Modificarea vizată de Cipru ar trebui să protejeze mai bine deponenţii care au în conturi până la 100.000 de euro, potrivit agenţiei de presă Dow Jones, citată de CNBC.
Pentru a putea strânge în continuare suma de 5,8 miliarde de euro din taxa pe depozite, guvernul cipriot ia în calcul un nivel mai ridicat de taxare pentru persoanele cu depozite mari.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, contractele credit default swap (CDS), folosite pentru a asigura datoria pentru riscul de neplată, au urcat pentru Cipru de la 1,13 puncte procentuale vineri la 7,68 puncte luni dimineaţa, potrivit cotidianului britanic The Guardian.
Creşterea CDS înseamnă că asigurarea unei datorii de 10 milioane de euro costă acum 768.000 de euro, faţă de numai 113.000 vineri.
Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au convenit, sâmbătă, taxarea depozitelor bancare din Cipru, parte a unui pachet de ajutor financiar de 10 miliarde de euro. Taxa se va situa la 6,75% pentru depozitele de până la 100.000 de euro şi la 9,9% pentru cele care depăşesc acest prag.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Reprezentanţi ai producătorului rus de gaze au transmis propunerea duminică seară preşedintelui cipriot, Nicos Anastasiades, potrivit postului Sigma TV, citat de portalul Greek Reporter.
Planul prevede ca Gazprom să finanţeze restructurarea sistemului bancar al ţării în schimbul unui control considerabil asupra resurselor de gaze naturale ale Ciprului. Dacă acceptă propunerea ruşilor, Cipru nu va mai fi nevoit să accepte condiţiile impuse de statele zonei euro pentru un pachet de ajutor financiar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Încrederea în Cipru ca loc sigur în care să-ţi plasezi banii se va ajunge la zero”, a declarat, pentru agenţia rusă de presă Interfax, Anatoli Aksakov, reprezentant al asociaţiei regionale a băncilor ruseşti.
Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au convenit, sâmbătă, taxarea depozitelor bancare din Cipru, parte a unui pachet de ajutor financiar de 10 miliarde de euro. Taxa se va situa la 6,75% pentru depozitele de până la 100.000 de euro şi la 9,9% pentru cele care depăşesc acest prag.
Fondurile ruseşti care vor fi probabil afectate se situează la 15,4 miliarde de euro, a estimat Aksakov, în timp ce ediţia rusească a revistei Forbes a înaintat o estimare mult mai ridicată, de până la 35 miliarde de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Criza datoriilor suverane şi a băncilor din zona euro spulberă încă un mit: după ce în România statul a tăiat salariile în 2010, guvernul Ciprului lucra ieri la un proiect de lege prin care să ia până la 10% din depozitele păstrate în băncile din insulă, atacând presupusa intangibilitate a sumelor respective chiar şi în cazul economiilor de sub 100.000 de euro pentru salvarea unui sistem bancar în vrie din cauza expunerii pe Grecia. Naţionalizarea parţială a depozitelor din băncile cipriote în schimbul unui ajutor financiar internaţional de 10 mld. euro este o măsură fără precedent în istoria Uniunii Europene, dar a fost văzută ca singura soluţie prin care sistemul bancar obez care a atras cu dobânzi mari şi mulţi bani străini să contribuie la propria salvare şi la a statului cipriot însuşi. Două bănci controlate de grupuri din insulă – Marfin şi Bank of Cyprus – sunt prezente şi în România, unde au atras împreună depozite de 370 mil. euro, potrivit datelor publicate de băncile-mamă. Bank of Cyprus operează printr-o sucursală, iar depozitele de până la 100.000 de euro atrase de pe piaţa locală sunt acoperite de schema de garantare de la Nicosia, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la integritatea sumelor.
“Ne-am întâlnit cu decizii care fuseseră deja luate”, a afirmat sâmbătă preşedintele cipriot, potrivit Financial Times.
Ameninţarea a fost formulată la întâlnirea de vineri seară a miniştrilor Finanţelor din zona euro, care l-au determinat pe Michael Sarris, ministrul Finanţelor din Cipru, să impună o taxă specială de 9,9% asupra depozitelor bancare de peste 100.000 euro drept condiţie cheie pentru acordul de finanţare externă de 10 miliarde euro. Depozitele mai mici de 100.000 euro, pragul de garantare în UE, urmează să fie taxate cu 6,75%.
Măsura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor. Deţinătorii de depozite afectaţi urmează să primească drept compensaţie acţiuni la bănci cu valoare echivalentă pierderii, odată ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Oficialul a adăugat că nu se aşteaptă la o reacţie adversă a pieţei după anunţarea taxei fără precedent în UE asupra depozitelor bancare din Cipru, transmite Bloomberg.
“Forţele din piaţă înţeleg că mărimea problemei sectorului bancar cipriot şi riscurile de acolo erau atât de mari încât am fost nevoiţi să luăm măsuri foarte substanţiale. O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilităţii financiare şi al cetăţenilor ciprioţi decât un bail-in (sprijinirea unei bănci ajunsă în pragul falimentului prin impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni – n.r.) la scară largă, care ar fi condus la consecinţe foarte haotice în economia cipriotă”, a explicat Rehn.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Guvernatorul Panicos Demetriades a respins într-un interviu acordat The Wall Street Journal măsuri mai radicale precum forţarea deţinătorilor de conturi la băncile cipriote să suporte pierderi pentru a salva sectorul bancar. Reprezentanţi ai troicii creditorilor internaţionali UE, FMI şi BCE s-au întâlnit ieri la Nicosia pentru a negocia un program de bailout pentru Cipru în condiţiile în care guvernul a anunţat că va rămâne fără resurse financiare nu mai târziu de luna mai. Zona euro s-a angajat să elaboreze un pachet de finanţare până la sfârşitul acestei luni. Volumul ajutorului discutat este de aproximativ 17 miliarde euro, aproape cât PIB-ul anual al ţării, şi din această cauză creditorii se tem că Ciprul nu-şi va putea rambursa împrumuturile. Discuţiile se axează pe reforme care să facă mai eficiente structurile administrative ale ţării, o schemă amplă de privatizare şi participarea ţării la o iniţiativă de a introduce o taxă pe tranzacţiile financiare, notează Deutsche Welle.
Zona euro este hotărâtă să nu lase Ciprul să falimenteze şi are în vedere elaborarea unui pachet de bailout până la sfârşitul lunii, dar este şi mai hotărâtă să nu dea niciun ban micii economii până când aceasta nu-şi rezolvă cea mai spinoasă problemă pentru europeni, aceea a spălării banilor. Reputaţia Ciprului drept centru de tranzit pentru fonduri dubioase şi legăturile ţării neobişnuit de strânse cu Rusia îi fac pe mulţi dintre salvatorii Ciprului, dar în special Germania, nervoşi, iar aceasta s-a văzut la reuniunea de luni a miniştrilor de finanţe din zona euro. Aceştia au hotărât că Cipru trebuie să se supună unei verificări externe care să aibă ca ţintă spălarea de bani, scrie The Wall Street Journal. Noul preşedinte, Nicos Anastasiades, a promis că va coopera cu zona euro. “Nu avem nimic de ascuns”, a spus el unui ziar german. Dar noul său ministru de finanţe a ţinut să joace dur declarând că “trebuie să existe un echilibru” între un audit riguros şi secretul bancar. O mare parte a bailoutului, evaluat la 17 miliarde euro – cât PIB-ul anual a ţării – ar merge către consolidarea băncilor, lovite sever de restructurarea datoriilor Greciei ca parte a programului de bailout al acestei ţări.
Cipru, a cincea economie din zona euro care riscă să intre în faliment, a făcut un pas înainte în vederea obţinerii unui ajutor financiar din partea creditorilor internaţionali, deoarece primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică a fost câştigat de Nicos Anastasiades, care a promis că va implementa măsuri de austeritate, va susţine privatizările şi va negocia un acord de bailout cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), scrie Financial Times. Candidatul de dreapta Nicos Anastasiades a obţinut 45,5% din voturi, ceea ce înseamnă că va fi organizat un nou tur de scrutin în care principalul său adversar va fi Stavros Malas, care a fost ales de 26,9% din electorat. Malasa este susţinut de partidul comunist Akel din care face parte şi fostul preşedinte cipriot Demetris Christofias. Pe locul trei s-a clasat independentul George Lilikas, cu 24,93%. Al doilea tur de scrutin va avea loc pe 24 februarie. “Acest rezultat se va transforma duminica viitoare într-un mandat clar pentru formarea unui guvern care va trebui să salveze naţiunea. Astăzi a început drumul spre o nouă eră”, a declarat Anastasiades după aflarea rezultatelor.