii Mondiale (BM), statut care o plasa la graniţa a două lumi.
Pe de o parte, România făcea parte din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), o organizaţie înfiinţată la iniţiativa URSS care reunea statele comuniste din Europa. CAER-ul reprezenta răspunsul răsăritean la Comunitatea Economică Europeană, cunoscută şi drept “Piaţa Comună”, organizaţie care avea să devină decenii mai târziu, prin fuziunea cu alte două organisme, Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului şi Comunitatea Europeană a Atomului, Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, România devenea primul stat membru CAER care semna un acord cu instituţiile emblematice ale comunităţii financiare internaţionale, negocierile fiind purtate “de pe poziţii egale”, după cum a precizat într-un interviu pentru gândul Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe care a semnat, în iarna anului 1972, la Washington, aderarea la FMI. Dumitrescu, fost guvernator al Băncii Naţionale şi fost ambasador al României în China, a vorbit despre tensiunile care au urmat, dar şi despre condiţiile şi colaborarea dintre România şi bancherii din vest.
“A ostiliza poporul român împotriva comunităţii europene, a cărei parte legitimă este, e o crimă şi o ruşine. Nu cred că există în Europa un guvern care ar fi capabil să încurajeze aşa ceva”, scrie consilierul prezidenţial într-o postare pe blogul său.
De asemenea, el spune că România a aderat la UE, dar procesul de integrare mai cuprinde şi paşii intrării în Schengen şi adoptării monedei Euro, iar Guvernul trebuie să spună dacă merge mai departe sau abandonează acest proces.
Raportul intitulat “Romanii din Italia – intre respingere si
acceptare” a fost elaborat de Franco Pittau, Antonio Ricci si Laura
Timsa Edizioni, fiind prezentat la sediul “Accademia di Romania”
din Roma.
Potrivit statisticilor oficiale, romanii reprezinta 24,5 la suta
din totalul strainilor aflati in Italia, fiind responsabili de 13,8
la suta din delictele atribuite imigrantilor.
Disponibila in limba romana si in engleza, aplicatia online Teamness le permite angajatilor unei companii sa colaboreze la acelasi proiect, chiar daca nu se afla in aceeasi cladire sau acelasi oras. “E o aplicatie de project management care ajuta la rezolvarea problemelor de comunicare ce pot aparea pe parcursul dezvoltarii unui proiect, cu facilitati precum lista de sarcini, monitorizarea stadiilor de lucru, organizare pe fisiere, rezumatul activitatii si un motor de cautare”, spune Paul Marculescu, directorul Bitground Software Solutions, compania din spatele Teamness.ro.
Lansat de doua luni, site-ul a avut pana in prezent aproximativ 6.000 de vizitatori unici, dintre care 10% si-au creat conturi active pentru a putea folosi aplicatia. Principalii utilizatori ai site-ului sunt echipele formate din 20-30 de membri, ce au nevoie sa acceseze de pe internet datele proiectelor in care sunt implicate si sa interactioneze de la distanta. Modelul ales pentru Teamness este SaaS sau “software as a service”, ceea ce inseamna ca aplicatia software este folosita ca un serviciu, fiind accesibila online, fara instalare. In ce priveste investitiile facute pentru dezvoltarea si promovarea proiectului, Paul Marculescu spune ca acestea se ridica la aproximativ 5.500 de euro, dintre care aproape jumatate pentru hosting si realizare, iar restul pentru licente de software si reclama. “Momentan serviciul este gratuit, dar din 2009, dupa ce vom atinge pragul de 10.000 de conturi active, vom introduce si planuri de pret”, afirma Marculescu. Paul Marculescu (30 de ani) si Sorin Ostafiev (29 de ani), antreprenorii de la Bitground Software Solutions, sustin ca mizeaza pe pietele unde exista vorbitori de limba engleza si romana, adica SUA, o parte din Europa, eventual India si Australia. La un moment dat s-ar putea orienta insa si spre tarile cu vorbitori de spaniola si franceza, avand in plan sa lanseze versiuni ale aplicatiei in aceste limbi.
www.colliers.imobiliare, www.happytour.turism sau www.vodafone.telecomunicatii. Asa ar putea arata, incepand cu anul viitor, adresele de internet ale companiilor, locul sufixelor de genul .com sau .ro fiind luat de cuvinte care denumesc direct domeniul de activitate al respectivelor companii. O alta posibilitate ar fi folosirea numelui companiei pe post de sufix – .colliers, .happytour sau .vodafone, ceea ce inseamna ca un brand va putea sa aiba oricate site-uri. Dincolo de mediul de business insa, si oamenii obisnuiti isi vor putea crea adrese de internet care au drept terminatie, spre exemplu, numele lor; un internaut ar fi liber sa aiba site-uri precum www.poze.ionescu, www.personal.ionescu sau www.afacere.ionescu. Si n-ar fi exclus ca locuitorii si companiile dintr-un anumit oras sa aleaga inclusiv numele orasului drept sufix, cum ar fi www.ubisoft.paris, www.nokia.londra sau www.emag.bucuresti.
“Internetul va trece prin cel mai mare proces de schimbare din ultimele decenii”, spune Paul Twomey, presedintele Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN), autoritatea de reglementare in domeniul adreselor web. “Impactul acestei schimbari presupune ca in principiu orice companie, individ sau comunitate locala isi poate crea propria identitate pe internet.”
Schimbarea despre care vorbeste Twomey este rezultatul relaxarii, la reuniunea de saptamana trecuta a ICANN, a restrictiilor in ce priveste terminatiile numelor de site-uri. De la anul pot fi folosite drept domenii orice fel de cuvinte sau combinatii de cel mult 64 de caractere, cu conditia sa fie inregistrate la ICANN. Pana acum, adresele web cumparate de companii sau de indivizi puteau avea o serie limitata de terminatii, cum ar fi traditionalul .com, terminatii atribuite site-urilor dintr-o anumita tara – .ro, .uk ori .it, respectiv .org sau .net pentru diverse institutii. Si cu toate ca anumite companii au reusit sa ocoleasca restrictiile, stabilind sufixe proprii (unul dintre cele mai la indemana exemple este .tv, terminatie folosita de mai multe companii de televiziune din lume), numarul alternativelor a ramas limitat.
Paul Twomey a pornit aceasta miscare de liberalizare a domeniilor web inca de acum trei ani, aducand drept argument aglomerarea de adrese de internet pe domeniile deja cunoscute. Anul trecut, numai 17% din cele 4,3 de miliarde de posibile nume de site-uri in domeniile definite mai erau disponibile, iar autoritatea de reglementare estima la acea vreme ca in cel mult patru ani nu vor mai exista deloc adrese web de vanzare.
Primele semne ale initiativei ICANN s-au vazut chiar din 2005, cand a fost aprobat domeniul web .travel, dedicat companiilor legate intr-un fel sau altul de domeniul turistic. Liniile aeriene, agentiile de turism, statiunile turistice, hotelurile, restaurantele si orice alte companii care au legatura cu domeniul au avut astfel posibilitatea sa-si schimbe adresa site-ului folosind terminatia .travel, desi nu foarte multe au facut aceasta trecere.
Presedintele autoritatii de reglementare are insa convingerea ca situatia s-a schimbat si ca pe parcursul anului viitor vor fi inregistrate cateva mii de domenii noi de internet, mai ales ca a fost luata in considerare si posibilitatea scrierii sufixelor cu alte caractere in afara de cele latine. “In India, de exemplu, peste 100 de milioane de oameni cunosc alfabetul latin, dar un miliard de oameni nu-l stiu”, spune Twomey.
Introducerea adreselor web scrise in alfabetul chirilic sau in cel chinezesc este considerata de ICANN o necesitate, in contextul in care internetul acopera tot mai mult zone ale lumii care nu folosesc alfabetul latin. Cum spune Edmond Chung, reprezentantul ICANN pentru tarile asiatice: “Cum ar fi fost daca internetul era inventat in China, iar utilizatorii din toata lumea ar fi trebuit sa foloseasca alfabetul chinezesc pentru a avea acces online?”. Exista insa evident probleme: pentru Rusia, spre exemplu, care foloseste in prezent sufixul .ru, trecerea la alfabetul chirilic pentru sufixe nu poate fi facuta cu usurinta, intrucat literele chirilice echivalente se aseamana cu secventa “py”, care reprezinta sufixul online folosit de Paraguay. “Solutia problemei ar fi sa se adopte echivalentul chirilic al terminatiei .rf, care provine de la Federatia Rusa, caracterele neavand nicio asemanare cu vreo litera din alfabetul latin”, explica Michael Yakushev, membru al ICANN.
O alta problema a fost ridicata si in ce priveste tarile arabe. In jur de 600 de milioane de oameni folosesc alfabetul arab, dar numai 35% dintre acestia si vorbesc limba araba, ceilalti folosind alfabetul arab pentru scrierea unor limbi ca farsi, urdu sau sindhi, ceea ce ar putea duce in practica la confuzii cand aceleasi combinatii de litere trimit de fapt la sensuri diferite, dupa cum atrage atentia Siavash Shahshahani, un membru iranian al autoritatii de reglementare. Exista apoi problema sufixelor locale ce ar putea fi alocate unei tari; India are, de pilda, peste 20 de limbi oficiale si deci ar fi in masura sa ceara 20 de sufixe locale, profitand de reglementarea ICANN ca o tara poate obtine dreptul la atatea sufixe de tara cate limbi oficiale sunt acceptate pe teritoriul ei. Iar de aici pana la perspectiva ca proliferarea sufixelor locale sa duca la o fragmentare mult prea mare a internetului nu e mult.
Paul Twomey se arata insa optimist, declarand pentru BBC ca liberalizarea aprobata de ICANN va da posibilitatea comunitatilor si grupurilor sa-si exprime identitatea in spatiul virtual: “Ca in SUA in secolul al XIX-lea, devin disponibile noi terenuri, iar oamenii vor veni si vor reclama parcele pe care le vor folosi cum cred de cuviinta. Este o expansiune uriasa a geografiei internetului”. Numai ca parcelele respective nu se vor da gratis. Inregistrarea unui sufix va costa in orice caz peste 10.000 de dolari (estimarile date de presa au variat de la cateva zeci de mii la cateva sute de mii de dolari), incomparabil cu cele cateva zeci de dolari ce se plateau pana acum. “Suma nu este inca stabilita exact, dar trebuie sa avem in vedere recuperarea investitiilor noastre in acest proiect, investitii care depasesc 10 milioane de dolari (6,4 de milioane de euro)”, a declarat Paul Twomey.
Si nici macar cu bani nu se va cumpara totul. Daca multi se gandesc ca a venit in sfarsit vremea liberalizarii unor domenii refuzate pana acum, ca .xxx sau .sex, ICANN isi rezerva insa dreptul sa respinga anumite cereri de inregistrare a unor domenii, invocand ratiuni de “moralitate sau ordine publica”. Iar ICANN s-a gandit la toate: daca doua persoane sau companii sunt interesate sa inregistreze acelasi nume de domeniu, nerezolvarea amiabila a disputei intr-un interval de trei luni va conduce la scoaterea la licitatie a respectivului domeniu. Un sufix nu poate fi inregistrat de doua ori, iar numele domeniilor nou inregistrate nu pot fi foarte asemanatoare cu altele deja existente. Aceasta inseamna ca speculatorii nu vor mai putea profita, ca pana acum, de eventualele greseli de scriere ale utilizatorilor pentru a atrage trafic pe site-uri cu nume terminate in .comm sau .kom, alese anume ca sa semene cu domeniul.com.