Oradea, Braşov şi Piteşti se află pe primele trei poziţii în topul oraşelor cu cele mai bune facilităţi educaţionale, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research. Studiul analizează percepţia cetăţenilor asupra accesului la facilităţile educaţionale în regiunile, oraşele şi cartierele în care aceştia locuiesc.
Pe următoarele poziţii din clasament se află Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Sibiu, Timişoara şi Râmnicu Vâlcea, în timp ce la polul opus se situează Giurgiu, Alexandria şi Focşani, acestea din urmă fiind desemnate cele mai dezavantajoase oraşe din punct de vedere al facilităţilor educaţionale, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Storia.ro.
Topul regiunilor cu cele mai bune facilităţi educaţionale este condus de Transilvania, urmată de Crişana, Banat, Bucureşti şi Ilfov. În ceea ce priveşte Capitala, aceasta ocupă a 14-a poziţie în clasamentul celor mai avantajoase oraşe din punct de vedere al facilităţilor educaţionale, potrivit respondenţilor care au evaluat Bucureştiul şi cartierele în care locuiesc.
În Bucureşti, cartierele aflate în fruntea clasamentului sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu şi Titan, în timp ce la polul opus se află Gorjului, 16 Februarie şi Gara de Nord.
La nivel naţional, pe primele locuri se situează Copou din Iaşi, Tineretului din Bucureşti şi Gheorgheni din Cluj-Napoca, urmate de Grigorescu din Cluj-Napoca şi Nicolae Grigorescu din Bucureşti. Cele mai dezavantajoase cartiere sunt Oncea din Oradea, Calea Timişoarei din Reşita, Miceşti din Alba Iulia, Griviţei din Baia Mare şi Bere din Piteşti.
În Braşov, cartierele desemnate ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor educaţionale sunt Centrul Istoric, Răcădău, Centrul Civic, Schei şi Braşovul Vechi, iar în Cluj-Napoca, topul este condus de Gheorgheni, Centru, Grigorescu, Zorilor şi Între Lacuri.
Orădenii au votat Iosia-Nord, Centru Civic, Rogerius, Nufărul, Decebal ca fiind cartierele cu cele mai bune facilităţi educaţionale, în timp ce în Sibiu clasamentul este format din cartierele Central, Ştrand, Cedonia, Calea Dumbrăvii, Mihai Viteazul.
În Iaşi, pe primele cinci poziţii se află Copou, Centru Civic, Tudor Vladimirescu, Podu Roş şi Tomeşti.
Cele mai avantajoase cartiere timişorene din punct de vedere al facilităţilor educaţionale sunt Complex Studenţesc, Soarelui, Dacia, Circumvalaţiunii şi Bucovina.
Percepţia cetăţenilor asupra oraşelor şi cartierelor cu cele mai bune facilităţi educaţionale este cea de-a opta temă a studiului realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research – „Oraşe şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 244.496 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punct de vedere al facilităţilor educaţionale, de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.
Cutremurul cu magnitudine de 4 pe scara Richter, produs în judeţul Galaţi la ora locală 18.16, a avut loc la o adâncime de 10 kilometri.
Tot miercuri, un cutremur cu magnitudinea 3,7 pe scara Richter s-a produs în judeţul Buzău, la adâncimea de 113.8k kilometri. Seismul s-a produs în apropierea oraşelor: Nehoiu (20km), Covasna (44km), Întorsura Buzăului (48km), Mizil (53km) şi Buzău(56km)
Cel mai puternic cutremur din ultima perioadă a avut loc pe 2 august şi a avut o magnitudine de 4,9 pe scara Richter, producându-se în judeţul Buzău, la o adâncime de 132 de kilometri.
Seismul a avut loc la ora 13.13.
Un alt cutremur, având magnitudinea 4,9 pe scara Richter, a avut loc miercuri dimineaţa, la ora 5.32, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la adâncimea de 132.5 kilometri, potrivit datelor înregistrate de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Supercomputerul va funcţiona la viteza de 130 de petaflopi – mai exact, va putea efectua 130 de cvadrilioane de operaţii pe secundă (130 de milioane de miliarde).
Atunci când va fi lansat (aprilie 2018), AI Bridging Cloud Infrastructure (ABCI) va fi cel mai performant computer din istorie, depăşind actualul campion Sunway TaihuLight, ce rulează la 93 de petaflopi.
“Cel mai puternic supercomputer existent astăzi rulează de un milion de ori mai repede decât un calculator personal”, a explicat celor de la CNN Satoshi Sekiguchi, director general al Institutului Naţional pentru Studii Avansate în Industrie şi Tehnologie din Japonia.
Sekiguchi a calculat că ar fi nevoie de 3.000 de ani ca un calculator personal să realizeze ce un supercomputer poate realiza într-o zi.
Din punct de vedere al mărimii, AI Bridging Cloud Infrastructure va ocupa un spaţiu echivalent cu cel al unei parcări pentru 30 de maşini.
Sursa: CNN
Supercomputerul va funcţiona la viteza de 130 de petaflopi – mai exact, va putea efectua 130 de cvadrilioane de operaţii pe secundă (130 de milioane de miliarde).
Atunci când va fi lansat (aprilie 2018), AI Bridging Cloud Infrastructure (ABCI) va fi cel mai performant computer din istorie, depăşind actualul campion Sunway TaihuLight, ce rulează la 93 de petaflopi.
“Cel mai puternic supercomputer existent astăzi rulează de un milion de ori mai repede decât un calculator personal”, a explicat celor de la CNN Satoshi Sekiguchi, director general al Institutului Naţional pentru Studii Avansate în Industrie şi Tehnologie din Japonia.
Sekiguchi a calculat că ar fi nevoie de 3.000 de ani ca un calculator personal să realizeze ce un supercomputer poate realiza într-o zi.
Din punct de vedere al mărimii, AI Bridging Cloud Infrastructure va ocupa un spaţiu echivalent cu cel al unei parcări pentru 30 de maşini.
Sursa: CNN
Cercetarea sugerează că persoanele ar trebui să evite ,,terapia prin cumpărături” pentru a se simţi mai bine, notează Independent. Persoanele cu o stare materială bună şi-ar putea utiliza banii pentru a plăti alte persoane pentru ca acestea să le îndelinească treburile zilnice, precum curăţenia, gătitul sau realizarea cumpărăturilor.
Profesorul, Elizabeth Dunn a declarat ,,Deşi cumpărarea timpului poate fi un amortizor al presiunii exercitate de viaţa de zi cu zi, foarte puţine persoane apelează la acest beneficiu chiar dacă îşi permit”. ,,Iniţial am considerat că acest beneficiu este resimţit doar de persoanele cu o stare materială bună, dar aceleaşi efecte au fost descoperite în întreg spectrul al veniturilor,” a adăugat Dunn.
Iniţial, managerul din cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, o călugăriţă şi un director de achiziţii din Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) au fost reţinuţi, sâmbătă, după percheziţiile la o grupare specializată în evaziune fiscală în domeniul comerţului cu articole textile.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro