BusinessMagazin

Tag: cetateni

  • Judeţul din România unde populaţia cu vârste între 20 şi 24 de ani a scăzut cu 41 la sută în doar 5 ani

    Nelinistea este intarita de informatii de pe piata asigurarilor care spun ca in 2030, daca tendintele demografice se mentin, contributiile platite de populatia activa profesional nu vor putea acoperi fondurile necesare pentru plata pensiilor, daca se mentine sistemul de pensii din Romania “Pay as you go”, bazat pe solidaritatea dintre generatii. Adica cei care lucreaza in prezent contribuie pentru pensiile celor care s-au retras din campul muncii, iar copiii de azi vor plati la momentul potrivit pensiile generatiei muncitoare actuale.
     
    Deputatul USR Bogdan Rodeanu a realizat o analiza demografica la nivel national, pe baza datelor statistice existente, care starneste si mai multa ingrijorare. Studiul arata ca tinerii pe umerii carora sta speranta pensiilor viitoare s-au imputinat ingrijorator in perioada 2012 – 2017. 
    “n doar 5 ani, populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 24 de ani a scazut cu 41 la suta in Salaj, fata de o scadere cu 39 la suta la nivel national. Ei vor duce pe umeri povara pensiilor. Asta in timp ce populatia intre 45 si 59 de ani, care se apropie de varsta pensionarii, a crescut cu 58 la suta la nivel national.
     
    Datele Directiei Judetene de Statistica arata ca in 2016 Salajul avea 247.143 de persoane inregistrate cu domiciliul in judet. Din total, 39.336 sunt copii cu varsta cuprinsa intre 0 si 14 ani, 153.429 au intre 15 si 59 de ani, iar 54.378 de persoane au peste 60 de ani.
    Statistica pe Salaj mai arata cum a evoluat populatia judetului, din 1995 incoace, cand Salajul avea cu 20.000 de cetateni mai mult decat in 2016, insa repartitia pe grupe de varsta arata cu totul altfel.
     
    in 14 ani erau 56.761, cu 31 la suta mai multi decat in prezent. Persoane cu varsta intre 15 si 59 de ani erau 161.931, cu 5,5 la suta mai multi, si de 60 de ani si peste erau 50.125, cu 8,4 la suta mai putini decat anul trecut. Practic, in urma cu 21 de ani erau cu 30 la suta mai multi copii decat in prezent si mai putini pensionari. Copiii de atunci au in prezent varsta cuprinsa intre 21 si 35 de ani, fiind apti de munca. Nu se stie insa cati dintre ei au ramas sa lucreze in Salaj sau in Romania pentru a contribui la plata pensiilor.

    “Astfel, eliminarea, nationalizarea, afectarea în orice grad a Pilonului II va duce la sacrificarea generatiei care acum are între 45 si 49 de ani, pentru ca, pe de o parte, vor fi lipsiti de beneficiul aferent contributiei la Pilonul II, iar pe de cealalta parte, vor fi afectati de numarul mic de contributori la Pilonul I, data fiind scaderea numarului celor care au acum între 20-24 de ani, scrie graiulsalajului.ro

  • Judeţul din România unde populaţia cu vârste între 20 şi 24 de ani a scăzut cu 41 la sută în doar 5 ani

    Nelinistea este intarita de informatii de pe piata asigurarilor care spun ca in 2030, daca tendintele demografice se mentin, contributiile platite de populatia activa profesional nu vor putea acoperi fondurile necesare pentru plata pensiilor, daca se mentine sistemul de pensii din Romania “Pay as you go”, bazat pe solidaritatea dintre generatii. Adica cei care lucreaza in prezent contribuie pentru pensiile celor care s-au retras din campul muncii, iar copiii de azi vor plati la momentul potrivit pensiile generatiei muncitoare actuale.
     
    Deputatul USR Bogdan Rodeanu a realizat o analiza demografica la nivel national, pe baza datelor statistice existente, care starneste si mai multa ingrijorare. Studiul arata ca tinerii pe umerii carora sta speranta pensiilor viitoare s-au imputinat ingrijorator in perioada 2012 – 2017. 
    “n doar 5 ani, populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 24 de ani a scazut cu 41 la suta in Salaj, fata de o scadere cu 39 la suta la nivel national. Ei vor duce pe umeri povara pensiilor. Asta in timp ce populatia intre 45 si 59 de ani, care se apropie de varsta pensionarii, a crescut cu 58 la suta la nivel national.
     
    Datele Directiei Judetene de Statistica arata ca in 2016 Salajul avea 247.143 de persoane inregistrate cu domiciliul in judet. Din total, 39.336 sunt copii cu varsta cuprinsa intre 0 si 14 ani, 153.429 au intre 15 si 59 de ani, iar 54.378 de persoane au peste 60 de ani.
    Statistica pe Salaj mai arata cum a evoluat populatia judetului, din 1995 incoace, cand Salajul avea cu 20.000 de cetateni mai mult decat in 2016, insa repartitia pe grupe de varsta arata cu totul altfel.
     
    in 14 ani erau 56.761, cu 31 la suta mai multi decat in prezent. Persoane cu varsta intre 15 si 59 de ani erau 161.931, cu 5,5 la suta mai multi, si de 60 de ani si peste erau 50.125, cu 8,4 la suta mai putini decat anul trecut. Practic, in urma cu 21 de ani erau cu 30 la suta mai multi copii decat in prezent si mai putini pensionari. Copiii de atunci au in prezent varsta cuprinsa intre 21 si 35 de ani, fiind apti de munca. Nu se stie insa cati dintre ei au ramas sa lucreze in Salaj sau in Romania pentru a contribui la plata pensiilor.

    “Astfel, eliminarea, nationalizarea, afectarea în orice grad a Pilonului II va duce la sacrificarea generatiei care acum are între 45 si 49 de ani, pentru ca, pe de o parte, vor fi lipsiti de beneficiul aferent contributiei la Pilonul II, iar pe de cealalta parte, vor fi afectati de numarul mic de contributori la Pilonul I, data fiind scaderea numarului celor care au acum între 20-24 de ani, scrie graiulsalajului.ro

  • Sistemul Ro-Alert a fost înfiinţat prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului

    ”Pe ordinea de zi de astăzi se află un proiect foarte important pentru noi toţi, Ro-Alert-ul, un prim pas în implementarea acelui sistem de anunţare în timp real al cetăţenilor care se află într-o zonă de pericol, indiferent de ce tip e acel pericol, că e meteo sau alte ameninţări la adresa vieţii, siguranţei lor”, a spus, la începutul şedinţei de Guvern, premierul Mihai Tudose.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii aspiră la un viitor cu maşini electrice

    Cei care îşi imaginează că din acest punct de vedere cetăţenii germani sunt cei mai optimişti se înşală. De fapt, europenii care se dovedesc a fi cei mai încrezători sunt românii, 68% dintre cei chestionaţi anticipând că vehiculele electrice vor fi în topul preferinţelor de cumpărare în următorul deceniu. Spre comparaţie, proporţia germanilor care pariază pe o asemenea ascensiune a maşinilor electrice este de doar 36%, iar a suedezilor, de 33%.

    Şi în alte privinţe opiniile europenilor din surse regenerabile. O opinie oarecum similară o au turcii (39%), suedezii (35%) şi britanicii (31%). De asemenea, 29% dintre români estimează că majoritatea energiei diferă când vine vorba despre cum vor arăta lucrurile în următorii 10 ani. De exemplu, 43% dintre germani prevăd că mai mult de jumătate din energia produsă în 2027 va proveni produse în ţară va fi regenerabilă. Mai puţin încrezători sunt cehii (18%) şi ungurii (17%).

    Roboţii care ajută în gospodărie vor deveni o prezenţă obişnuită peste 10 ani, apreciază 35% dintre cetăţenii turci. Şi românii stau bine la acest capitol al previziunilor, 31% dintre ei văzând ca foarte probabilă prezenţa roboţilor în casele lor în acest orizont de timp. În schimb, doar 18% dintre respondenţi din Marea Britanie, respectiv doar 17% dintre dintre participanţii la studiu din Ungaria îşi pot imagina cum, nu peste mult timp, roboţii le vor curăţa ferestrele, le vor găti sau le vor spăla rufele.

    Aceste rezultate fac parte din sondajul “Living in Europe”, în cadrul căruia E.ON şi Kantar EMNID au chestionat aproximativ 8.000 de persoane în Germania, Marea Britanie, Italia, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia şi Ungaria în decembrie 2016.

     

  • Românii aspiră la un viitor cu maşini electrice

    Cei care îşi imaginează că din acest punct de vedere cetăţenii germani sunt cei mai optimişti se înşală. De fapt, europenii care se dovedesc a fi cei mai încrezători sunt românii, 68% dintre cei chestionaţi anticipând că vehiculele electrice vor fi în topul preferinţelor de cumpărare în următorul deceniu. Spre comparaţie, proporţia germanilor care pariază pe o asemenea ascensiune a maşinilor electrice este de doar 36%, iar a suedezilor, de 33%.

    Şi în alte privinţe opiniile europenilor din surse regenerabile. O opinie oarecum similară o au turcii (39%), suedezii (35%) şi britanicii (31%). De asemenea, 29% dintre români estimează că majoritatea energiei diferă când vine vorba despre cum vor arăta lucrurile în următorii 10 ani. De exemplu, 43% dintre germani prevăd că mai mult de jumătate din energia produsă în 2027 va proveni produse în ţară va fi regenerabilă. Mai puţin încrezători sunt cehii (18%) şi ungurii (17%).

    Roboţii care ajută în gospodărie vor deveni o prezenţă obişnuită peste 10 ani, apreciază 35% dintre cetăţenii turci. Şi românii stau bine la acest capitol al previziunilor, 31% dintre ei văzând ca foarte probabilă prezenţa roboţilor în casele lor în acest orizont de timp. În schimb, doar 18% dintre respondenţi din Marea Britanie, respectiv doar 17% dintre dintre participanţii la studiu din Ungaria îşi pot imagina cum, nu peste mult timp, roboţii le vor curăţa ferestrele, le vor găti sau le vor spăla rufele.

    Aceste rezultate fac parte din sondajul “Living in Europe”, în cadrul căruia E.ON şi Kantar EMNID au chestionat aproximativ 8.000 de persoane în Germania, Marea Britanie, Italia, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia şi Ungaria în decembrie 2016.

     

  • Povestea tragică a singurului german care a refuzat să îl salute pe Hitler

    Infamul salut ”sieg heil” (heil victoriei) adoptat de partidul nazist în anii ’30 era obligatoriu pentru cetăţenii germani şi reprezenta o demonstraţie a loialităţii lor faţă de Führer, partidul şi naţia lui.

    August Landmesser a fost singurul german care a refuzat să îşi ridice braţul drept pentru salutul nazist la o adunare din 1936, potrivit The Independent. El era un nazist loial, care s-a alăturat partidului în 1931. Doi ani mai târziu, s-a îndrăgostit de Irma Eckler, o femeie de naţionalitate evreiască pe care a cerut-o de soţie în 1935.

    După ce logodna lor a fost descoperită, Landmesser a fost dat afară din partid.Cuplul a decis să completeze o aplicaţie de căsătorie în Hamburg, dar uniunea lor a fost refuzată după adoptarea noilor Legi din Nuremberg. Acest lucru nu a împiedicat însă naşterea primei lor fiice, în octombrie 1935.

    Într-o poză realizată la data de 12 iunie 1936, Landmesser a apărut cu braţele încrucişate la un eveniment ce prilejuia botezul unui nou vas german. În 1937, el a încercat să evadeze din Germania nazistă în Danemarca împreună cu familia sa.  A fost însă reţinut la graniţă şi acuzat de ”dezonorarea rasei” sau ”infamie rasială”.

    Un an mai târziu, a fost achitat din cauza lipsei dovezilor, dar i s-a cerut să renunţe la relaţia sa cu Eckler. A refuzat să îşi abandoneze soţia şi a ignorat dorinţele naziştilor; în consecinţă a fost din nou arestat în 1938 şi condamnat la trei ani într-un lagăr de concentarare. Nu avea să îşi mai vadă soţia sau copilul niciodată. Eckler a fost arestată în perioada în care era însărcinată cu cea de-a doua fiică. După ce a născut în închisoare, a fost trimisă într-un lagăr de concentrare.  Se crede că  fost transferată în ceea ce naziştii numeau ”centru de eutanasiere” în 1942, unde a murit împreună cu alţi 14.000 de evrei. După ce şi-a executat sentinţa, Landmesser a avut câteva locuri de muncă, iar în 1944 a fost chemat în război. Câteva luni mai târziu, a fost declarat absent într-o misiune în Croaţia.

     

  • Motivul penibil pentru care Noua Zeelandă vrea să aducă imigranţi să muncească în ţară. De ce companiile nu pot angaja localnici

    Prim-ministrul Noii Zeelande motivează inabilitatea cetăţenilor de a trece testul anti-drog la angajare ca unul dintre motivele pentru care ţara are nevoie de imigranţi, informează site-ul stuff.co.nz
     
    Într-o conferinţă de presă, English a fost întrebat care sunt motivele pentru care cei 140.000 de neozeelandezi şomeri nu au putut acoperi nevoile de muncitori calificaţi din această ţară cu 4,8 milioane de locuitori.
     
    “Unul dintre obstacolele din prezent este pur şi simplu testul anti-drog”, a spus premierul. “Conform regulilor privind siguranţa la locul de muncă, nu poţi avea angajaţi sub influenţa drogurilor, iar mulţi dintre tineri nu pot trece acest test”, a adăugat el.
     
    Angajatorii s-a plâns lui English că nu pot găsi oameni pentru locurile de muncă oferite. English a mai declarat în aceeaşi conferinţă de presă că nivelul record al imigraţiei nu este o problemă pentru Noua Zeelandă.
     
    Opoziţia a declarat că numărul tot mai mare de imigranţi reprezintă o problemă şi înrăutăţeşte criza locuinţelor şi afectează bugetele pentru infrastructură şi serviciile sociale. 
     

  • Oraşul din România în care nu ai voie să ai mai mult de două pisici

    Regulamentul privind deţinerea şi creşterea animalelor de companie şi de fermă în municipiul Buzău prevede sancţiuni aspre pentru posesorii de patrupede care nu îşi sterilizează animalele de companie. 

    Potrivit regulamentului, “deţinătorul câinelui din municipiul Buzău are obligaţia să facă dovada sterilizării animalului (în faţa autorităţilor competente: Poliţia Locală, Poliţia Română, Direcţia Sanitar Veterinară) prin carnetul de sănătate al câinelui, semnat şi parafat de către medicul veterinar care a efectuat sterilizarea”.

    Tot în document se precizează că creşterea şi întreţinerea câinilor în apartamente situate în blocuri de locuinţe sau în clădiri cu mai multe apartamente din municipiul Buzău este condiţionată de obţinerea acordului scris a majorităţii proprietarilor (50%+1) care domiciliaza în respectiva scară sau clădire, semnat şi ştampilat de Presedintele asociaţiei de proprietari.

    În cazul în care nu există constituită o asociaţie de proprietari, detinătorul de câine este condiţionat de obţinerea acordului scris a majoritaţii proprietarilor (50% +1) care domiciliaza în respectiva scară sau clădire, scrie racnetulmunteniei.ro

  • Gabriela Firea vrea să facă din Bucureşti o “Capitală inteligentă”

    “Chiar dacă nu am vorbit mult despre acest proiect, am lucrat intens pentru a putea fi în măsură să vă anunţăm detalii în scurt timp. Mă refer la etapele premergătoare pentru încheierea unor acorduri esenţiale astfel încât Bucureşti să devină un oraş smart. Vorbesc despre conceptul “Smart City”. E momentul ca şi despre Bucureşti să se vorbească ca despre un oraş smart. (…) Fie că e vorba de o problemă care e extrem de dificilă – a traficului infernal -soluţiile smart pentru managementul traficului vor fi incluse în acest concept”, a declarat Gabriela Firea.

    Primarul Capitalei susţine că vor fi soluţii smart pentru pază şi supraveghere în unităţile şcolare, dar şi în spitale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă o amendă pe care o puteţi primi de la ANAF. Ce trebuie să faceţi de acum pentru a evita sancţiunile Fiscului

    “Având în vedere informaţiile apărute în media privind instituirea unei obligaţii a cetăţenilor români care pleacă din România de a completa un chestionar, nedepunerea acestuia fiind sancţionabilă cu amendă de la 50 la 100 lei, facem următoarele precizări:
     
    În vederea stabilirii impozitării veniturilor transfontaliere şi a rezidenţei fiscale în România, atât persoanele fizice străine cât şi cele române, au obligaţia completării unor formulare specifice.
     
    Astfel, cetăţenii străini care stau în România mai mult de 183 de zile, au obligaţia depunerii formularului “Chestionar pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării din România, pentru a nu putea evita plata obligaţiilor fiscale în România.
     
    Această prevedere legală există în legislaţia naţională încă din anul 2012, fiind reglementată prin Codul fiscal.
     
    Formularul aferent chestionarului a fost stabilit prin Ordinul 74/2012. În iulie 2016, a fost actualizat acest chestionar, în sensul corelării acestuia cu prevederile legale din noul Cod Fiscal, care a intrat în vigoare la 1.01.2016.