BusinessMagazin

Tag: companie

  • Nvidia îşi încetineşte ritmul de creştere, după boomul spectaculos din ultimii doi ani: Cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de pe peste 4.400 mld. dolari, semnalează venituri de 54 mld. dolari în T3, sub aşteptările de 60 mld. dolari

    Nvidia, cea mai valoroasă companie din lume, a oferit o prognoză modestă pentru veniturile din perioada curentă, semnalând că ritmul de creştere încetineşte după un boom spectaculos de doi ani al cheltuielilor pentru inteligenţa artificială, scrie FT. 

    Compania a declarat miercuri, într-un comunicat, că vânzările vor fi de aproximativ 54 de miliarde de dolari în al treilea trimestru fiscal, care se încheie în octombrie. Deşi cifra este în linie cu estimarea medie de pe Wall Street, unii analişti prognozaseră peste 60 de miliarde de dolari.

    Această perspectivă alimentează îngrijorările că ritmul investiţiilor în sisteme AI nu este sustenabil. Problemele din China au afectat, de asemenea, afacerile Nvidia. Deşi administraţia Trump a relaxat recent restricţiile privind exportul unor cipuri AI către această ţară, măsura nu s-a tradus încă într-o revenire a veniturilor.

    Acţiunile Nvidia au scăzut cu aproximativ 3% în tranzacţiile extinse după anunţ. Până la închiderea şedinţei bursiere de miercuri, titlurile crescuseră cu 35% de la începutul anului, ridicând capitalizarea de piaţă a companiei peste 4 trilioane de dolari.

    Într-o conferinţă telefonică cu analiştii, conducerea companiei a respins ideea că interesul pentru implementarea infrastructurii AI ar scădea.

    „Oportunitatea din faţa noastră este imensă”, a spus directorul general Jensen Huang. „Vedem cheltuieli pentru infrastructura AI de 3 până la 4 trilioane de dolari până la sfârşitul deceniului.”

    Compania a aprobat, de asemenea, răscumpărări suplimentare de acţiuni în valoare de 60 de miliarde de dolari. Nvidia mai avea 14,7 miliarde de dolari disponibili în cadrul planului anterior de răscumpărare la finalul celui de-al doilea trimestru.

    Vânzările din acea perioadă, care s-a încheiat pe 27 iulie, au crescut cu 56%, ajungând la 46,7 miliarde de dolari. Aceasta a depăşit estimarea medie de 46,2 miliarde de dolari. Deşi creşterea a adus peste 16 miliarde de dolari în venituri trimestriale faţă de anul anterior, a fost cel mai mic procent de creştere din ultimii doi ani.

    Profitul din al doilea trimestru a fost de 1,05 dolari pe acţiune, excluzând anumite elemente. Wall Street prognozase 1,01 dolari.

    Divizia de centre de date — care este acum, de una singură, mai mare decât oricare alt producător de cipuri — a înregistrat vânzări de 41,1 miliarde de dolari, comparativ cu estimarea medie de 41,3 miliarde. Veniturile din segmentul de gaming — odinioară principala sursă de profit a Nvidia — au fost de 4,29 miliarde de dolari, peste estimările medii de 3,8 miliarde. Segmentul auto a generat 586 de milioane de dolari, uşor sub estimări.

    Rezultatele sugerează că cheltuielile operatorilor de centre de date de mari dimensiuni „s-ar putea restrânge la limită dacă randamentele pe termen scurt din aplicaţiile AI rămân dificil de cuantificat”, a spus analistul Emarketer Jacob Bourne într-o notă.

  • Transelectrica majorează tariful pentru achiziţia serviciilor de sistem cu 82% din septembrie. Ce înseamnă pentru piaţa de energie şi pentru companie

    Transelectrica (TEL), compania naţională de transport a energiei electrice, va aplica de la 1 septembrie 2025 un nou tarif reglementat pentru achiziţia serviciilor de sistem, care urcă de la 7,04 lei/MWh la 12,79 lei/MWh, potrivit Ordinului ANRE nr. 60/2025, publicat în Monitorul Oficial, arată un raport publicat la bvb.ro.

    Creşterea este una semnificativă, de aproximativ 82%, şi a fost determinată de “aplicarea mecanismului de corectare a deviaţiilor semnificative de la prognoza care a stat la baza aprobării tarifului intrat în vigoare la data de 01 iunie 2025, în conformitate cu prevederile cadrului de reglementare emis de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei”.

    Acest mecanism permite ajustarea tarifelor atunci când diferenţele dintre estimările de cost şi cele efective sunt mari, în linie cu cadrul de reglementare stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Serviciile de sistem reprezintă ansamblul de servicii tehnice necesare pentru menţinerea siguranţei şi stabilităţii Sistemului Energetic Naţional – de exemplu, echilibrarea producţiei şi consumului în timp real, reglarea frecvenţei şi intervenţiile în caz de avarii. Transelectrica, în calitate de operator de transport şi sistem, cumpără aceste servicii de la producătorii de energie şi le facturează mai departe furnizorilor şi consumatorilor mari.

    Analiştii consultanţi de ZF spun că majorarea tarifului nu se traduce direct într-o creştere a profitului pentru Transelectrica, întrucât compania acţionează ca intermediar reglementat: colectează tarifele de la utilizatori şi plăteşte producătorilor care furnizează efectiv serviciile. în schimb, această ajustare reflectă costuri mai mari ale echilibrării sistemului, generate de factori precum variaţiile mari ale producţiei din surse regenerabile, volatilitatea consumului sau dezechilibrele din piaţa angro de energie.

    Pe termen scurt, creşterea tarifului va pune presiune pe costurile furnizorilor de energie şi, indirect, pe facturile consumatorilor finali, în special pe segmentul non-casnic. Totuşi, în contextul reglementării stricte din domeniu, impactul final va depinde de modul în care aceste costuri suplimentare vor fi reflectate de către furnizori şi acceptate de ANRE în preţurile reglementate.

    Transelectrica are o capitalizare de 4,3 mld. lei. De la începutul lui 2025 acţiunile au plus 55%.

  • Ministerul Economiei a anunţă o investiţie de peste 500 mil. euro într-o fabrică de pulberi pentru muniţie la Victoria, judeţul Braşov, realizată de compania germană Rheinmetall. Comunicatul a dispărut de pe siteul ministerului după 30 de minute

    Compania germană  Rheinmetall va construi în  oraşul Victoria (judeţul Braşov) o fabrică de pulberi pentru muniţie, construită de la zero, investiţia fiind estimată la 535 milioane euro. 

    Contractul dintre producătorul german şi statul român a fost semnat miercuri, în Germania, de ministrul Economiei, Radu Miruţă. 
     
    Ceremonia a avut loc în prezenţa CEO-ului Rheinmetall, Armin Papperger, a secretarului general NATO, Mark Rutte, ministrului Apărării din Germania, Boris Pistorius, vicecancelarului german Lars Klingbeil, preşedintele Bulgariei, Rumen Radem.
     
    Valoarea investiţiei este de 535 de milioane de euro, iar lucrările vor începe în 2026, cu o durată de 3 ani. Proiectul va genera 700 de locuri de muncă directe în zonă.
     
    „Când am preluat mandatul, am găsit un contract cu prevederi comerciale considerate „bătute în cuie”. Nu am putut accepta condiţii mai puţin avantajoase decât avem azi pentru România. Azi, am demonstrat că, dacă negociezi corect şi ferm, se poate schimba şi ceea ce alţii spuneau că e imposibil”, a declarat ministrul Economiei, Radu Miruţă. 

    Contractul a fost semnat după câteva săptămâni intense de discuţii şi negocieri, pentru ”a apăra interesul României”, precizează comunicatul Ministerului Economiei. 

    Prin redeschiderea discuţiilor şi invocarea principiilor comerciale simetrice, Ministerul Economiei spune că a obţinut pentru România drept de veto asupra deciziilor majore, obligativitatea implicării furnizorilor români în proiect, costuri de licenţă corecte şi o participaţie clar cuantificată pentru statul român.

    ”Faţă de forma contractuală pe care a preluat-o actualul ministru, negocierile au dus la o economie pentru statul român de peste 70 de milioane de euro. Acest rezultat a fost posibil cu sprijinul Administraţiei Prezidenţiale şi al Prim-Ministrului, dar şi datorită unei echipe de profesionişti pregătiţi, consilierului ministrului pe probleme de dezvoltare, Remus Cotuţ, care şi-a câştigat respectul partenerilor germani”, se mai arată în comunicat. 

    În luna iulie, producătorul german de echipamente militare şi muniţie Rheinmetall a anunţat că va produce transportoare blindate Lynx în România, la fabrica Rheinmetall Automecanica din Mediaş. 

    Grupul a anunţat la cel moment înfiinţarea unei reţele locale de producţie în România, care include atât propriile companii, cât şi noi parteneriate cu companii româneşti. Reţeaua cuprinde Rheinmetall Automecanica, alte activităţi locale ale Rheinmetall, precum şi un nou centru de excelenţă pentru instruire şi formare continuă. Grupul german colaborează şi cu Uzina Automecanica Moreni, Interactive Software SRL şi MarcTel-SIT.  

    Grupul  Rheinmetall are circa 40.000 de angajaţi şi vânzări de aproape 10 miliarde euro, cu 174 de unităţi de producţie. 

     

     

  • Yoto, noua senzaţie pentru copii, în care familia Zuckerberg şi-a băgat banii, face ravagii pe piaţa gadgeturilor educative şi mizează pe primul profit în 2025

    Start-up-ul britanic Yoto, cunoscut pentru boxele sale audio fără ecran dedicate copiilor, a înregistrat o creştere spectaculoasă în 2024, aproape dublându-şi vânzările şi pregătindu-se să obţină primul său profit în 2025, potrivit Financial Times.

    Dispozitivele companiei londoneze au devenit extrem de populare printre părinţii care caută alternative sănătoase la smartphone-uri pentru divertismentul celor mici. În prezent, peste 3 milioane de copii din întreaga lume folosesc boxele Yoto.

    Proiectul a atras nume sonore: Sir Paul McCartney, familia scriitorului Roald Dahl, dar şi Chan Zuckerberg Initiative, fondul de investiţii al fondatorului Meta, Mark Zuckerberg, şi al soţiei sale, Priscilla Chan – se numără printre investitori. Anul trecut, compania a anunţat o rundă de finanţare de 22 milioane de dolari.

    Yoto oferă două modele de boxe portabile, care funcţionează pe baza unor carduri proprii ce includ poveşti, cărţi audio şi muzică: de la clasice precum The Gruffalo şi Harry Potter, până la coloane sonore Disney, cum ar fi Frozen.

    Conform ultimelor date financiare, veniturile Yoto au crescut cu 86% în 2024, ajungând la 94,8 milioane lire sterline, după un avans similar de 84% în 2023. Compania a cunoscut o expansiune rapidă încă din perioada pandemiei, când familiile căutau soluţii educative şi interactive pentru copiii rămaşi acasă.

    „Vedem cum efectul de reţea se consolidează tot mai mult”, a declarat Ben Drury, CEO-ul Yoto, subliniind că succesul se datorează în mare parte recomandărilor din gură în gură, dar şi extinderii pe pieţe noi, precum Australia. „Ne aşteptăm să fim profitabili în acest an, indiferent de criteriul de calcul. Modelul nostru de afaceri funcţionează ca un efect de volant”, a adăugat acesta.

    Totuşi, în pofida creşterii, pierderile companiei s-au adâncit de la 3,4 milioane lire sterline în 2023 la 8,4 milioane în 2024, în principal din cauza unor costuri excepţionale de 7 milioane lire legate de rechemarea în garanţie a bateriilor pentru modelul Mini, după ce a fost identificat un risc de supraîncălzire. Clienţii au primit gratuit un cablu de încărcare şi un kit de înlocuire a bateriei „do-it-yourself”.

  • Producătorul de vinuri Purcari, recent cumpărat de polonezii de la Maspex, anunţă venituri record de 195 mil. lei în primul semestru, în creştere cu 18%. Profitul net, minus 47%

    Producătorul de vinuri Purcari (simbol bursier WINE), recent cumpărat de grupul polonez Maspex printr-o ofertă de circa 600 mil. lei, a înregistrat o creştere de 18% a veniturilor în S1/2025, ajungând la 195,4 mil. lei, cel mai bun semestru din istoria companiei în ceea ce priveşte vânzările, conform raportului financiar publicat la Bursă.

    „Marja EBITDA s-a situat la 25%, uşor sub nivelul prognozat, în timp ce profitul net s-a menţinut puţin sub 10%, reflectând impactul pierderilor din diferenţele de curs valutar asupra monedelor locale ale grupului faţă de euro”, scriu reprezentanţii companiei din Republica Moldova.

    De la 29,3 mil. lei în S1/2024, profitul net s-a diminuat cu 47% la 15,6 mil. lei. Purcari pune evoluţia în spatele mai multor factori, precum reducerea marjei brute, de la 51% în T2/2024 la 44,6% la T2/2025, în principal din cauza unui mix mai scump de vin vrac din recoltele 2023-2024 utilizat în producţie, parţial compensat de scăderea costurilor de ambalare.

    Apoi, creşterea cheltuielilor operaţionale cu 30% faţă de anul precedent a fost determinată în principal de investiţii in promovare si execuţii comerciale, salarii şi costuri conexe şi alte cheltuieli, în timp ce pierderile valutare au ajuns la 7,5 mil. lei în prima jumătate a anului, rezultate din deprecierea leului moldovenesc, leului românesc şi lirei turceşti faţă de euro.

    Activele totale au crescut cu 8% faţă de sfârşitul anului 2024, în principal datorită unei creşteri nete a imobilizărilor corporale cu 6%, întrucât compania a efectuat cheltuieli de capital în valoare de 34 de milioane de lei în primele şase luni din 2025.

    „Datoriile totale ale societăţii au crescut cu 21% faţă de sfârşitul anului 2024, în principal din cauza creşterii împrumuturilor cu peste 28,5 milioane RON pentru finanţarea bancară suplimentară necesară pentru a susţine cheltuielile de capital şi nevoile de capital de lucru.”

    Titlurile WINE se depreciau cu 0,5% la debutul sesiunii de miercuri, la 20,2 lei per unitate. Purcari este evaluat la 820 mil. lei, după ce acţiunile au crescut cu 31% în ultimele 12 luni.

     

  • Compania Adam Stone, controlată de familia Videanu, primeşte 26,44 milioane euro ajutor de stat pentru investiţii de 38 milioane euro ce vizează o fabrică nouă la Simeria

    Adam Stone S.A., compania din industria materialelor de construcţii controlată de familia Videanu, va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 26,44 milioane euro pentru un proiect de investiţii totale de 40,49 milioane euro, conform acordului de finanţare numărul 33 din 5 iunie 2025, aprobat prin H.G. nr. 300/2024. Investiţia, care presupune crearea a 72 de noi locuri de muncă, vine într-un moment critic pentru companie, care a raportat pentru 2024 un profit de doar 568.000 de euro, în scădere cu 96% faţă de 2023, şi o cifră de afaceri de 7 milioane euro, în declin cu 85%, operând cu doar 18 angajaţi.

    Adam Stone, a închiriat un teren de 11.600 de metri pătraţi din cadrul platformei industriale Marmosim din Simeria, controlată de grupul Theda Mar, controlat tot de familia Videanu, pentru construirea unei noi unităţi de producţie destinată reciclării deşeurilor din carierele de piatră naturală.

    Investiţia de aproape 38 milioane euro în cheltuieli eligibile, la care se adaugă 2,71 milioane euro cheltuieli neeligibile, beneficiază de o intensitate a ajutorului de aproximativ 70%. La data de 30 iunie 2025, proiectul se află în stadiul “în curs de demarare”, urmând ca în perioada următoare să înceapă efectiv implementarea investiţiilor.

  • Toţi ochii Wall-Street-ului sunt pe Nvidia. Ce rezultate va avea compania de 4.000 mld. dolari şi cum arată viitorul inteligenţei artificiale

    Încrederea de pe Wall Street în boomul inteligenţei artificiale, motorul care a propulsat bursele americane la maxime istorice, va fi pusă la încercare miercuri, odată cu publicarea rezultatelor financiare trimestriale ale gigantului Nvidia, scrie Financial Times.

    Compania, devenită cea mai valoroasă firmă listată din lume, a depăşit în 2025 pragul de 4 trilioane de dolari şi a înregistrat o creştere de peste 30% doar în acest an. Datorită dimensiunii sale uriaşe, Nvidia a fost unul dintre principalii factori care au alimentat avansul de 9% al indicelui S&P 500.

    Investitorii mizează că entuziasmul pentru tehnologiile AI – care a împins în sus şi giganţi precum Microsoft, Amazon sau Palantir – va continua să domine economia globală în următorii ani. „Nu e doar o acţiune singulară”, explică Arun Sai, manager de portofoliu la Pictet Asset Management. „Este un fenomen care se citeşte în toată economia.”

    Însă optimismul vine la pachet cu temeri privind supraevaluarea sectorului tech. Nasdaq 100 se tranzacţionează acum la un multiplu de 28 de ori câştigurile estimate, faţă de media de 22 din ultimii 25 de ani. Nvidia atinge chiar un raport de 40 de ori câştigurile viitoare, potrivit FactSet.

    Săptămâna trecută, acţiunile companiilor tehnologice au scăzut după un raport sumbru al MIT şi o serie de declaraţii prudente din partea lui Sam Altman, CEO al OpenAI, care au pus sub semnul întrebării euforia prelungită din sector.

    Mulţi analişti privesc rezultatele Nvidia ca pe un raport economic de importanţă globală, capabil să mişte pieţele. „Nu e doar faptul că Nvidia e o deţinere mare. Ei sunt locomotiva trenului AI. Toată lumea analizează fiecare cuvânt al lor”, spune Jon Zauderer, director la Citigroup.

    Daniel Newman, CEO al The Futurum Group, avertizează că o „surpriză neaşteptată” – fie pe partea de venituri, fie pe cea de prognoză – „ar fi cea mai rapidă cale de a trimite piaţa într-o spirală descendentă”.

    Clienţii principali ai Nvidia – Microsoft, Google, Meta şi Amazon – au anunţat investiţii masive în infrastructura AI, cu cheltuieli estimate să atingă 350 de miliarde de dolari doar în 2025.

    Nvidia furnizează procesoarele grafice esenţiale pentru antrenarea modelelor de inteligenţă artificială care stau la baza unor produse precum ChatGPT de la OpenAI sau Gemini de la Google.

     

  • Cum a ieşit Temu în frunte din războiului tarifar: Acordul comercial dintre China şi Trump inundă piaţa americană cu miliarde de colete chinezeşti

    Platforma de comerţ online cu discounturi agresive Temu a reluat livrările directe din fabricile chineze către consumatorii americani şi şi-a majorat masiv bugetele de publicitate în Statele Unite, profitând de armistiţiul comercial temporar dintre Washington şi Beijing, informează Financial Times.

    Mai mulţi furnizori, parteneri şi investitori ai companiei au confirmat că, din iulie, Temu a repus pe picioare aşa-numitele fully managed shipments, sistem prin care compania se ocupă de logistică şi formalităţile vamale în numele producătorilor. Serviciul fusese suspendat în luna mai, când tensiunile comerciale atinseseră un punct critic.

    Gigantul, controlat de PDD Holdings din Shanghai, pompează din nou sume uriaşe în publicitatea americană, după ce îşi redusese drastic cheltuielile de marketing în perioada atacurilor tarifare lansate de preşedintele Donald Trump. Potrivit unor surse apropiate companiei şi firmei de analiză Smarter Ecommerce, investiţiile publicitare revin la nivelurile din primul trimestru, de dinaintea anunţării noilor taxe vamale.

    Reluarea transporturilor directe subliniază impactul resimţit de exportatorii de bunuri ieftine în urma negocierilor comerciale: o gură de aer pentru Temu, care şi-a construit ascensiunea explozivă pe livrarea a miliarde de pachete mici, scutite de taxe datorită politicii „de minimis”, aplicată coletelor sub 800 de dolari.

    Această facilitate a fost practic anulată în aprilie, când Trump a anunţat eliminarea excepţiei şi impunerea unor taxe vamale de peste 100% pentru coletele din China, o lovitură directă pentru modelul de business al Temu. Forţată de circumstanţe, compania declarase atunci că va apela doar la furnizori americani pentru comenzile din SUA.

    Totuşi, în mai, negocierile dintre Washington şi Beijing au dus la o reducere temporară a tarifelor suplimentare: de la peste 100% la 30% pentru o perioadă de 90 de zile. Pentru coletele mici, rata a coborât la 54%, cu variaţii în funcţie de metoda de transport.

    Luna aceasta, armistiţiul comercial a fost prelungit cu încă 90 de zile, oferind companiei Temu o nouă fereastră de oportunitate. Compania profită la maximum, accelerând livrările şi reinvestind masiv în marketing, semn că bătălia pentru consumatorul american este departe de a se fi încheiat.

     

  • Retailerul german Lidl a investit anul trecut 160 mil.euro în România, iar contribuţia directă a companiei la bugetul de stat a fost de 765 mil.euro. Compania colaborează cu peste 450 de producători locali

    Retailerul german Lidl a investit anul trecut 160 milioane de euro în România, respectiv 2,8% din totalul investiţiilor străine, iar contribuţia directă a companiei la bugetul de stat, prin taxe şi impozite plătite, s-a ridicat la 765 milioane de euro, potrivit datelor din companiei, în urma unei analize realizate de KPMG.

     În acelaşi timp, Lidl a colaborat cu peste 450 de producători locali şi are, în total, cu peste 2.200 de furnizori de bunuri şi servicii din România. Cheltuielile companiei cu furnizorii români au depăşit 2,16 miliarde de euro.

    Valoarea exporturilor realizate de furnizorii locali prin intermediul Lidl România s-a ridicat la aproximativ 60 de milioane de euro, în ţări precum Germania, Polonia, Ungaria, Serbia, Cehia, Slovacia, Cipru, Bulgaria.

    „De la intrarea noastră pe piaţă şi până la finalul anului 2024, am investit în România aproximativ 2,6 miliarde de euro. Este o investiţie cu un impact economic major, echivalentă cu peste 4,5 milioane de salarii minime nete pe economie (actuale). Totodată, şi contribuţia noastră în dezvoltarea societăţii civile este una de impact. De la intrarea noastră pe piaţă, am donat aproximativ 48 milioane euro, către programe pe termen lung realizate de ONG-uri, care au impact pozitiv şi răspund la cele mai urgente nevoi ale societăţii româneşti: sănătate, educaţie, protejarea mediului şi dezvoltarea comunităţilor”, a declarat Jose Alberto Chueca Val, CEO Lidl România.

    În 2024, retailerul a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 24,6 miliarde de lei (4,9 miliarde de euro), în creştere cu 9% faţă de anul precedent, fiind cel mai mare jucător din retailul alimentar românesc după cifra de afaceri. Lidl România include Lidl Discount SRL, Lidl România SCS, Lidl România SRL şi Lidl Imobiliare România Management SCS.

    Lidl are aproximativ 382.400 de angajaţi la nivel global, dintre care peste 13.000 în România, unde retailer-ul german are deschise peste 370 de magazine şi 6 centre logistice.  

    Constribuţia totală la valoarea adăugată brută (VAB) a fost în 2024 de 2,31 miliarde de euro, echivalent a 0,65% din PIB-ul României.

    În plus, retailerul spune că fiecare loc de muncă din Lidl susţine indirect activitatea a aproximativ 6 alte locuri de muncă din economie. Salariile echipei Lidl şi colaborarea cu furnizorii locali contribuie la menţinerea a aproape 90.000 de locuri de muncă la nivel naţional, echivalentul a peste 1,6% din totalul salariaţilor din România.

     Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piaţa de retail alimentar din Germania şi Europa. Lidl operează în prezent peste 12.600 de magazine şi peste 230 de centre logistice şi depozite în 31 de ţări.

     

  • Meta Estate Trust a raportat în primul semestru din 2025 venituri de 13 mil.lei, în scădere cu 39%, şi un profit net de 4,6 mil. lei, cu 36% mai mic. Holdingul pregăreşte transferul pe piaţa principală a BVB la începutul lui 2026

    Meta Estate Trust (simbol bursier MET), companie de tip holding care activează în sectorul imobiliar, a raportat în primul semestru al anului venituri de 13 milioane lei, în scădere cu 39%, şi un profit net de 4,6 milioane lei, cu 36% mai mic decât în perioada similară din 2024.

    „Am fost consecvenţi în realizarea obiectivelor de profibailitate si a operaţiunilor de capital asumate, iar împreună cu o comunicare continuă şi transparentă am reuşit să aducem valoarea acţiunii MET mai aproape de o evaluare justă. Investiţiile realizate în linia de venituri recurente dovedesc abilitatea companiei de a răspunde rapid la schimbarile pieţei şi oferă perspective solide pentru dezvoltarea viitoare a companiei şi intrarea intr-o nouă etapă de creştere pentru Meta Estate Trust.” Alex Bonea, CEO Meta Estate Trust.

    În acest an, META s-a concentrat pe consolidarea liniei de Trading, a accelerat investiţiile în noua linie de Venituri Recurente, şi a lichidizat o expunere semnificativă din portofoliul de Co-Development, ajunsă la maturitate.

    Pentru a doua parte a anului, compania are în plan anularea acţiunilor preferenţiale rascumpărate şi reducerea valorii nominale, un pas necesar pentru pregătirea listării pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti la începutul lui 2026.

    „ Acţiunile MET au avut o evoluţie remarcabilă: +10% în 2025 şi +30% în ultimele şase luni. În paralel, Consiliul de Administraţie a adoptat o politică de dividend prin care se angajează să propună anual un randament minim de 5%, în limita profitului distribuibil” a declarat Bogdan Gramanschi, CFO Meta Estate Trust

    La 30 iunie, valoarea portofoliului de investiţii a urcat la 114 milioane lei, cu 6% peste nivelul de la începutul anului, dintr-un total active de 127 milioane lei (+5%). Structura portofoliului se împarte echilibrat între liniile de business: Trading (48%), Parteneriate (26%) şi Venituri Recurente (26%).

    Holdingul a investit peste 4 milioane euro în noi proiecte rezidenţiale din Bucureşti (45 apartamente şi 19 locuri de parcare). Totodată, a restructurat investiţii din Bucureşti şi Braşov, pregătind noi exituri pentru S2.

    În acelaşi timp, grupul a realizat un exit semnificativ din proiectul Novarion Living Experience din Sibiu, cu rambursări de circa 3 milioane euro, şi a acordat un nou împrumut de 200.000 euro către Redport. Proiectul din Poiana Braşov este în pregătire pentru demararea lucrărilor.

    În segmentul de Venituri Recurente, holdingul a finalziat un parc comercial în Ciolpani şi patru vile într-un proiect hotelier Radisson.