BusinessMagazin

Tag: CEO

  • Se prăbuşeşte imperiul lui Elon Musk? CEO-ul trebuie să suporte consecinţele propriilor acţiuni

    Musk putea să facă şi să spună orice: a fost chiar numit Persoana Anului 2021 de către Time.
    La începutul anului 2022, Musk a decis că are puterea de a „repara” de unul singur întregul concept de libertate de exprimare.
    Musk este în mod curios sărac în numerar. Documentele publice depuse în martie arată că aproximativ 63% din acele acţiuni sunt „garanţie pentru a asigura anumite datorii personale”.

    Din 2019 până în 2022, părea că fiecare mişcare a lui Musk dădea rezultate extraordinare. Tesla a fost constant profitabilă pentru prima dată în istoria sa, iar stocul său a crescut pe măsură ce noua sa fabrică masivă din Shanghai a crescut producţia. Rachetele SpaceX au captivat atenţia publicului. Chiar şi atunci când au explodat, toată lumea încă aplauda. Acuzaţiile de corupţie au trecut chiar pe lângă el. Musk putea să facă şi să spună orice: a fost numit chiar Persoana Anului 2021 de către Time.

    Apoi Musk a făcut ceea ce face în mod inevitabil orice „jucător” dependent de risc: şi-a împins norocul prea departe. Încrederea excesivă şi iluziile de control au dus la un şir de decizii proaste, imperiul lui Elon prăbuşindu-se rapid.

    Schimbarea norocului a fost evidentă la The New York Times Dealbook Conference, săptămâna trecută. În timpul unui interviu cu gazda Andrew Ross Sorkin, acesta spune că s-a înfuriat chiar pe oamenii care vor dicta soarta Twitter, a părut derutat de întrebările cheie despre viitorul companiilor sale şi şi-a oferit nescuze pentru comportamentul său neclintit şi antisocial în mediul online.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Surpriză: OpenAI îl readuce pe Sam Altman în funcţia de CEO la mai puţin de o săptămână după ce a fost concediat de consiliul de administraţie

    Sam Altman se va întoarce în funcţia de CEO al OpenAI, a anunţat miercuri dimineaţa start-up-ul pe X, fostul Twitter. Mişcarea vine ca urmare a presiunii imense exercitate de angajaţi şi investitori asupra consiliului de administraţie care l-a înlăturat în urmă cu mai puţin de o săptămână, scrie CNBC.

    Fostul co-director executiv al Salesforce, Bret Taylor, şi fostul secretar al Trezoreriei, Larry Summers, se vor alătura consiliului de administraţie al OpenAI, a precizat startup-ul susţinut de Microsoft, Taylor ocupând funcţia de preşedinte.

    Adam D’Angelo, cofondator şi director general al startup-ului Quora va rămâne în consiliu. “Colaborăm pentru a pune la punct detaliile. Vă mulţumim foarte mult pentru răbdarea de care aţi dat dovadă în această perioadă”, a precizat OpenAI în postarea X.

    Luni, sute de angajaţi, inclusiv cofondatorul şi membrul consiliului de administraţie Ilya Sutskever, au semnat o scrisoare în care spuneau că, dacă acest consiliu de administraţie nu va demisiona şi nu îl va aduce înapoi pe Altman, majoritatea angajaţilor se vor muta să lucreze cu el la Microsoft.

    Satya Nadella, directorul general al Microsoft, a declarat luni, într-o postare pe X, că Altman şi cofondatorul său Greg Brockman se vor alătura Microsoft pentru a forma un nou laborator de inteligenţă artificială, notează CNBC.

    Acest lucru a urmat unui anunţ făcut duminică târziu, potrivit căruia OpenAI l-a angajat pe fostul director executiv al Twitch, Emmett Shear, ca înlocuitor interimar al lui Altman.

    Iniţial, consiliul de administraţie anunţase că şefa de tehnologie a OpenAI, Mira Murati, îşi va asuma acest rol, dar ea s-a alăturat curând paradei de angajaţi care au cerut revenirea lui Altman. “Cu noul consiliu şi cu sprijinul lui W Satya, abia aştept să mă întorc la openai şi să construiesc pe baza parteneriatului nostru puternic cu msft”, a scris Altman într-o postare proprie pe X.

    Nadella a aplaudat schimbările pe care OpenAI le-a făcut în consiliul său de administraţie în postul său X.

    “Credem că acesta este un prim pas esenţial pe calea către o guvernare mai stabilă, mai bine informată şi mai eficientă”, a scris Nadella.

    “Sam, Greg şi cu mine am discutat şi am fost de acord că au un rol cheie de jucat, împreună cu echipa de conducere OAI, pentru a ne asigura că OAI continuă să prospere şi să se bazeze pe misiunea sa.Aşteptăm cu nerăbdare să construim pe baza parteneriatului nostru solid şi să oferim valoarea acestei noi generaţii de inteligenţă artificială clienţilor şi partenerilor noştri.

    Repunerea rapidă în funcţie a lui Altman a început să pară o posibilitate sâmbătă, când a apărut informaţia că un grup de investitori proeminenţi, printre care Microsoft, Tiger Global, Thrive Capital şi Sequoia Capital, lucrau pentru a anula decizia consiliului de administraţie de cu o zi înainte. Niciuna dintre aceste firme nu avea locuri în consiliul de administraţie şi au fost luate prin surprindere de decizie.

    Într-o postare pe X, sâmbătă seara târziu, Altman a scris: “Iubesc atât de mult echipa openai”. Brockman, care a demisionat din companie după ce consiliul de administraţie l-a înlăturat din funcţia de preşedinte, odată cu înlăturarea lui Altman, a repostat comentariul cu un simbol al inimii. Alţi angajaţi OpenAI au făcut acelaşi lucru.

    OpenAI, despre care se spune că a fost în discuţii încă de luna trecută pentru a vinde acţiunile angajaţilor către investitori la o evaluare de 86 de miliarde de dolari, a apărut ca cel mai tare startup din lume în acest an după ce a lansat chatbotul ChatGPT la sfârşitul anului 2022.

    ChatGPT le permite utilizatorilor să introducă întrebări simple de text şi să obţină răspunsuri inteligente şi creative care pot duce la conversaţii mai aprofundate.

    Altman conducea compania din 2019 şi îndeplinea atât funcţia de director executiv de top al unei companii de înaltă performanţă, cât şi cea de imagine publică a cercetării şi dezvoltării de produse de inteligenţă artificială.

    Spre deosebire de majoritatea startup-urilor din Silicon Valley, OpenAI nu era structurată ca o corporaţie tipică, cu bucăţi mari de capitaluri proprii controlate de fondatori.Mai degrabă, făcea parte dintr-o organizaţie nonprofit care a fost înfiinţată în 2015.Consiliul de administraţie supraveghează organizaţia nonprofit, care “acţionează ca organism general de conducere pentru toate activităţile OpenAI”, potrivit postării de vineri de pe blog.Sutskever şi Brockman au făcut parte din echipa fondatoare a OpenAI.

    Printre investitorii iniţiali s-au numărat Altman, cofondatorul LinkedIn Reid Hoffman şi directorul general al Tesla, Elon Musk, care ar fi alocat 1 miliard de dolari pentru proiect. “Întoarcerea la OpenAI şi revenirea la codare în această seară”, a scris Brockman într-o postare X de miercuri dimineaţă. Imediat după ce consiliul de administraţie al OpenAI a anunţat concedierea lui Altman, investitori şi fondatori proeminenţi din Silicon Valley şi-au exprimat cu voce tare îngrijorarea şi chiar au comparat mişcarea cu decizia Apple de acum 38 de ani de a-l concedia pe Steve Jobs

     

  • Haos la OpenAI, compania din spatele ChatGPT: 500 din cei 700 de angajaţi ai companiei din spatele ChatGPT ameninţă să plece la Microsoft alături de Sam Altman, fostul CEO

    ♦ Până şi Ilya Sutskever, unul dintre cofondatorii care au sprijinit demiterea lui Altman, ameninţă acum cu demisia.

    OpenAI – start-up-ul care a arătat întregii lumi potenţialul disruptiv al inteligenţei artificiale şi care a impus pe agenda liderilor din business şi po­litică acest subiect odată cu lansarea ChatGPT – se află în mijlocul unui uriaş scandal declanşat odată cu de­miterea intempestivă a liderului său, Sam Altman, care este şi unul dintre cofondatori, scandal care ameninţă să ducă la anularea unei runde de finanţare care ar fi evaluat proiectul la 90 mld. dolari dar şi funcţionarea în sine a companiei.

    După demiterea şoc a lui Altman, prin intermediul unui call pe platforma Google Meet, investitorii în frunte cu Microsoft – principalul finanţator, s-au revoltat şi au încercat să-l aducă pe fostul CEO înapoi la vârful companiei.

    Dar încercarea lui Sam Altman de a se întoarce la OpenAI după ce a fost dat afară vineri a eşuat duminică seara, deoarece boardul care l-a demis a refuzat să accepte termenii propuşi pentru reînvestirea sa şi a găsit pe altcineva să preia locul lui Altman, a scris Wall Street Journal. Emmett Shear, fostul director executiv al Twitch, a fost numit CEO interimar, conform persoanelor cu cunoştinţe despre situaţie. Altman a fost şocat de decizie, având anterior încredere că va putea să se întoarcă la compania pe care a cofondat-o.

    La scurt timp a urmat un alt anunţ şoc. Gigantul american Microsoft, cel mai mare finanţator al OpenAI – care a făcut un pariu uriaş pe tehnologia dezvoltată de start-up-ul din spatele ChatGPT, a făcut o mişcare fulger după ce tentativa de a-l repune în funcţii pe Altman a eşuat: l-a recrutat pe cofondatorul OpenAI alături de toţi cei care şi-au dat demisia după înlăturarea lui“.

    „Suntem extrem de entuziasmaţi să împărtăşim vestea că Sam Altman şi Greg Brockman, împreună cu co­legii lor, se vor alătura Microsoft pen­tru a conduce o nouă echipă avansată de cer­cetare în AI. Aşteptăm cu nerăb­da­re să ne mişcăm rapid pentru a le oferi resursele necesare succesu­lui lor“, a a­nunţat Satya Nadella, liderul Microsoft.

    Lucrurile au luat ulterior o întor­sătură dramatică: 500 din cei 700 de angajaţi ai OpenAI au semnat o scri­soare prin care cer revenirea lui Altman, amenunţând că în caz con­trar vor părăsi compania şi se vor angaja şi ei la Microsoft.

    „Microsoft ne-a asigurat că există poziţii pentru toţi angajaţii OpenAI la această nouă filială, dacă alegem să ne alătură“, conform mesajului.

    Chiar şi şeful cercetătorilor de la OpenAI, Ilya Sutskever, care se pare că a condus efortul de a-l îndepărta pe Altman, a scris pe X (fostul Twitter) că are unele regrete despre weekend-ul haotic din interiorul OpenAI. „Regret profund participarea mea la acţiunile boardului. Nu am avut intenţia să dăunez OpenAI,“ a spus Sutskever. „Iubesc tot ce am construit împreună şi voi face tot ce pot pentru a reuni compania.“

    Altman a fost la biroul OpenAI duminică, tabăra sa reuşind să aducă boardul la masa negocierilor, în timp ce investitorii şi mulţi angajaţi au pus presiune în weekend pentru a-l ajuta să preia din nou controlul OpenAI.

    În cele din urmă, insistenţa lui Altman ca actualul board – cel care l-a concediat peste noapte – să demisioneze a condamnat în mare parte şansele contra-“revoluţiei sale“, au spus persoane familiarizate cu situaţia. În ciuda presiunii din partea investitorilor, inclusiv a Microsoft şi a fondului de capital de risc Thrive Capital, membrii boardului au respins încercările lor de a-l reinstala pe Altman, cu ajutorul unei structuri neobişnuite care le-a oferit mai multă putere decât a investitorilor care au investit miliarde în compania de AI.

    Altman le-a spus aliaţilor săi că acum intenţionează să-şi înfiinţeze propria companie, au spus persoanele familiarizate cu situaţia.

    Mira Murati, care fusese numită CEO interimar vineri, şi-a exprimat sprijinul pentru întoarcerea lui Altman.

     

     

  • Week-end-ul dramatic de la OpenAI: Încercarea lui Sam Altman de a reveni la cârma „părintelui ChatGPT” cu ajutorul Microsoft şi a altor investitori a eşuat, boardul a rămas pe poziţii şi a recrutat un alt CEO interimar – pe Emmett Shear, fostul director executiv al Twitch.

    OpenAI – start-up-ul care a arătat întregii lumi potenţialul disruptiv al inteligenţei artificiale şi care a impus pe agenda liderilor din business şi politică acest subiect odată cu lansarea ChatGPT – se află în mijlocul unui uriaş scandal declanşat odată cu demiterea intempestivă a liderului său, Sam Altman, care este şi unul dintre cofondatori, scandal care ameninţă să ducă la anularea unei runde de finanţare care ar fi evaluat proiectul la 90 mld. $ dar şi funcţionarea în sine a companiei.

    După demiterea şoc a lui Altman, prin intermediul unui call pe platforma Google Meet, investitorii în frunte cu Microsoft – principalul finanţator, s-au revoltat şi au încercat să-l aducă pe fostul CEO înapoi la vârful companiei.
    Dar încercarea lui Sam Altman de a se întoarce la OpenAI după ce a fost dat afară vineri a eşuat duminică seara, deoarece boardul care l-a demis a refuzat să accepte termenii propuşi pentru reînvestirea sa şi a găsit pe altcineva să preia locul lui Altman, a scris Wall Street Journal.
    Emmett Shear, fostul director executiv al Twitch, a fost numit CEO interimar, conform persoanelor cu cunoştinţe despre situaţie. Altman a fost şocat de decizie, având anterior încrederea că va putea să se întoarcă la compania pe care a co-fondat-o.
    După lansarea ChatGPT, Altman a devenit simbolul exploziei inteligenţei artificiale şi a făcut din compania sa una dintre cele mai valoroase din industria tehnologică. El a fost, de asemenea, esenţial pentru relaţia strânsă a companiei cu Microsoft, care a devenit dependentă de tehnologia sa şi rămâne cel mai mare investitor al OpenAI, cu o participaţie de 49%.

    Altman a fost la biroul OpenAI duminică, tabăra sa reuşind să aducă boardul la masa negocierilor, în timp ce investitorii şi mulţi angajaţi au pus presiune în weekend pentru a-l ajuta să preia din nou controlul OpenAI.
    În cele din urmă, insistenţa lui Altman ca actualul board – cel care l-a concediat peste noapte – să demisioneze a condamnat în mare parte şansele contra-„revoluţiei sale”, au spus persoane familiarizate cu situaţia. În ciuda presiunii din partea investitorilor, inclusiv a Microsoft şi a fondului de capital de risc Thrive Capital, membrii boardului au respins încercările lor de a-l reinstala pe Altman, cu ajutorul unei structuri neobişnuite care le-a oferit mai multă putere decât a investitorilor care au investit miliarde în compania de AI.
    Altman le-a spus aliaţilor săi că acum intenţionează să-şi înfiinţeze propria companie, au spus persoanele familiarizate cu situaţia.
    Mira Murati, care fusese numită CEO interimar vineri, şi-a exprimat sprijinul pentru întoarcerea lui Altman.

  • Lilia Dicu, Master Certified Coach şi executive coach: Decizii noi, priorităţi noi – succesul carierei unui CEO

    Directorii generali pot avea deseori sentimentul că sunt atent analizaţi, aproape ca la un microscop, pentru că ei sunt exponenţii organizaţiilor în faţa acţionarilor, clienţilor sau comunităţilor. Îndeplinind toate aceste roluri pentru toţi stakeholderii, CEO-ul se confruntă cu o multitudine de situaţii complexe, care necesită abilitatea de a lua decizii strategice şi de a stabili cu atenţie priorităţile, pentru a conduce organizaţia spre succes. Având de gestionat o astfel de presiune, pentru un CEO nu este tocmai uşor să îşi aleagă priorităţile şi bătăliile, mai ales în cazul organizaţiilor care au foarte mulţi stakeholderi implicaţi şi proiecte aflate în derulare. Ce ar putea face, totuşi, pentru a-şi uşura alegerile?

    Dezvoltarea de noi capabilităţi Răspunsul pentru a face faţă acestei complexităţi constă în dezvoltarea unor capabilităţi noi, noncognitive, intrapersonale, în relaţie cu el însuşi, dar şi interpersonale, în interacţiunea cu alţii. Printre abilităţile intrapersonale putem menţiona curajul de a fi vulnerabil, de a fi deschis la noi idei şi soluţii, de a se folosi de propriile emoţii şi de a le recunoaşte în ceilalţi, de a recunoaşte că nu poate avea întotdeauna toate răspunsurile şi că are nevoie de sprijinul echipei.

    Dezvoltarea celorlalţi manageri din companie pentru a conduce împreună Un lider nu poate conduce singur compania pe termen lung. Astfel, este important ca el să reuşească să dezvolte managerii de departamente din companie, pentru a putea conduce împreună şi a-i alinia asupra unui scop comun, şi anume cum să trateze azi, ca să aibă reuşite mâine.

    Însă trecerea de la a fi manager de departament la a fi parte responsabilă pentru succesul companiei preupune o schimbare de mentalitate şi dezvoltarea de noi competenţe. Cum se poate face acest lucru? Prin sistemic team coaching, un proces care are ca efect conştientizarea, viziunea strategică, învăţarea în comun şi asumarea unor noi responsabilităţi pentru rezultatele organizaţionale.

    Dezvoltarea oamenilor şi gestionarea resurselor în mod eficient Una dintre deciziile majore ale unui lider este creşterea nivelului de angajament strategic al echipei în dezvoltarea şi creşterea businessului. Acest lucru nu este uşor de facut dacă oamenii nu au înţelegerea şi pregătirea necesare, iar pentru acest lucru este nevoie de implementarea unei strategii de leadership care să îi implice pe oameni. Deseori, un CEO se regăseşte în situaţia în care evaluează echipa pe care o conduce şi se poate simţi singur, din cauză că anumite abilităţi manageriale pot lipsi – comunicarea eficientă sau lipsa de asumare, care îi poate face pe oameni să rămână în zona lor de confort.

    Este important ca toate aceste lucruri să fie recunoscute, pentru că strategia de execuţie a unui leadership colectiv se construieşte ţinând cont de provocările particulare cu care se confruntă fiecare echipă de management. Plecând de la aceste provocări, poate fi dezvoltat un cadru în care acestea se pot adresa într-un mod deschis şi onest. Cu cât situaţiile devin mai complexe, cu atât liderii sunt nevoiţi să înveţe din propriile greşeli, să aloce momente de reflecţie referitoare la ce a funcţionat, ce nu a funcţionat şi cum ar putea îmbunătăţi unele lucruri. A fi lider presupune mai mult decât titulatura de „CEO”, presupune dezvoltarea stilului de leadership, dar mai ales abilitatea de a face un pas în spate pentru crearea şi organizarea echipelor, echiparea oamenilor-cheie cu competenţele necesare, reflecţie şi învăţare.

    Abilitatea de a primi şi integra feedback de la stakeholderi La fel de important este ca un CEO să ceară feedback onest de la mai multe grupuri de stakeholderi, să îl privească drept o sursă de inspiraţie, un nou mod de înţelegere a lucrurilor şi să îl integreze.

    Toate vocile şi criticile merită să fie auzite şi analizate, însă CEO-ul va discerne care este momentul potrivit pentru a fi ascultate. Acest excerciţiu dezvoltă abilităţile intrapersonale pe care le-am menţionat anterior. A fi deschis la un feedback constructiv duce la acceptarea diversităţii şi la crearea unor noi oportunităţi şi posibilităţi de a rezolva problemele cu care se confruntă o organizaţie.

    Raportarea la prezent şi viitor, nu la trecut. E bine şi chiar necesar ca un lider să se raporteze la experienţa prin care a trecut, însă, având în vedere că, deseori, ceea ce a reprezentat un succes în trecut, s-ar putea să nu mai fie succes acum, pentru că oamenii şi contextele sunt diferite. E nevoie ca CEO-ul să privească mai mult către viitor, făcând uz de experienţele din trecut. Totodată, dacă el este deschis să înţeleagă experienţele altor membri ai echipei, aceştia se vor simţi mai implicaţi şi motivaţi, ceea ce ajută la atingerea unui numitor comun.

    A nu fi răzbunător Dezvoltarea capabilităţii de a lăsa anumite lucruri să treacă fără a le fi acordată prea multă importanţă şi de a nu deveni răzbunător este esenţială, pentru că altfel CEO-ul este împiedicat să îşi îndeplinească rolul său cu succes.

    Echilibrul între muncă şi odihnă Reumplerea rezervorului energetic este primordială, mai ales în cazul unui lider. Pe lângă activitatea de mişcare, tehnicile de mindfulness şi respiraţie conştientă se pot dovedi de folos pentru a ajunge la un echilibru între viaţa activă şi odihnă.

    Concluzie Există mitul „lupului singuratic” al liderului care le ştie pe toate, însă pe termen lung acest lucru nu este sustenabil. Un CEO care îşi doreşte să rămână energic, inovator şi creativ va fi nevoit să înveţe din greşeli, să creeze un spaţiu de reflecţie, să păşească în necunoscut. E nevoie să prioritizeze implicarea altor tipuri de resurse şi comportamente, şi dezvoltarea unor noi abilităţi. Cum spunea Marshall Goldsmith, „Ce te-a adus până aici nu te va mai duce mai departe”. Fiecare etapă a dezvoltării necesită instrumente şi resurse diferite.   

  • Vremea ca sefii de companii sa ramana si ei fara loc de munca a venit. Un numar urias de CEO şi-au părăsit locurile de munca mai mult decat in ultimii 20 de ani

    Pentru cei mai mulţi angajaţi, aşa-numita „Marea Demisie” s-a încheiat. Pentru directorii executivi, abia acum pare că atinge apogeul, scrie Bloomberg.

    Mai mult de 1.400 de directori executivi şi-au părăsit posturile până în luna septembrie a acestui an, potrivit unui raport realizat de firma de coaching pentru directori Challenger, Gray & Christmas, Inc. Această cifră a crescut cu aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi este cea mai mare înregistrată în această perioadă de când firma a început să monitorizeze acest aspect în 2002.

    S-a scris mult despre cum a crescut gradul de epuizare din timpul pandemiei, deoarece lucrătorii s-au confruntat cu o serie de factori de stres şi incertitudini în timp ce se confruntau cu criza globală de sănătate. Este posibil ca aceste sentimente de epuizare să ajungă acum la nivelul directorilor, chiar dacă rata generală de demisie în SUA se îndreaptă din nou spre normalul de dinaintea pandemiei.

    Sectorul guvernamental şi cel nonprofit se află pe primul loc în ceea ce priveşte fluctuaţia directorilor executivi, cu peste 350 de persoane care şi-au părăsit posturile în acest an, cu peste 85% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Sectorul tehnologic a înregistrat a doua cea mai mare rată privind demisia, cu peste 140 de directori executivi care au părăsit postul, în creştere cu aproape 50% faţă de anul trecut.

    În timp ce forţa de muncă globală din SUA se reduce pe măsură ce tot mai mulţi baby boomeri ajung la vârsta pensionării, acesta nu este singurul motiv care stă la baza exodului, potrivit raportului. Aproximativ 22% din toate ieşirile directorilor executivi au fost pensionări, în uşoară scădere faţă de cei 24% care s-au retras anul trecut.

    În timp ce nu a existat niciun motiv pentru aproape o treime dintre plecările directorilor executivi, alţi 17% ar fi renunţat la alte funcţii de conducere sau de consiliere. Printre alte motive furnizate către Challenger se numără o perioadă de interimat care se apropie de sfârşit sau apariţia unor noi oportunităţi ce ar putea fi abordate.

  • A venit şi rândul şefilor să spună „Adio” tronurilor pe care le-au ocupat timp de ani de zile: Un număr record de CEO şi-au părăsit locurile de munca în ceea ce este catalogat drept cel mai mare exod al executivilor din ultimii 20 de ani

    Pentru cei mai mulţi angajaţi, aşa-numita „Marea Demisie” s-a încheiat. Pentru directorii executivi, abia acum pare că atinge apogeul, scrie Bloomberg.

    Mai mult de 1.400 de directori executivi şi-au părăsit posturile până în luna septembrie a acestui an, potrivit unui raport realizat de firma de coaching pentru directori Challenger, Gray & Christmas, Inc. Această cifră a crescut cu aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi este cea mai mare înregistrată în această perioadă de când firma a început să monitorizeze acest aspect în 2002.

    S-a scris mult despre cum a crescut gradul de epuizare din timpul pandemiei, deoarece lucrătorii s-au confruntat cu o serie de factori de stres şi incertitudini în timp ce se confruntau cu criza globală de sănătate. Este posibil ca aceste sentimente de epuizare să ajungă acum la nivelul directorilor, chiar dacă rata generală de demisie în SUA se îndreaptă din nou spre normalul de dinaintea pandemiei.

    Sectorul guvernamental şi cel nonprofit se află pe primul loc în ceea ce priveşte fluctuaţia directorilor executivi, cu peste 350 de persoane care şi-au părăsit posturile în acest an, cu peste 85% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Sectorul tehnologic a înregistrat a doua cea mai mare rată privind demisia, cu peste 140 de directori executivi care au părăsit postul, în creştere cu aproape 50% faţă de anul trecut.

    În timp ce forţa de muncă globală din SUA se reduce pe măsură ce tot mai mulţi baby boomeri ajung la vârsta pensionării, acesta nu este singurul motiv care stă la baza exodului, potrivit raportului. Aproximativ 22% din toate ieşirile directorilor executivi au fost pensionări, în uşoară scădere faţă de cei 24% care s-au retras anul trecut.

    În timp ce nu a existat niciun motiv pentru aproape o treime dintre plecările directorilor executivi, alţi 17% ar fi renunţat la alte funcţii de conducere sau de consiliere. Printre alte motive furnizate către Challenger se numără o perioadă de interimat care se apropie de sfârşit sau apariţia unor noi oportunităţi ce ar putea fi abordate.

  • Hobby de CEO. Adrian Simionescu, country manager, Estée Lauder România: „Ceea ce am experimentat în fotbal de-a lungul anilor mi-a oferit o rezilienţă în faţa provocărilor pe care le-am descoperit în postura de manager”

    Fost jucător de fotbal profesionist, Adrian Simionescu activează acum în liga mare din business. El este de părere că experienţele acumulate în viaţa sa de fotbalist îi conferă importante atribute pentru activitatea sa din sfera de business.

    Despre evoluţia pieţei de cosmetică selectivă, Adrian Simionescu spune că „un moment importan a fost şi va rămâne perioada pandemiei. Consumatorii au migrat mult spre online, criteriile după care şi-au ales produsele din coşul de cumpărături au suferit şi ele modificări, astfel că s-a produs o schimbare notabilă”. Pe de altă parte, constată că în ultima perioadă, trendul este de reîntoarcere către magazinele offline, unde primează interacţiunea cu specialistul şi serviciile de consiliere personalizate. „Ceea ce se traduce într-o evoluţie pozitivă faţă de anii precedenţi. Echipa Estée Lauder România numară în prezent peste 200 de angajaţi, în toată ţara, fără fluctuaţii notabile, alături de care am reuşit să menţinem un trend pozitiv al cifrei de afaceri cu creşteri anuale”, afirmă Adrian Simionescu, fără a da alte detalii.

    Dinamica pieţei din ultimii ani, punctează tot el, „ne-a adus în situaţia de a reloca magazine, de a închide şi/sau redeschide altele noi, reuşind în această perioadă să inaugurăm primul outlet beauty store din Bucureşti. De asemenea, mizăm şi pe expansiunea portofoliului, având în plan pentru viitorul apropiat adăugarea de branduri noi, precum Aveda şi Le Labo”.

     

    1. Ce hobby aveţi şi cât timp îi dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Fotbalul a fost prima dragoste, în materie de sport. Capitol început prin clasa a IV-a, iniţial a fost o dorinţă ca urmare a faptului că echipa naţională de fotbal a României înregistra performanţe notabile. Pe măsură ce am descoperit acest sport, m-am îndrăgostit iremediabil. Atât de intens încât visam şi respiram fotbal, cu atât mai mult cu cât eram mândru că ajunsesem să practic la nivel profesionist.

    Cât priveşte hobby-urile, aici pot doar să mă laud, căci de practicat, mai rar în ultimii ani: schi şi şah. Mult din avântul hobby-urilor a fost diminuat de perioada pandemiei, iar ulterior am intrat într-un anotimp al vieţii de familie în care timpul liber încerc să îl aloc copiilor şi partenerei mele de viaţă. 

    2. Ce corespondenţe există între acest hobby / sport şi afaceri?

    Spiritul de echipă şi competitivitatea sunt două dintre atributele sporturilor de echipă.

    Ceea ce am experimentat în fotbal de-a lungul anilor mi-a oferit o rezilienţă în faţa provocărilor pe care le-am descoperit în postura de manager.

    3. Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Prezenţa în business la un nivel înalt implică un ritm foarte alert, un nivel ridicat de stres, consum important de energie, timp şi resurse. Ca atare, orice activitate extra profesională, fie că discutăm despre un hobby sau practicarea unui sport, aduce beneficii clare în direcţia obţinerii unei stări de echilibru.

    4. Ce beneficii are hobby-ul pentru dvs.?

    Detaşare. Relaxare. Reîncărcare.

    Punctual, dacă discutăm despre sport, este imposibil să nu amintim efectul de descărcare pe care acesta îl are. După ce ai jucat o partidă de fotbal între prieteni şi ţi-ai permis să fii acolo pe teren 100%, fără gânduri care să zboare în alte direcţii, fără telefoane care să sune, poţi să spui că eşti ca nou.

    5. Există reguli aplicabile în hobby şi în afaceri? Dacă da, care?

    În general, regulile oferă un cadru de stabilitate, fie că discutăm despre sport, business sau viaţa personală, definind o conduită.

    Fairplay-ul este, de departe, regula de bază ce se poate regăsi în ambele categorii. Însă, mai departe de reguli, există o serie de caracteristici care ar fi potrivit să te însoţească, fie că joci şah / fotbal sau în „liga mare” la job. Şi anume: competitivitatea, focusul pe rezultat, adaptabilitatea la schimbările frecvente din teren, evaluarea corectă a situaţiei. Şi, nu în ultimul rând, pregătirea.

    6. Cum s-a produs trecerea de la terenul de fotbal la zona de business?

    Dacă m-ai fi întrebat, când eram copil, cum cred că va arăta viaţa la maturitate, aş fi spus, fără niciun dubiu, că totul se va învârti în jurul fotbalului. Dorinţa de la reuşi şi de a ieşi învingător m-a însoţit mereu şi m-a definit, alături de o competitivitate acerbă.

    Selecţia la echipa mare a clubului Rapid Bucureşti mi-a adus mândrie şi recunoaştere, la vremea respectivă (aveam 18 ani), deci cu atât mai mult credeam că viitorul se va învârti în jurul mingii de fotbal. Mai apoi, la 25 de ani, după o întreagă aventură sportivă în Franţa şi un episod medical care m-a scos pe tuşă mai mult de un an, am schimbat complet macazul. Am intrat în vânzări, iniţial în zona de mass market, iar mai apoi, după aproximativ cinci ani, am cunoscut luxul, devenind manager pentru brandul La Prairie.

    Pentru că şansa şi oportunităţile mi-au fost alături, am avut o experienţă de trei ani alături de L’Oreal (divizia lux), pentru ca mai apoi, în 2013, să mă alătur echipei Estee Lauder România. Am descoperit o echipă minunată, alături de care am reuşit – împreună – o evoluţie spectaculoasă, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cât şi din punctul de vedere al expansiunii şi structurii.  

    PREFERINŢE:

    MOTTO: Bucuria vine din momente şi experienţe

    FILM: „Al cincilea element”

    SPORTIV: Andre Agassi

    TIP DE VACANŢĂ: croazieră

    DESTINAŢIE DE VACANŢĂ: Asia

     

    DINCOLO DE FAIRPLAY

    „Mai departe de reguli, există o serie de caracteristici care ar fi potrivit să te însoţească, fie că joci şah / fotbal sau în «liga mare»la job. Şi anume: competitivitatea, focusul pe rezultat, adaptabilitatea la schimbările frecvente din teren, evaluarea corectă a situaţiei. Şi, nu în ultimul rând, pregătirea.”

  • Bursă. Conpet Ploieşti şi-a numit directorii pe următorii patru ani: Dorin Tudora, CEO, Mihaela Dumitrache, director adjunct şi Sanda Toader, CFO

    Conpet Ploieşti (simbol bursier COTE), transportator de ţiţei deţinut majoritar de statul român, a anunţat joi la Bursa de Valori Bucureşti că a finalizat procedura de selecţie şi recrutare a directorului general, directorului general adjunct şi directorului financiar.

    Astfel, Dorin Tudora a fost numit în funcţia de Director General (CEO) al companiei, cu un contract de mandat de patru ani, începând cu data de 20 octombrie 2023 până la 19 octombrie 2027 inclusiv.

    Tudora Dorin a fost numit în februarie 2021 în funcţia de director general provizoriu al Conpet, anterior (din 2020) fiind director general adjunct, după ce Timur-Vasile Chiş a renunţat la mandatul de CEO.

    În vârstă de 47 de ani, Dorin Tudora a ocupat mai multe funcţii de-a lungul timpului în cadrul Conpet, fiind de asemenea director general între anii 2010-2012.

    Totodată, Mihaela-Anamaria Dumitrache a fost numită Director General Adjunct, iar Sanda Toader a primit funcţia de director economic (CFO), ambele mandate de patru ani, de la 20 octombrie 2023 până la19 octombrie 2027.

    Mihaela-Anamaria Dumitrache a fost director Direcţia Management Corporativ la Conpet din decembrie 2014. În iunie-decembrie 2014 şi aprilie 2009-noiembrie 2012 a fost şef serviciu juridic, în noiembrie 2012-iunie 2014 a fost şef serviciu juridic contencios, iar în martie 2003-aprilie 2009 a fost consilier juridic.

    Sanda Toader este director economic al Conpet din iunie 2014, din noiembrie 2012 fiind director financiar, iar între iulie 2011 şi octombrie 2012 fiind manager. Anterior, Sanda Toader a fost ordonator principal de credite în sectorul public (iulie 2010-februarie 2011).

    Conpet Ploieşti (simbol bursier COTE), transportator de ţiţei deţinut majoritar de statul român, a încheiat primul semestru al anului cu o cifră de afaceri de 241 milioane lei, în creştere cu 3,4%, şi un profit net de 29 milioane lei, cu 4,63 milioane lei sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă 2022.

    Conpet are 640,7 mil. lei capitalizare şi este deţinută majoritar de statul român prin Ministerul Energiei (58,7162%). De la începutul anului, acţiunile COTE înregistrează o creştere de 12,7%, pe fondul unor tranzacţii de 28 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Adrian Vasilescu, bine ai revenit, ne era dor de tine. Şi despre ‘lebada albă’ din textul din 8 octombrie, pe care noi n-o vedem nici dacă şi-ar face cuib lângă unul dintre Palate

     

    Adrian Vasilescu a revenit cu optimismul sau incurabil si cu incurajarile sa stam linistiti ca bancile centrale sunt alaturi de noi – la partea cu bancile am strecurat o fina ironie si il rog sa nu se supere. Si face una dintre cele mai reusite analize macroeconomice ale momentului, in lumea de dupa pandemie si de dupa varful inflationist si de dupa conflictul din Ucraina. Aveam nevoie de textul asta ca sa intelem noua ordine mondiala pe care o lasam copiilor si nepotilor nostri.

    Scrie Adrian Vasilescu:

    << În schimb, în vecinătatea Chinei, în zona tigrilor asiatici, prinde cheag un ax al creşterii economice viguroase. Indonezia, Singapore, Coreea de Sud, Vietnam, Thailanda, Filipine se bucură de efectele unui triunghi al prosperităţii: intensifică fluxurile de capital, impulsionează consumul şi fac tot mai atractive pieţele locale. Şi mai e India, care aspiră să devină a treia mare putere economică a lumii înainte de 2030, lăsând în urmă Japonia şi Germania. Un corespondent de presă, britanic, nota că, azi, „cine intră în oricare dintre luxoasele cafenele din New Delhi, Jakarta sau Hanoi simte puternic în ceaşca de cafea …aroma noii explozii economice din Asia”. >>

    Pentru cei care merg des in zona indo-asiatica despre care vorbeste Adrian Vasilescu evolutiile de acolo se vad efectiv cu ochiul liber, de la trimestrul la trimestru. Cresti peste noapte cand ai jumatate din populatia lumii (socotind aici si China) si toate resursele vrute si ne-vrute. Un consum turbat care alimenteaza o inflatie pe masura care impinge inainte o crestere economica neverosimila pentru noi, cei din vestul civilizat. Industrializarea din China, India si Coreea de Sud, la care se adaga mai nou superemergentele Indonezia, Filipine si Vietnam au facut ca zona sa fie autosuficienta pentru toate produsele si serviciile iar preturile de productie de acolo sa fie fara rival. Nu este de mirare ca exporturile duduie. Marii producatori de orice din UE vor avea probleme teribile in a face fata exporturilor de orice care vin din tarile enumerate mai sus. Care exporturi, daca Romania si Bulgaria ar fi in Spatiul Schengen ar trece pe aici – dar asta este alta poveste.

    Poate ca nici nu ar trebui sa se ridice fabrici in UE, cand resursa umana industriala este specie pe cale de disparitie si tot ce vine din China, India, Coreea de Sud si urmeaza Indonezia, Filipine si Vietnam, este oricum mai ieftin. V-ati uitat ce scrie pe spatele echipamentelor utilizate in Digital si Green Deal, cele doua mari proiecte ale UE pana in 2030, finantate cu trilioane? Calculatoare, servere, panouri solare, invertoare, pale de eoliene, etc., v-ati uitat cine le fabrica? Exact!

    Si, bineinteles, la galopul de sanatate din zona indo-asiatica contribuie si exporturile catre Rusia si tarile satelite, piete lasate larg deschise dupa 2022.

    Tarile sarace din zona indo-asiatica care nu exporta produse exporta resursa umana care astazi munceste in toata Uniunea Europeana, unde nimeni altcineva nu mai munceste, toti o tragem pe munca remote, munca de acasa, munca de 4 zile, fandoseli care intr-o zi se vor termina – si asta este alta poveste.

    Romania este o tara care nu prea conteaza in marele plan al lumii si care a ales care ii sunt partenerii strategici de la care cumpara orice si carora le da pe gratis resursa umana calificata si necalificata. Insa asta nu ar trebui sa ne impiedice sa aruncam o privire si la Est. Ne ostilizam cu China, India si Vietnam sunt jos fata de valoarea noastra, Thailanda, Indonezia si Filipine sunt pentru vacanta iar Coreea de Sud este prea departe. In timp ce noi trimitem in Est grupuri de prietenie care fac schimburi de traditii si porturi populare marile puteri ale UE se duc acolo ca sa se asigure de cel mai bun lant de aprovizionare.

    Ce vor face marile corporatii cu miliardele si miliardele pe care le-au castigat in ultimii 3 ani? Cu cat si pentru cata vreme va contribui cursa inarmarilor la galopul de sanatate al unor economii? Ce inseamna alunecarile spre suveranism, nationalism, stangism, extremism, etc., in tarile cu burta plina? La ce vor duce schimbarile climatice, dezastrele naturale si conflictele armate?

    Vor castiga cei care controleaza SUPPLY CHAIN-ul. Lantul de aprovizionare este cel care va conduce lumea.