Mii de oameni s-au rugat la racla Cuvioasei Parascheva în timpul nopţii de vineri spre sâmbătă. La aproximativ un kilometru distanţă, peretele unei clădiri abandonate a fost transformat de pelerini într-un adevărat „zid al plângerii”, unde au depus zeci de mii de lumânări.
Tag: cladiri
-
Cel mai mare proprietar român de mall-uri vrea să cucerească Bucureştiul
Potrivit Monitorului Oficial, clădirile au fost înstrăinate de Romexpo în vederea demolării. „Nu dorim să facem niciun comentariu“, au răspuns reprezentanţii Iulius Group la solicitarea ZF.
Prin această achiziţie, Iulian Dascălu face prima sa mişcare pe piaţa imobiliară din Bucureşti, portofoliul său fiind distribuit în mai multe oraşe din ţară, cu excepţia Capitalei. Intrarea sa pe piaţa de real-estate din Bucureşti ar aduce o nouă companie locală în prim-planul dezvoltărilor imobiliare din Capitală, unde cele mai multe proiecte au ca dezvoltatori companii străine.
-
Arhitectura de poşete
Asocierea dintre celebra arhitectă şi Perrin Paris s-a parafat după ce Hadid a primit cadou una dintre poşetele-plic confecţionate de firma de accesorii, care i-a plăcut foarte mult. Colaborarea, ale cărei detalii preliminare au fost stabilite înainte de moartea arhitectei în 2016, a fost continuată de echipa de designeri a firmei sale. A rezultat astfel o colecţie de poşete-plic în ediţie limitată, confecţionate din piele şi prevăzute cu un element metalic elegant care seamănă cu o brăţară ce permite purtătoarelor să le ţină fie cu mâna stângă, fie cu dreapta.
-
În iulie s-au eliberat cu 20% mai multe autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale
În primele şapte luni ale anului s-au eliberat 23.190 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 5,3% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.
S-a înregistrat o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale faţă de luna iunie 2017, în majoritatea regiunilor de dezvoltare. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în Bucureşti-Ilfov (+241 autorizaţii), Vest (+108), Sud-Vest Oltenia (+99) şi Sud-Muntenia (+66). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (-102 autorizaţii) şi Nord-Vest (-3).
Faţă de iulie 2016 se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în regiunile Bucureşti-Ilfov (+198 autorizaţii), Nord-Est (+144), Vest (+127), Sud-Est (+118), Sud-Vest Oltenia (+107), Centru (+87) şi Sud-Muntenia (+53). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Vest (-121 autorizaţii).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Aurelia Luca, Skanska: „Indiferent de provocări, mi-a plăcut cu tot dinadinsul să construiesc”
Şi-a început cariera în cadrul unei companii de dezvoltare imobiliară în 2001, încă din perioada studiilor la Universitatea din Bucureşti; în 2007 s-a angajat în funcţia de commercial manager al companiei Global Finance (2007-2012), de unde a făcut apoi trecerea spre Skanska. „Indiferent de provocările pe care le-am întâlnit, mi-a plăcut şi am ţinut cu tot dinadinsul să construiesc, să consolidez şi, cel mai important, să duc la bun sfârşit tot ce am început, deoarece sunt o persoană căreia îi place să vadă rezultate. Cred că acest principiu m-a ajutat să depăşesc multe provocări”, spune Aurelia Luca. Din rândul celor mai recente realizări ale Skanska, menţionează livrarea la timp a proiectului Green Court Bucharest, precum şi intrarea în zona de centru-vest a Capitalei, deschizând astfel prezenţa în două zone din Bucureşti.
„În zona de centru-vest au demarat lucrările de construcţie pentru prima fază a proiectului Campus 6, situat în imediata vecinătate a Universităţii Politehnica. Acesta va funcţiona ca un community hub unde angajaţii şi vizitatorii pot lucra, se pot întâlni şi relaxa.” Ea spune că, odată cu finalizarea proiectului, acesta va aduce câteva premiere pe piaţa de real estate din România: va dispune de o aplicaţie care furnizează informaţii despre clădire şi facilităţile sale, dar şi servicii precum car sharing, food delivery şi noutăţi despre ceea ce se întâmplă în zonă. De asemenea, Campus 6 este primul proiect din România care încurajează mişcarea prin amenajarea unui spaţiu pentru alergat – acoperişul clădirilor Campus 6.2 şi Campus 6.3 va fi transformat într-o pistă de alergat de 380 metri. „Intenţionăm, conform planurilor noastre de business, să dezvoltăm în continuare proiecte de birouri, punând accent pe confortul celor care vor lucra în clădirile noastre.”
AURELIA LUCA
39 DE ANI
COUNTRY DIRECTOR, SKANSKA PROPERTY ROMÂNIA
CIFRĂ DE AFACERI (2016): 15,8 MIL. LEI (SKANSKA PROPERTY ROMÂNIA)*
CIFRĂ DE AFACERI (2015): 88,5 MIL. LEI (SKANSKA CONSTRUCTION ROMÂNIA)
*POTRIVIT INFORMAŢIILOR PUBLICE DISPONIBILE
Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.
-
Cine este tânărul care conduce activităţile primelor malluri deschise în Bucureşti
După ce a absolvit Facultatea de Administrarea Afacerilor la Universitatea Marmara din Turcia (1999-2004), şi-a început cariera ca audit manager la PricewaterhouseCoopers Turcia, în 2004. A lucrat timp de şase ani în această funcţie, iar apoi a făcut pasul spre piaţa serviciilor financiare, ca vicepreşedinte şi CFO al Credit Europe Leasing IFN, rol pe care l-a avut timp de aproximativ un an. S-a mutat în Bucureşti şi a devenit CFO al Anchor Group în martie 2012, iar după aproximativ trei ani a devenit directorul general al companiei.
De-a lungul carierei sale, Yildirim a observat că o echipă puternică poate îndeplini orice obiectiv, aspect pe care l-a constatat atât în audit, cât şi în imobiliare: „Ambele se bazează pe lucrul în echipă, nu pe un one man show”. Din rândul celor mai mari reuşite, enumeră implicarea sa într-un proiect pentru un IPO (ofertă publică iniţială) într-unul din cele mai mari trusturi de investiţii în imobiliare din Turcia. „În doar un an, eu şi echipa de 20 de persoane al cărei manager de proiect eram am reuşit să finalizăm IPO-ul cu succes.”
De asemenea, în România, finalizarea renovărilor celor două centre comerciale din portofoliul Anchor Group (Plaza România şi Bucureşti Mall) a avut o importanţă semnificativă pentru el. „Acum ne bucurăm de rezultatele produse de acest efort susţinut: optimizăm mixul de chiriaşi, creştem traficul şi rata de ocupare.” Finalizarea procesului de renovare a ambelor malluri a durat doi ani şi a fost o premieră pe piaţa locală, pentru că ambele centre comerciale erau funcţionale. „Faptul că am ales soluţia cea mai dificil de implementat a avut un efect pozitiv: 28 de noi magazine s-au deschis în Plaza Romania şi 23 în Bucureşti Mall.” Totodată, Anchor Group se concentrează pe dezvoltarea a două ansambluri rezidenţiale, care vor include aproximativ 400 de apartamente.
AFFAN YILDIRIM
36 DE ANI
DIRECTOR GENERAL, ANCHOR GROUP
CIFRĂ DE AFACERI NETĂ 2015: 34 MIL. EURO / CIFRĂ DE AFACERI NETĂ 2016: 35 MIL. EURO
NUMĂR DE ANGAJAŢI: 131
Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.
-
INS: Aproape 19.000 de autorizaţii de construcţii au fost eliberate în primele şase luni din 2017
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2017 s-au eliberat 18.908 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, creştere reflectată în regiunile de dezvoltare Nord-Est (394 de autorizaţii), Centru (208), Bucureşti-Ilfov (142), Sud-Est (26) şi Sud-Vest Oltenia (16). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Vest (199 de autorizaţii), Sud-Muntenia (65) şi Nord-Vest (61).
În luna iunie 2017 s-au eliberat 3.822 de autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 65,1% sunt pentru zona rurală.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Povestea locului din România căutat de toţi bogaţii Europei. Acum a ajuns o ruină
Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.
Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.
În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.
La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.
Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.
-
Analiză: Care sunt criteriile de clasificare ale clădirilor de birouri şi ce tip de chiriaşi vizează
„Pe piaţa imobiliară din România ne confruntăm cu o lipsă a reglementărilor, acest lucru determinând dezvoltatorii de clădiri de birouri să se ghideze după standardele internaţionale recomandatede BOMA (Building Owners and Managers Association) – Asociaţia Internaţională a Proprietarilor şi Administratorilor de Clădiri pentru a clasifica în mod corect clădirea. Aceste clase reprezintă un sistem subiectiv de catalogare, ce exprimă potenţialul competitiv al fiecărei clădiri de a atrage clienţi de categorii similare”, a explicat Alina Berghian, Sales Associate RE/MAX Grup de Lux.
Astfel, conform specialiştilor de la BOMA, clădirile de birouri se ȋmpart în trei clase: A, B şi C, dar pot fi catalogate şi drept clădiri verzi, unele dintre cele mai căutate în ultimii ani.
„Am observat ȋn ultima perioadă că ȋn rȃndul companiilor există o tendinţă de căutare a spaţiilor pentru birouri ȋn clădiri dedicate, tot mai mulţi antreprenori alegȃnd să ȋşi mute activitatea din apartamente de bloc, vile etc. Deşi costurile sunt mai mari, schimbarea se datorează, ȋn mare parte, facilităţilor oferite de aceste clădiri, indiferent de clasa din care fac parte”, a declarat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.
Cui se adresează o clădire de clasă A şi cum se diferenţiază
„O clădire de clasă A se diferenţiază în principal prin locaţie, care trebuie să fie una de excepţie, într-o zonă centrală sau ultracentrală, cu vizibilitate şi acces facil. Două dintre condiţiile principale ce fac o clădire să fie de clasă A sunt cele legate de suprafaţă – astfel, cea totală ar trebui să depăşească 10.000 mp, iar cea pe nivel să fie de cel puţin 1.000 mp”, a mai spus Alina Berghian. Aceasta a subliniat, de asemenea, că suprafaţa utilă trebuie să reprezinte cel mult 80 – 85% din cea construită. Arhitectura, plafoanele suspendate, lifturile sau sistemul de climatizare şi ventilaţie, sunt alte aspecte care contribuie la încadrarea unei clădiri în clasa A.
Imobilele de birouri încadrate în această clasă se adresează în special companiilor care doresc să îşi creeze un renume pe piaţă şi pentru care imaginea dobandită sau dorită îi obligă să se alinieze la standardele internaţionale.
Clasa B – adresabilitate vastă
„Clădirile de birouri de clasă B au o locaţie semicentrală sau periferică, o suprafaţă construită de 1.000-3.000 mp cu 400-500 mp pe nivel, sisteme de telecomunicaţii bune, finisaje de o calitate medie, sistem de climatizare şi locuri de parcare incluse”, a mai afirmat Alina Berghian. Imobilele clasă B se adresează unei game variate de companii. Unele sunt cele internaţionale care utilizează spaţiile pentru activităţi conexe, care nu necesită relaţie face-to-face cu clienţii, companii pentru care locaţia este mai puţin importantă. La acestea se adaugă companii mari, care închiriază clădirea pentru sediu propriu şi companii mici şi mijlocii, care închiriază de obicei suprafeţe începând de la 200 mp, pe un termen de minim 2 ani.
Clasa C – cel mai mare grad de ocupare
„Comparativ cu clădirile de clasă A şi B, clădirile din clasa C sunt de două tipuri: clădiri noi situate în zone semicentrale şi foste clădiri ale unor întreprinderi de stat, situate în cartiere sau la periferii. Pentru a putea fi aduse la standarde corespunzătoare, acestea din urmă necesită reamenajări şi crearea unei infrastructuri de comunicaţii, investiţii mai mici în finisaje, însă obligatoriu parcări generoase”, a explicat Alina Berghian.
Clădirile de clasă C, având avantajul chiriilor mai scăzute, precum şi multitudinea locurilor de parcare, reprezintă o alegere a companiilor mici şi mijlocii, care au nevoie de spaţii în care să îşi desfăşoare activităţile administrative. Aceste clădiri au un grad destul de mare de ocupare, indiferent că sunt noi sau mai vechi de 15 ani.
Clădirile verzi, ideale pentru companiile mari
O altă categorie de birouri, tot mai căutată în ultimii ani, este cea a clădirilor verzi. De cele mai multe ori, acestea se încadrează în clasa A, fiind sustenabile din punct de vedere ecologic şi respectând anumite standarde ȋn timpul proiectării, al construirii şi al exploatării ulterioare.
“Certificările pentru clădirile verzi sunt date de instituţii independente, locale sau internaţionale. Certificările internaţionale de acest gen sunt: BREEAM (BRE Environmental Assessment Method), LEED (Leadership in Energy and Environmental Design), DGNB (Deutsche Gesellschaftfür Nachhaltiges Bauen) şi HQE (Haute Qualité Environnementale), însă cele mai des întâlnite pe piaţa din România sunt primele două”, a încheiat Alina Berghian.
-
Smart Business: Cum a reuşit o antreprenoare care lucra în imobiliare să facă 800.000 de dolari din dulciuri premium? – VIDEO, GALERIE FOTO
“Lucrez în prezent şase zile pe săptămână şi am ziua de luni liberă; în weekenduri se lucrează intens, astfel că trebuie să fiu prezentă mereu alături de echipă, fie în punctul de vânzare, fie în laborator, lângă care am şi biroul. Timp de doi-trei ani de la lansarea afacerii am lucrat însă şapte zile din şapte“, îşi descrie Alina Sudriu agenda pe care o presupune gestionarea businessului Grace Couture Cakes, într-un domeniu la care aspiră din ce în ce mai mulţi doritori de o activitate antreprenorială.
Lansat în noiembrie 2012, acesta este primul atelier couture de cofetãrie din Bucureşti – businessul a crescut în acelaşi timp cu fiica antreprenoarei, Ana Grace, care a inspirat de altfel şi numele brandului. În prezent, afacerea este formată dintr-un magazin în centrul comercial Băneasa Shopping City şi dintr-un atelier de producţie, care au generat anul trecut afaceri de 800.000 de euro. Pentru 2017, Sudriu previzionează depăşirea pragului de 1 milion de euro; un pas care va stimula acest lucru ar fi deschiderea celei de a doua unităţi Grace Couture Cakes, în zona Dorobanţi a Capitalei.
Alina Sudriu a absolvit Facultatea de Administrarea Afacerilor în Limba Englezã şi programul de master Strategic Marketing din cadrul ASE.
în 2006, imediat după terminarea facultăţii, a lucrat pentru o companie de produse electronice, ca office asistant. ”Mi-a plãcut foarte mult echipa din care fãceam parte şi m-am obişnuit rapid cu taskurile zilnice. Am decis să nu mai continuu atunci când mi-am dat seama cã nu aveam posibilitatea de a avansa, de a fi creativã, jobul fiind mai degrabã unul de rutinã“, descrie ea munca de început.
După câţiva ani în domeniul consultanţei imobiliare, a vrut să dea o şansã impulsului antreprenorial, pe care spune că îl avea de ceva timp. ”Am ales o nişă unde am simţit că puteam inova şi aduce valoare, oferind produse şi servicii superioare celor care existau deja pe piaţă: dulciurile de lux, realizate la comandă, personalizate pentru evenimente speciale. Am gãsit nişa, aşa cum se întâmplă de multe ori, în urma unei nevoi pe care am resimţit-o, din perspectivă de consumator, atunci când mi-am organizat nunta.“
Ce înseamnă, mai exact, atelier couture? ”În momentul în care am pornit la drum, mi-am imaginat un loc unde să poţi să îţi faci dulciurile pentru evenimente exact aşa cum ţi le imaginezi, exact în tema evenimentului şi potrivit personalităţii clientului; astfel conceptul acesta de couture ne-a diferenţiat puţin faţă de cofetăriile care existau pe piaţă în momentul în care am lansat afacerea“, explică Alina Sudriu conceptul pe care s-au axat încă de la început. După idee, au urmat paşii concreţi prin care să alinieze viziunea lor cu produsele pe care doreau să le creeze. Au început cu un singur angajat, care lucra în regim part-time, au selectat câteva reţete, pe care le-au îmbunătăţit pe măsura răspunsurilor primite din partea clienţilor. ”La început am încercat să dezvoltăm cât mai multe reţete, să vedem ce ne place, ce păstrăm în gamă, ce nu ne place, am trimis mostre cu torturile pe care le realizam în acel moment către toţi cunoscuţii mei sau persoanelor cu care lucrasem anterior.“
În prima lună de activitate s-a creat un prim val de comenzi, iar ulterior numărul acestora a crescut suficient de mult încât să coopteze încă doi angajaţi. ”Vindeam foarte puţin la început raportat la cifrele de acum, dar pentru noi era o bucurie mare chiar şi atunci când o cunoştinţă de-a noastră sau cineva drag comanda un tort. Ne dădeam peste cap să-i placă, ştiam că dintr-un tort poate gustă 6-10-15 persoane.“ Numărul de clienţi a crescut constant, în acelaşi timp au lucrat la îmbunătăţirea reţetelor. Astfel, după doi ani de la lansare, au decis să grupeze cele mai solicitate torturi şi combinaţiile care se vindeau cel mai bine într-o colecţie signature pe care o adaptează an de an. ”Vedem, din 12 reţete pe care le avem anual, care sunt cele mai cerute, ce nu merge se înlocuieşte; restul, chiar dacă merg, poate le îmbunătăţim, clienţii noştri decid practic ce rămâne şi ce nu.“
În prezent, au ajuns la 6-700 de comenzi pe zona de evenimente, fie ele nunţi, botezuri, petreceri corporate, aniversări, iar în punctul de vânzare din centrul comercial Băneasa numărul bonurilor ajunge la 4-5.000 în fiecare lună. Alina Sudriu spune că investeşte în afacere constant: investiţia iniţială, direcţionată spre achiziţia de utilaje, s-a ridicat la circa 30.000 de lei; iar după doar un an şi jumătate, Grace Couture Cakes a trecut pe profit. Investiţia din punctul de lucru din Băneasa, care s-a ridicat la 60.000 de euro şi a fost direcţionată spre standul achiziţionat, echipamente frigorifice, cât şi în extinderea laboratorului.
în ceea ce îi priveşte pe clienţi, a observat o segmentare a acestora între partea de evenimente şi cake shop: dacă la comenzile pentru evenimente clienţii sunt mai ales femei, cu vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani, cu venituri medii spre mari, dispuse să plătească un preţ uşor peste media pieţei, produsele din Băneasa sunt populare şi pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani.