Tag: comuna

  • Elevi cu geci şi mănuşi la ore într-o localitate din Arad. În clase sunt între 6 şi 19 grade Celsius

    Copiii stau la ore cu gecile pe ei şi chiar cu mănuşi pentru că în clase temperaturile sunt cuprinse între 6 şi 19 grade Celsius.

    “De dimineaţă, la prima oră, când s-a verificat de către profesorul de seriviciu temperatura în sălile de clasă, ea a fost cuprinsă între 6 şi 14 grade C la etaj, la parter este destul de bine, 17-19 grade C, poate peste zi a mai crescut cu un grad, dar nu mai mult. Copiii stau îmbrăcaţi, nu toţi stau cu mănuşi, depinde, unii sunt mai călduroşi, alţii mai puţin, depinde, majoritatea stau îmbrăcaţi. Nu ştiu în acest moment câţi copii sunt acasă, pentru că nu am verificat încă absenţele, dar am avut zile în perioada asta în care am avut 38 de absenţi într-o zi, din aproximativ 200 de copii”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, directorul Şcolii Generale Sâmbăteni, Cornelia Foster.

    Din această cauză, conducerea şcolii a obţinut aprobarea de la Inspectoratul Şcolar Arad să reducă durata unei ore de curs de la 50 la 40 de minute, iar pauza a fost redusă de la 10 minute la 5 minute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elevi cu geci şi mănuşi la ore într-o localitate din Arad. În clase sunt între 6 şi 19 grade Celsius

    Copiii stau la ore cu gecile pe ei şi chiar cu mănuşi pentru că în clase temperaturile sunt cuprinse între 6 şi 19 grade Celsius.

    “De dimineaţă, la prima oră, când s-a verificat de către profesorul de seriviciu temperatura în sălile de clasă, ea a fost cuprinsă între 6 şi 14 grade C la etaj, la parter este destul de bine, 17-19 grade C, poate peste zi a mai crescut cu un grad, dar nu mai mult. Copiii stau îmbrăcaţi, nu toţi stau cu mănuşi, depinde, unii sunt mai călduroşi, alţii mai puţin, depinde, majoritatea stau îmbrăcaţi. Nu ştiu în acest moment câţi copii sunt acasă, pentru că nu am verificat încă absenţele, dar am avut zile în perioada asta în care am avut 38 de absenţi într-o zi, din aproximativ 200 de copii”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, directorul Şcolii Generale Sâmbăteni, Cornelia Foster.

    Din această cauză, conducerea şcolii a obţinut aprobarea de la Inspectoratul Şcolar Arad să reducă durata unei ore de curs de la 50 la 40 de minute, iar pauza a fost redusă de la 10 minute la 5 minute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se trăieşte în “Mica Germanie” din România. „Nu se plăteşte impozit pe teren, pe construcţie”

    Cine a zis că în mediul rural nu se poate de trăit îmbinând tehnologiile şi comodităţile moderne?
    Cel care a gândit acest lucru, a greşit amarnic. Starea în care a ajuns Satul Mare din România, este un exemplu pentru multe oraşe mari de la noi din ţară.

    Localitatea, unde locuiesc puţin peste o mie de oameni, este dotată cu toate cele ce trebuie, totul datorită investiţiilor europene care au contribuit la o dezvoltare incredibilă a regiunii.

    Reţele de canalizare şi apă potabilă, drumuri asfaltate şi o sală de sport cu 180 de locuri – sunt câteva dintre investiţiile făcute cu bani europeni în comuna Petreşti. Localitatea cu 1300 de oameni, majoritatea şvabi, se laudă cu facilităţi la care unele oraşe poate doar visează. Nu a fost însă uşor, informează digi24.ro.

    Csaba Karadi, primarul comunei Petreşti: „Acum 10-15 ani, ne-am dat seama că din surse proprii nu prea avem ce să facem multe şi frumoase în comuna noastră şi ne-am axat pe proiecte de finanţare europene. În jur de 7 milioane de euro, deci o sumă destul de mare.”

    Bani care au fost folosiţi cu folos.

    Adina Hajdu – directoarea Şcolii Gimnaziale “Dr. Ştefan Vonhaz” din Petreşti: „Şcoala noastră în 2011 a fost renovată şi a fost dotată cu table inteligente, table smart, laptopuri, televizoare LCD, calculatoare, inclusiv două lifturi pentru persoane cu dizabilităţi.”

    Autorităţile au amenajat pe 12 hectare şi un parc industrial.

    Otto Marchio – viceprimarul comunei Petreşti: „Nu se plăteşte impozit pe teren, pe construcţie, nu se plăteşte pentru autorizaţia de construcţie, plus ca în zona exista forţă de muncă calificată.”

    Bani europeni au fost investiţi şi pentru distracţia localnicilor.

    Trei ani la rând Petreştiul a fost desemnat de Consiliul Judeţean “cea mai curată şi bine gospodărită comună din judeţul Satu Mare”.

    Csaba Karadi – primarul comunei Petreşti: „În primul an am primit premiu o maşină nou-nouţă. De atunci, în fiecare an, primim 10 mii de euro. Anul trecut am luat utilaje, tractor de tuns iarba, coasa, anul acesta am zis că amenajăm birourile, am schimbat calculatoarele.”

  • Cum se descurcă cea mai frumoasa primăriţă din România

    Irina Onescu a ajuns în atenţia opiniei publice după ce s-a decis să candideze la fotoliul de primar al comunei Petriş din judeţul Arad. Irina Onescu şi-a făcut o carieră în mass-media ca prezentator la unul dintre cele mai întrăgite posturi de muzică. Printr-o campanie activă, tânăra a ajuns să câştige fotoliul de primar şi din primele zile s-a apucat de treabă.

    Primăriţa din Petriş a reuşit să îşi înfrăţească satul cu un oraş din Argentina. Speră ca într-o bună zi să aducă aici investitori şi turişti. Pontentialul zonei e uriaş iar ea ştie asta. Înspre munte satul e plin de case de lemn, vechi de sute de ani. Multe dintre ele scoase la vânzare pe câteva mii de euro, scriu cei de la ProTV.

    În şcoala din sat învaţă 130 de copii. Prima măsură pe care a luat-o aici a fost. A scos podelele din lemn şi a pus prachet, a refăcut pereţii, a remontat centrala electrică. Directorul i-a zis că de obicei primarii fac asta doar pe final de mandat.

    Satul are biserici de lemn vechi şi o moară de sute de ani, care încă funcţionează. Irina se luptă acum să îi facă pe săteni să realizeze că stau pe o comoară, că pentru produsele lor orăşenii ar scoate bani buni din buzunar. A lansat şi o campanie: “Foaie verde de măcriş, haide lume la Petriş”, merge la târguri cu ţăranii şi plănuieşte să deschidă în Timişoara, oraş care va fi capitală culturală europeană, un magazin în care să se vândă produse din Petriş, mai scrie sursa citată.

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • Cum se descurcă cea mai frumoasa primăriţă din România

    Irina Onescu a ajuns în atenţia opiniei publice după ce s-a decis să candideze la fotoliul de primar al comunei Petriş din judeţul Arad. Irina Onescu şi-a făcut o carieră în mass-media ca prezentator la unul dintre cele mai întrăgite posturi de muzică. Printr-o campanie activă, tânăra a ajuns să câştige fotoliul de primar şi din primele zile s-a apucat de treabă.

    Primăriţa din Petriş a reuşit să îşi înfrăţească satul cu un oraş din Argentina. Speră ca într-o bună zi să aducă aici investitori şi turişti. Pontentialul zonei e uriaş iar ea ştie asta. Înspre munte satul e plin de case de lemn, vechi de sute de ani. Multe dintre ele scoase la vânzare pe câteva mii de euro, scriu cei de la ProTV.

    În şcoala din sat învaţă 130 de copii. Prima măsură pe care a luat-o aici a fost. A scos podelele din lemn şi a pus prachet, a refăcut pereţii, a remontat centrala electrică. Directorul i-a zis că de obicei primarii fac asta doar pe final de mandat.

    Satul are biserici de lemn vechi şi o moară de sute de ani, care încă funcţionează. Irina se luptă acum să îi facă pe săteni să realizeze că stau pe o comoară, că pentru produsele lor orăşenii ar scoate bani buni din buzunar. A lansat şi o campanie: “Foaie verde de măcriş, haide lume la Petriş”, merge la târguri cu ţăranii şi plănuieşte să deschidă în Timişoara, oraş care va fi capitală culturală europeană, un magazin în care să se vândă produse din Petriş, mai scrie sursa citată.

  • Cum se descurcă cea mai frumoasa primăriţă din România

    Irina Onescu a ajuns în atenţia opiniei publice după ce s-a decis să candideze la fotoliul de primar al comunei Petriş din judeţul Arad. Irina Onescu şi-a făcut o carieră în mass-media ca prezentator la unul dintre cele mai întrăgite posturi de muzică. Printr-o campanie activă, tânăra a ajuns să câştige fotoliul de primar şi din primele zile s-a apucat de treabă.

    Primăriţa din Petriş a reuşit să îşi înfrăţească satul cu un oraş din Argentina. Speră ca într-o bună zi să aducă aici investitori şi turişti. Pontentialul zonei e uriaş iar ea ştie asta. Înspre munte satul e plin de case de lemn, vechi de sute de ani. Multe dintre ele scoase la vânzare pe câteva mii de euro, scriu cei de la ProTV.

    În şcoala din sat învaţă 130 de copii. Prima măsură pe care a luat-o aici a fost. A scos podelele din lemn şi a pus prachet, a refăcut pereţii, a remontat centrala electrică. Directorul i-a zis că de obicei primarii fac asta doar pe final de mandat.

    Satul are biserici de lemn vechi şi o moară de sute de ani, care încă funcţionează. Irina se luptă acum să îi facă pe săteni să realizeze că stau pe o comoară, că pentru produsele lor orăşenii ar scoate bani buni din buzunar. A lansat şi o campanie: “Foaie verde de măcriş, haide lume la Petriş”, merge la târguri cu ţăranii şi plănuieşte să deschidă în Timişoara, oraş care va fi capitală culturală europeană, un magazin în care să se vândă produse din Petriş, mai scrie sursa citată.

  • Cum arată şi cât costă casa lui Dragoş Bucur şi Dana Nălbaru – FOTO

    Estimată la 300.000 de euro, casa soţilor Bucur este amplasată pe un teren de 1000 de mp, într-o comună din afara Bucureştiului, lângă pădure.
     
    Constructia in sine este impozanta si pare foarte solida, Bucur dezvaluind ca a folosit la ridicarea sa panouri umplute cu spuma poliuretanica sub presiune, un material dens care termoizoleaza foarte bine. Casa are un etaj, este mai mult lata decat inalta, iar la nivelul superior se afla dormitoarele prevazute cu un perete din sticla. La parter se afla livingul si bucataria, iar la etaj, intr-una dintre camere, sotii Bucur au amenajat si o mica sala de sport, potrivit wowbiz.ro.

    In ultimii ani, zona a cunoscut o crestere uluitoare. Aici, casele par sa fie construite dupa tiparul celor din revista, bucurestenii renuntand la oras pentru tihna si linistea, aerul curat si viata traita in mijlocul naturii. Un stil de viata agreat de Dana Nalbaru si Dragos Bucur pentru ei si cei doi copii ai lor, Sofia, 9 ani si Kadri, de 1 an si 4 luni.

    GALERIE FOTO