BusinessMagazin

Tag: clienti

  • (P) Exclusiv în România! GUTTERIDGE este acum prezent în magazinul Gentlemen’s Boutique!

    Dacă ai călătorit în Italia este absolut imposibil să nu fi văzut măcar odată în marile oraşe sau chiar în aeroporturi magazinele celui mai mare grup de retail din peninsulă – GUTTERIDGE dal 1887 – celebru pentru aspectul elegant şi parfumul unic care te cuprinde atunci când intri în showroom. Brand-ul italian are o reputaţie consolidată în zona de fashion masculin şi se remarcă prin faptul că îţi pune la dispoziţie absolut toate piesele vestimentare de care are nevoie un bărbat, indiferent că discutăm despre zona business, casual sau eveniment. Cu o filozofie de business similară, Gentlemen’s Boutique devine partener şi distribuitor oficial al produselor Gutteridge în România!

    Ce este Gentlemen’s Boutique şi cum a apărut pe piaţa din România?

    Fondat în 2017, Gentlemen’s Boutique a început ca un magazin multibrand care venea cu soluţia vestimentară completă pentru bărbaţi – toată ţinuta necesară pentru eveniment, din cap până în picioare, realizată după dimensiunile clientului, disponibilă într-un singur loc! Filozofia brand-ului presupune un showroom elegant şi primitor, poziţionat într-o zonă rezidenţială, departe de agitaţia şi lipsa de atenţie oferită clienţilor în magazinele de tip mall. Totuşi, locaţia asigură clienţilor toate facilităţile necesare: parcare în faţa magazinului, servicii de consultanţă de imagine şi shopping asistat, servicii de croitorie su misura.

    Îmbrăcăminte pentru bărbaţi – Gentlemen’s Boutique online şi offline

    În prezent, Gentlemen’s Boutique dispune de un showroom fizic în Cluj Napoca situat pe strada Soporului, nr.8, dar şi de un magazin online unde bărbaţi din toată ţara pot comanda produse de cea mai bună calitate cu livrare imediată din stoc! Colecţia toamnă-iarnă de îmbrăcăminte pentru bărbaţi de la Gutteridge este disponibilă acum pe website-ul magazinului Gentlemen’s Boutique şi oferă posibilitatea clienţilor din toată România de a comanda paltoane pentru bărbaţi, geci, pulovere din lână şi caşmir, pantaloni, cămăşi, sacouri casual, încălţăminte pentru bărbaţi şi toate accesoriile necesare.

    Gentlemen’s Boutique – concept şi viziune

    “Atunci când am început să conturez planul pentru ceea ce avea să fie Gentlemen’s Boutique am folosit ca piloni trei elemente esenţiale bazate pe ceea ce îşi doresc bărbaţii: să găsească tot ce au nevoie într-un singur loc, ţinuta să fie realizată după măsurile lor şi să fie asistaţi pe durata şedinţei de shopping de personal avizat care îi poate ajuta să obţină cea mai bună versiune de imagine. Conceptul pe care l-am gândit s-a dovedit a fi unul de success în rândul clienţilor noştri odată cu deschiderea magazinului fizic din Cluj Napoca. O piaţă nouă pentru noi a fost mediul online descoperit în perioda pandemiei, însă aici lucrurile stau diferit pentru că această interacţiune nu poate cuprinde întreaga experienţă Gentlemen’s Boutique din prisma serviciilor de croitorie su misura. În acest context, am considerat că este necesar să oferim clienţilor noştri o gamă variată de produse premium din gama ready to wear şi aşa am început colaborarea cu brand-ul Gutterdige care face posibilă în România disponibilitatea colecţiei lor de îmbrăcăminte pentru bărbaţi atât în showroom cât şi online pe site-ul nostru. Viziunea companiei pe termen lung este aceea de a servi clienţilor o experienţă unică şi de a le facilita această nevoie primară de a se îmbrăca. Pe acest considerent, în 2023 vizăm extinderea showroom-ului pe o suprafaţă de 300 m² unde clienţii vor beneficia de absolut toate facilităţile pentru a trăi o experienţă pe placul lor. Sunt bărbat şi înţeleg deplin acest proces de a te îmbrăca şi îmi doresc ca în magazinul nostru clienţii să se bucure cu adevărat de starea pe care trebuie să o redea produsul şi serviciul nostru, fără să stea stresaţi că au parcat maşina neregulamentar sau că trebuie să îşi caute prin oraş un croitor pentru a-i ajuta cu măsurile ori nu au la dispoziţie suficient timp să se îmbrace corect pentru că evenimentul e astăzi. Practic, vrem ca atunci când e vorba despre vestimentaţia ta să ştii că poţi conta pe noi din toate punctele de vedere! Din punct de vedere al francizei sunt deschis la discuţii însă modelul de business necesită o investiţie majoră. Am mai avut solicitări în trecut însă bugetul solicitanţilor de atunci presupunea să tăiem din standarde, lucru cu care nu am fost de acord şi astfel nu am concluzionat. Sincer, nu mă interesează să fim mari, mă interesează să fim eficienţi în relaţia cu clienţii noştri şi să realizăm ceva sustenabil pe termen lung pentru ambele părţi.” – spune Norbert Deac, fondator şi administrator al afacerii.

     

     

     

     

  • Orange atacă agresiv pe fix, cu o reducere a tarifului de 74%

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, a lansat o campanie promoţională agresivă prin care urmăreşte să atragă mai mulţi clienţi pe segmentul de servicii fixe, oferindu-le un pachet care conţine servicii de internet fix şi televiziune la un tarif redus cu 74%.

    “Prinde oferta la pachetul Fibră 500 plus TV Esenţial, cu 74% reducere. Ai 12 luni de internet prin fibră plus TV la 11 / lună”, sună mesajul din campania de publicitate derulată online de Orange.

    Tariful este mai exact de 2 euro pe lună în primele 12 luni, iar în al doilea an de contract creşte la 8 euro cu TVA inclus şi este disponibil doar pentru utilizatorii care au deja sau contractează şi un abonament de telefonie mobilă Orange cu un tarif minim de 8 euro pe lună, precizează angajaţii din callcenter-ul Orange.


     

     

  • Ce mesaj a trimis Enel clienţilor din România la o zi după anunţul privind ieşirea de pe piaţă

    Enel a anunţat miercuri că toate activităţile operaţionale din România se desfăşoară şi vor continua să se desfăşoare în mod normal, fără a afecta clienţii finali care vor beneficia în continuare de toate serviciile şi produsele cu care sunt obişnuiţi.

    Mesajul vine la o zi după ce grupul italian a anunţat, într-un document oficial, că se va retrage din România de anul viitor.

    În document nu se precizează clar la ce active va renunţa, Enel fiind unul dintre cei mai puternici investitori şi în producţia de energie verde.

    La finalul lunii trecute, presa elenă scria că în acest moment, Compania Publică de Electricitate a Greciei – PPC, cu o valoare de piaţă de 2,33 mld. euro, ar vrea să cumpere 70% din operaţiunile Enel din România, într-o tranzacţie de 1,3 mi­liarde de euro.

    Enel, compania care este operatorul reţelei de distribuţie a energiei din Muntenia Sud (Bucureşti), Banat şi Dobroegea şi care are un portofoliu de clienţi de 3 milioane de puncte de alimentare, a terminat primul semestru cu o pierdere de 115 mil. euro, faţă de un câştig de 45 mil. euro, strict pe zona de vânzare a energiei.

    Pe partea de distribuţie, acolo unde chiar reţeaua administrată are costuri proprii pentru energia consumată, pierderile italienilor au ajuns la 50 mil. euro de la un profit de 60 mil. euro în prima jumătate a anului trecut.

    Rezultatele slabe vin în contextul în care la jumătatea anului grupul a anunţat foarte clar că va accelera repoziţionarea în pieţele cheie, vânzarea de active făcându-se cu pedala de acceleraţie la podea.

     

  • EY România: Ai câştigat un premiu într-o campanie promoţională? Fii atent la obligaţiile fiscale care însoţesc acest câştig

    AUTORI: Claudia Sofianu, Liderul departamentului de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România, Cătălina Butan, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

    Atragerea şi fidelizarea clienţilor implică din partea comercianţilor strategii şi campanii prin care oferă discounturi, adoptă operaţiuni de tip cash-back sau de „puncte bonus” în tot felul de aplicaţii create şi lansate cu diverse ocazii. Foarte populare sunt şi campaniile prin care se oferă premii la cumpărături de peste anumite praguri valorice. Obiectivul principal este acela de creştere a vânzărilor şi fidelizare a clienţilor.

    Premiile, ca valoare şi formă materială, pun la grea încercare imaginaţia marketerilor din companii, începând cu voucherele pentru combustibil, excursii şi sejururi oferite prin agenţii de turism, cumpărături la magazine online sau chiar pentru servicii online de video streaming. Mai mult, cumpărătorii se pot înscrie şi la loterie, unde câştigătorii se stabilesc prin tragere la sorţi, iar premiile sunt chiar mai valoroase, comparativ cu o campanie obişnuită.

    Obligaţiile fiscale ce derivă din obţinerea unor premii, indiferent de natura lor (în bani sau în obiecte), în astfel de campanii, sunt însă mai puţin cunoscute de către cumpărători. Este foarte important de menţionat aici că aceştia pot avea anumite obligaţii fiscale, tocmai de aceea prima regulă de urmat este să citească în detaliu regulamentul campaniei respective. În egală măsură, implicaţiile fiscale pot apărea şi la nivelul comercianţilor care organizează aceste campanii promoţionale.

    Astfel, în cazul acordării de către comerciant clienţilor săi a unor reduceri de preţ, dar şi a unor materiale publicitare, pliante, mostre şi puncte bonus pentru stimularea vânzărilor, aceştia din urmă nu datorează taxe. Reducerile comerciale pot fi atât clasicele discount-uri, dar, în anumite cazuri, şi operaţiuni de tip cash back sau alte mecanisme similare, care au început să devină tot mai populare. 

    Cashback (n.n., din engl. cash = numerar, back = înapoi) este operaţiunea prin care clientul primeşte bani înapoi, în cazul unei promoţii sau unei campanii derulate de comerciant, de regulă un procent din suma cheltuită. Sunt două modalităţi prin care clientul beneficiază de această facilitate: fie prin reducerea operată instant, în momentul cumpărăturii, când obiectul respectiv este achiziţionat cu o sumă mai mică faţă de cea afişată pe etichetă, fie prin acumularea banilor în contul de cumpărător al clientului, astfel încât să poată fi utilizaţi în viitor. 

    În substanţă, din punct de vedere fiscal, operaţiunea de cash-back poate fi asimilată unei reduceri comerciale, pe de altă parte ar putea fi considerată şi premiu/venit din alte surse, dar aici depinde mult de cum este concepută şi implementată fiecare campanie promoţională în parte. 

    Pe de altă parte, pentru premiile din concursuri şi cele acordate pentru promovarea produselor sau serviciilor nu se datorează taxe, dacă valoarea premiului este mai mică de 600 lei. În cazul premiilor de peste 600 lei, organizatorul român al concursurilor / campaniilor trebuie să declare şi să plătească un impozit de 10% la diferenţa dintre valoarea premiului şi suma de 600 lei. În această situaţie, clientul nu datorează alte taxe şi nu trebuie să raporteze la autorităţile fiscale premiul obţinut, întrucât vorbim despre o reţinere la sursă a impozitului datorat.

    Legislaţia privind practicile comerciale pentru promovarea produselor sau serviciilor este complexă. Este important ca aceste campanii să fie atent concepute, pentru a fi pe deplin conforme atât din punct de vedere legal, cât şi fiscal, iar cumpărătorii să fie informaţi despre regimul taxelor şi impozitelor datorate. În cazul în care campaniile nu respectă reglementările comerciale în vigoare, impozitul ce trebuie plătit de către organizator pentru premiul acordat ar putea fi de 10%, fără a se mai aplica plafonul neimpozabil de 600 lei. Mai mult, clientul poate, în unele cazuri, să datoreze separat şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru premiul obţinut, plafonată însă, potrivit legii, la o anumită valoare. 

    Campaniile prin care sunt acordate premii cumpărătorilor sunt de regulă însoţite de regulamente. Acestea conţin şi un capitol dedicat taxelor şi impozitelor, unde sunt explicate responsabilităţile fiecărei părţi. Cumpărătorul ar trebui să consulte aceste prevederi, înainte să se înscrie în campaniile promoţionale, pentru a se proteja împotriva eventualelor încălcări din neştiinţă sau neinformare. 

    Nu mai puţin important de ştiut este faptul că, în cazul premiilor obţinute în afara României, de la companii străine, obligaţia de calcul, declarare şi plată a impozitului pentru premiile câştigate se transferă de la plătitor la beneficiarul rezident fiscal român. Premiile taxabile vor fi raportate la autorităţi, în acest caz, de către cumpărător/participant, prin intermediul declaraţiei unice, cu termen pentru depunere până la data de 25 mai a anului următor celui în care a fost obţinut premiul.

    EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 45,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2022. Reţeaua lor este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia îi ajută să le ofere clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.

     

  • (P) KYC şi CUSTOMER ONBOARDING: CLIENTUL MERITĂ O EXPERIENŢĂ…TOP

    O strategie de onboarding câştigătoare este crucială în relaţiile comerciale ale celor care lucrează în domeniul serviciilor financiare cu clienţi confirmaţi şi potenţiali. În acest scenariu, identitatea digitală joacă un rol cheie. Care sunt beneficiile pentru consumatori? Care sunt avantajele instituţiilor de credit?

    Satisfacerea chiar şi a celui mai pretenţios consumator, este, în prezent, un imperativ pentru instituţiile de credit româneşti care doresc să fie mai competitive pe piaţă. Şi, având în vedere evoluţia obiceiurilor de consum din ultimii doi ani, prioritatea trebuie să fie aceea de a le oferi o relaţie de afaceri simplă, rapidă şi mai ales disponibilă unde şi când o doresc. În majoritatea cazurilor, acest lucru înseamnă să fie disponibilă de acasă sau de la birou şi în afara programului normal de lucru şi desigur, fără a compromite siguranţa şi respectarea legislaţiei naţionale şi europene.

    Primul pas necesar

    În contextul acestui scenariu, este în primul rând necesar să se adopte rapid o strategie de onboarding care să favorizeze îmbunătăţirea experienţei utilizatorului: complexitatea şi caracterul lent al procedurilor de înregistrare şi contractualizare se numără, în fapt, printre cauzele principale ale abandonului potenţialilor clienţi.

    Prin urmare, este esenţial să răspundem imediat aşteptărilor lor evoluate, propunând oportunităţi de achiziţie de la distanţă care se pot concretiza în câteva clicuri.

    Este o provocare imposibilă?

    Absolut deloc, datorită celor mai recente tehnologii şi soluţii digitale.

    Onboarding digital şi verificarea identităţii

    Pe piaţă există deja soluţii care permit „îmbarcarea” noilor clienţi într-un mod aproape complet automatizat şi în totalitate de la distanţă. În practică, acestea însoţesc potenţialul client în călătoria sa, de exemplu, către deschiderea unui cont curent sau accesarea unui împrumut, eliberarând o semnătură digitală one-shot pentru a fi folosită la semnarea contractului. Aceste soluţii oferă însă certitudine în ceea ce priveşte identitatea utilizatorului? Verificarea identităţii este un pas inevitabil şi foarte delicat pentru bancă sau operatorul financiar, care este responsabil nu doar în scopul emiterii semnăturii digitale, ci şi înainte, cu implementarea procedurilor KYC pentru achiziţia datelor reale şi informaţiilor cu privire la clienţi şi, în acest fel, cu respectarea directivelor europene privind combaterea spălării banilor (CSB)

    Revoluţia identităţii digitale

    InfoCert – Tinexta Group s-a gândit cum să elibereze băncile de această povară şi de riscurile aferente.

    Primul Furnizor de servicii de încredere calificat din Europa a integrat, în fapt, tehnologia proprie ID Gateway în platforma sa TOP – Trusted Onboarding Platform, soluţia aleasă de principalii operatori din sectorul financiar şi bancar din Europa.

    Datorită acestei noutăţi, TOP – care prevedea deja câteva metode eficiente pentru verificarea instantanee a identităţii clientului – permite acum o simplificare majoră a procedurilor de identificare: în scopul autentificării, în fapt, foloseşte scheme europene de identitate digitală existente şi, prin urmare, deja verificate.

    O mare oportunitate, având în vedere dezvoltarea Identităţii Digitale

    Mai mult decât atât, TOP este pregătită pentru viitor, gata să se integreze, de exemplu, cu portofelul de identitate digitală, schema unică de identitate digitală pentru cetăţenii europeni.

  • Exchange-urile crypto se zbat să calmeze nervii clienţilor după prăbuşirea FTX: Platformele de tranzacţionare au promis că vor publica toate doveziile pentru a garanta investitorilor că fondurile lor sunt în siguranţă

    Exchange-urile de active digitale se grăbesc să îşi asigure clienţii că fondurile lor sunt în siguranţă, în timp ce prăbuşirea FTX a lui Sam Bankman-Fried provoacă o undă de şoc în întreaga industrie, scrie Financial Times.

    Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede din lume, precum şi rivali mai mici, printre care se numără Crypto.com, OKX şi Deribit, au promis că vor publica toate dovezile că deţin rezerve suficiente pentru a se ridica la nivelul obligaţiilor faţă de clienţi. Coinbase, bursa listată în SUA, a încercat, de asemenea, să se distanţeze de criza care a cuprins FTX, locul de tranzacţionare a activelor digitale fondat de Bankman-Fried.

    Prăbuşirea bruscă de săptămâna trecută a FTX şi a Alameda Research, magazinul de tranzacţionare al lui Bankman-Fried, văzute cândva ca adevărate centre de greutate ale industriei, a erodat grav încrederea în piaţa activelor digitale. FTX avea mai puţin de 1 miliard de dolari în active uşor de vândut faţă de 9 miliarde de dolari în pasive înainte de a intra în faliment vineri, a raportat sâmbătă Financial Times.

    Între timp, soldurile ether, a doua cea mai mare criptomonedă din lume, au scăzut cu 7% în ultimele două săptămâni, ajungând la 22,9 milioane pe principalele exchange-uri de criptomonede, inclusiv FTX, potrivit datelor furnizate de platforma de analiză blockchain Nansen. La ratele de schimb actuale, acest lucru indică o scădere de aproximativ 2 miliarde de dolari, ceea ce sugerează că unii investitori îşi retrag monedele din locurile centralizate în favoarea stocării lor folosind propriile sisteme.

    Directorul executiv al Binance a avertizat săptămâna trecută cu privire la potenţialul unei crize “în cascadă” în sectorul criptografic în urma eşecului FTX, despre care a spus că ar putea semăna cu criza financiară globală din 2008. 

    Coinbase a trimis vineri un e-mail clienţilor, consultat de FT, în care descrie “modul în care activitatea Coinbase este diferită şi, în cele din urmă, protejează mai bine” conturile şi activele clienţilor. E-mailul făcea referire la poziţia financiară a companiei şi spunea că bursa, condusă de directorul executiv Brian Armstrong, deţine activele clienţilor în mod individual. 

    Platformele de tranzacţionare au încercat, de asemenea, să se distanţeze de ceea ce a mai rămas din FTX după ce grupul a declarat că investighează tranzacţiile anormale care s-ar fi putut desfăşura în ultima perioadă. Elliptic, o firmă de criminalistică blockchain, a declarat sâmbătă că există indicii că 477 de milioane de dolari în criptoactive au fost luate de la FTX în noaptea de vineri spre sâmbătă.

    Kraken, o platformă de tranzacţionare de cripto-monede, a îngheţat duminică o serie de conturi deţinute de FTX Group, de compania de tranzacţionare soră Alameda Research şi de directorii acestora, în urma unei discuţii cu ofiţerii de poliţie. “Aceste conturi au fost îngheţate pentru a le proteja creditorii”, a declarat compania pe Twitter, adăugând că alţi clienţi Kraken nu au fost afectaţi.

    Între timp, Binance, a pus pe pauză depozitele de FTT, un token emis de FTX pentru a proteja utilizatorii. “Am observat o mişcare suspectă a unei cantităţi mari de FTT demarată de către cei care au implementat contractul token-ului”, a declarat duminică bursa.

  • Scăderea puterii de cumpărare începe să se simtă: retailerii germani duc lipsă de clienţi

    Consumatorii din Germania au mers mai rar la cumpărături în trimestrul III, însă problemele de aprovizionare ale retailerilor s-au diminuat uşor, relevă un sondaj recent realizat de institutul ifo. Potrivit acestuia, 45,7% din retaileri raportează mai puţini clienţi în magazinele lor, mulţi fiind îngrijoraţi cu privire la perioada sărbătorilor de iarnă.

  • Exchange-ul românesc de crypto Tokero iese pe pieţele internaţionale şi începe cu Franţa. Marius Morra, CEO: „Vrem să deschidem şi birou anul viitor”

    Platforma românească de exchange pentru criptomonede Tokero a anunţat sâmbătă începe extinderea pe plan internaţional, iar prima ţară pentru care deschide platforma este cea din Franţa, după cum au explicat pentru ZF reprezentanţii companiei.

    „Tokero Franţa înseamnă că facem un pas internaţional care să zicem că era vizat de multă vreme în România, pentru că exchange-urile de crypto au tot încercat să facă pasul acesta în afară, dar nu s-a concretizat nimic până acum. Platforma noastră este pregătită să primească clienţi din Franţa, limbă, support, tot ce este nevoie”, a declarat Marius Morra, CEO-ul Tokero, în exclusivitate pentru ZF.

    Piaţa din Franţa este una reglementată, iar operatorii de exchange trebuie să obţină o licenţă de operare şi să se conformeze regulilor impuse de autorităţi. Tokero a început deja demersul pentru a obţine o astfel de licenţă.

    „Ne-am interesat destul de mult de aspectul acesta şi până să iei licenţă pot să vină clienţi şi către tine. Nu poţi face prea multe acţiuni de marketing pe teritoriul Franţei, dar pot veni clienţi. Deja avem clienţi din Franţa, de aici şi demersul acesta”.

    Primele servicii pe care platforma românească le va oferi în Franţa vor fi cele de ramp on şi ramp off, adică alimentare şi retragere a contului crypto. Totodată, românii vor să atragă şi aici noi proiecte crypto care să atragă finanţare de la investitori prin Tokero, acest serviciu fiind cunoscut drept launchpad.

    „Până acum am avut proiecte din România pe launchpad şi vrem să deschidem şi pentru Franţa, să venim inclusiv pentru investitorii din România cu proiecte internaţionale, tocmai în ideea de diversificare”.

    El a adăugat că primul proiect francez ar putea intra pe launchpad-ul Tokero la începutul anului 2023, în primul trimestru.

    În acelaşi timp, compania românească pregăteşte deschiderea unui birou în Franţa şi lucrează la extinderea platormei şi către alte ţări.

     „Vrem să deschidem şi birou anul viitor”, a punctat Morra.

    Fintech-ul Tokero a fost fondat de antreprenorii Marius Morra şi Sabin Simionescu în 2017, iar la finalul anului 2021 a obţinut o evaluare de 15 milioane de euro. 

    Anunţul a fost făcut cu ocazia evenimentului X Day organizat la Paris de MultiversX, fosta Elrond Network, în perioada 3-5 noiembrie.

  • Exchange-ul românesc de crypto Tokero iese pe pieţele internaţionale şi începe cu Franţa. Marius Morra, CEO: „Vrem să deschidem şi birou anul viitor”

    Platforma românească de exchange pentru criptomonede Tokero a anunţat sâmbătă începe extinderea pe plan internaţional, iar prima ţară pentru care deschide platforma este cea din Franţa, după cum au explicat pentru ZF reprezentanţii companiei.

    „Tokero Franţa înseamnă că facem un pas internaţional care să zicem că era vizat de multă vreme în România, pentru că exchange-urile de crypto au tot încercat să facă pasul acesta în afară, dar nu s-a concretizat nimic până acum. Platforma noastră este pregătită să primească clienţi din Franţa, limbă, support, tot ce este nevoie”, a declarat Marius Morra, CEO-ul Tokero, în exclusivitate pentru ZF.

    Piaţa din Franţa este una reglementată, iar operatorii de exchange trebuie să obţină o licenţă de operare şi să se conformeze regulilor impuse de autorităţi. Tokero a început deja demersul pentru a obţine o astfel de licenţă.

    „Ne-am interesat destul de mult de aspectul acesta şi până să iei licenţă pot să vină clienţi şi către tine. Nu poţi face prea multe acţiuni de marketing pe teritoriul Franţei, dar pot veni clienţi. Deja avem clienţi din Franţa, de aici şi demersul acesta”.

    Primele servicii pe care platforma românească le va oferi în Franţa vor fi cele de ramp on şi ramp off, adică alimentare şi retragere a contului crypto. Totodată, românii vor să atragă şi aici noi proiecte crypto care să atragă finanţare de la investitori prin Tokero, acest serviciu fiind cunoscut drept launchpad.

    „Până acum am avut proiecte din România pe launchpad şi vrem să deschidem şi pentru Franţa, să venim inclusiv pentru investitorii din România cu proiecte internaţionale, tocmai în ideea de diversificare”.

    El a adăugat că primul proiect francez ar putea intra pe launchpad-ul Tokero la începutul anului 2023, în primul trimestru.

    În acelaşi timp, compania românească pregăteşte deschiderea unui birou în Franţa şi lucrează la extinderea platormei şi către alte ţări.

     „Vrem să deschidem şi birou anul viitor”, a punctat Morra.

    Fintech-ul Tokero a fost fondat de antreprenorii Marius Morra şi Sabin Simionescu în 2017, iar la finalul anului 2021 a obţinut o evaluare de 15 milioane de euro. 

    Anunţul a fost făcut cu ocazia evenimentului X Day organizat la Paris de MultiversX, fosta Elrond Network, în perioada 3-5 noiembrie.

  • Dispariţia ciudată a numerelor de telefon ale companiilor

    “Am eliminat numărul nostru de telefon”, spunea o notă de pe site-ul web al unei firme de fotografie pe care trebuia să o contactez în grabă săptămâna trecută. ”Asta pentru că am observat că clienţii preferă să discute online, prin e-mail sau prin completarea formularului de mai jos”, se adaugă, conform Financial Times.

    Da, aşa e, m-am gândit, în timp ce am completat formularul online şi am apăsat pe “trimite”, trimiţându-mi interogatoriul într-o lume digitală unde mă îndoiam că va fi văzut de cineva.

    Din întâmplare, cineva a răspuns, destul de repede, prin e-mail. Dar până atunci vorbisem deja cu o firmă concurentă care avea un număr de telefon pe site şi cu o persoană care a răspuns rapid.

    Chestia este că afacerea fără număr a fost cel puţin deschisă în privinţa intenţiilor sale. Un număr tot mai mare de organizaţii au renunţat în linişte la numerele de telefon de pe site sau le-au făcut atât de greu de găsit încât ar putea la fel de bine să nu existe. Acest lucru s-a întâmplat cu mult înainte ca pandemia să stimuleze un val de comerţ digital. Găsirea unei persoane în locuri precum Facebook a fost atât de dificilă încât chiar şi ofiţerii de poliţie s-au plâns.

    Dar s-a ajuns la punctul în care astăzi, vederea unui număr de telefon de companie proeminent devine notabilă, iar faptul că o persoană răspunde rapid la un apel se simte ca şi cum ai câştiga un fel de jackpot.

    Ştim cu toţii de ce se întâmplă acest lucru. Oamenii sunt scumpi. Pentru afacerile care au suferit o bătaie de cap, eficienţa costurilor este crucială. La multe dintre întrebări se poate răspunde cu uşurinţă online. Apelurile neplăcute sunt numeroase.

    Cu toate acestea, situaţia pare să se schimbe. Anul acesta, Spania a decis să impună companiilor să răspundă la apelurile clienţilor în termen de trei minute, cu un angajat în carne şi oase, iar în Marea Britanie se pregătesc eforturi similare. Întrebarea este: de ce nu profită mai multe companii de furia tot mai mare legată de serviciile de asistenţă pentru clienţi şi nu fac din oferirea unui suport mai bun o virtute competitivă?

    M-am întrebat despre acest lucru la începutul acestui an, cu ocazia unei vizite în Australia, unde grupul de telecomunicaţii Telstra îşi anunţa decizia de a-şi redeschide centrele de call center din ţară. Măsura vine după ani de zile de plângeri din partea clienţilor sătui, care pot deveni deosebit de acute în timpul marilor inundaţii şi a altor dezastre meteorologice care au lovit ţara în ultimii ani.

    Grupul britanic de telecomunicaţii BT a finalizat un efort similar de relocare a acestor centre înainte de izbucnirea pandemiei şi spune că a observat beneficii importante. Nemulţumirile clienţilor au scăzut atât de mult încât BT, care a avut cândva unele dintre cele mai mari niveluri de reclamaţii din sector, depăşeşte acum media industriei. Eficienţa centrelor este, de asemenea, mai mare. “Suntem cu aproximativ 30% mai eficienţi şi mai eficienţi”, mi-a spus un purtător de cuvânt săptămâna trecută, adăugând că a fost o greşeală să se creadă că doar persoanele în vârstă doresc să vorbească cu o persoană la telefon.

    Deşi multe dintre întrebări pot fi rezolvate online, apelul telefonic rămâne prima preferinţă a clienţilor pentru orice problemă complexă sau sensibilă şi “acest lucru nu diferă cu adevărat în funcţie de criteriul demografic”.

    Avantajele oferite de oferirea unui serviciu decent pentru clienţi au fost întotdeauna evidente pentru liderii de afaceri, cum ar fi Tony Hsieh, regretatul fondator american al imperiului de încălţăminte online Zappos. El a considerat că clienţii fideli şi cuvântul din gură în gură au fost esenţiale pentru creşterea veniturilor din vânzări de la mai puţin de 2 milioane de dolari la peste 1 miliard de dolari în doar 10 ani.

    “Pe multe site-uri web, informaţiile de contact sunt îngropate la cel puţin cinci linkuri adâncime, pentru că firma nu vrea cu adevărat să audă de tine, iar atunci când o găseşti, este un formular sau o adresă de e-mail”, a scris odată în Harvard Business Review. Zappos a adoptat “o abordare exact opusă”, punându-şi numărul de telefon în partea de sus a fiecărei pagini de pe site-ul său şi antrenând personalul să facă tot posibilul pentru a ajuta oamenii. “Oricât de puţin sexy şi low-tech ar părea, telefonul este unul dintre cele mai bune dispozitive de branding care există”, a spus el.

    Hsieh a vândut Zappos pentru 1,2 miliarde de dolari în 2009 către Amazon, o companie care, de asemenea, nu dispune de numere de telefon proeminente, dar care ocupă un loc fruntaş în ceea ce priveşte satisfacţia clienţilor datorită serviciilor sale online.

    Puţine companii egalează puterea Amazon, dar mii de companii ar putea urma etica lui Tony Hsieh înainte ca guvernele să le forţeze să o facă.