BusinessMagazin

Tag: caz

  • Uite noile măsuri adoptate de autorităţi în caz că te infectezi cu COVID-19

    Pacienţii asimptomatici pot fi externaţi după 48 de ore de la internare

    Pacienţii asimptomatici cu factor de risc, precum şi cei cu forme uşoare, vor fi internaţi în spitale de faza a II-a sau support. Simptomaticii cu forme medii sau severe vor fi internaţi în spitale de faza I şi a II-a care au în structură secţii de terapie intensivă
    Numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a crescut alarmant în ultima perioadă iar în fiecare zi se atinge un nou vârf.
    Potrivit Monitorului Oficial, în aşteptarea rezultatului, pacienţii suspecţi de COVID-19 vor fi izolaţi într-o cameră individuală a spitalului sau în alte locaţii desemnate.
    Dacă o persoană este suspectă de COVID-19 dar testul este negativ, aceasta va fi internată până când medicii vor stabili diagnosticul.
    Pacienţii asimptomatici care nu vor să stea în spital pot fi externaţi după 48 de ori de la internare, cu condiţia izolării la domiciliu sau la o locaţie alternativă până la împlinirea celor 14 zile de carantină. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriela Stoiţer, Bilka Steel: „Performanţele profesionale au venit în urma implicării şi muncii”

    Gabriela Stoiţer conduce, din 2014, departamentul de marketing şi comunicare al producătorului autohton de acoperişuri Bilka. Din acest rol, gestionează un buget de marketing anual de 1,5 milioane de euro şi este responsabilă de conducerea, execuţia şi comunicarea brandului Bilka, atât la nivel naţional, cât şi european, aceasta din urmă fiind una din cele mai recente provocări. Gabriela Stoiţer îşi descrie parcursul profesional ca fiind firesc, urmând paşii normali ai unei cariere în marketing şi comunicare. Este de părere că performanţele profesionale sunt strâns legate de nivelul de implicare şi de muncă: „Un om de marketing nu poate performa fără susţinerea companiei, şi până la urmă fără bugetele de marketing, oricât de multe calităţi ar avea el”, descrie Stoiţer rolul pe care îl îndeplineşte. Bugetul, strategia şi acţiunile de marketing sunt în strânsă legătură cu strategia şi acţiunile de business şi de vânzări, spune ea, astfel că şi realizările, rezultatele se reflectă în obiectivele de business şi vânzări atinse.  În atribuţiile ei intră şi susţinerea din punctul de vedere al marketingului a celor peste 500 de parteneri ai Bilka pe care îi are la nivel naţional. Planurile ei pe termen lung se leagă de dezvoltarea companiei în continuare: „Noile planuri de dezvoltare ale companiei setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide. Cu siguranţă Bilka va fi un jucător relevant la nivel regional şi un brand cu relevanţă la nivel european, cu fabrici în Uniunea Europeană, dar şi în estul Europei. Provocările adevărate abia acum încep”.

    Profilul Gabrielei Stoiţer a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • OMS: Creştere record a cazurilor de coronavirus la nivel global în ultimele 24 de ore

    OMS a raportat duminică o creştere record a numărului de cazuri de coronavirus la nivel global. Au fost peste 230.000 de cazuri în ultimele 24 de ore, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Statele Unite, Brazilia, India şi Africa de Sud.

    Decesele au rămas constante la nivel global, la aproximativ 5.000 pe zi.

    Cazurile globale de coronavirus se apropiau de 13 milioane duminică, potrivit unui raport al Reuters, care a marcat o altă etapă în răspândirea bolii care a ucis mai mult de 565.000 de oameni în şapte luni.

     

  • Arafat: „Carantina” se va referi la persoanele sănătoase, iar „izolarea” la cele bolnave

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a spus, luni, că în proiectul de lege adoptat de Guvernul se redefinesc „carantina” şi „izolare”, el precizând că prima este destinată persoanelor sănătoase, iar cea de-a doua, celor infectate.

    „Prim proiectul de lege la care s-a lucrat până astăzi (luni – n.red.) dimineaţa (…) am dorit să abordăm problema mai general, nu numai pentru COVID. Am încercat să fie cât mai clare acţiunile şi termenii din legea respectivă. (Proiectul de act normativ – n.red.) începe cu mai multe definiţii. „Carantina persoanelor” are acum o definiţie care este asemănătoare cu regulamentul internaţional sanitar. Ea reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, constând în separarea fizică a persoanelor sănătoase, suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spaţii special desemnate de autorităţi, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată”, a spus Arafat.

    Aşadar, „carantina” se va referi la persoanele care sunt sănătoase, dar care pot fi în perioada de incubaţie.

    „Termenul de „izolare” reprezintă o măsură care constă în separarea fizică a persoanelor bolnave cu o boală infecto-contagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen în vederea monitorizării stării de sănătate, aplicării unui tratament, în scopul vindecătorii şi reducerii gradului de contagiozitate. Aici se vorbeşte în mod deosebit de internarea pacientului, de internarea pacientului la spital, într-o unitate care aparţine spitalului, unde lucrează personaul spitalului (…) sau, în cazul în care condiţiile permit, izolarea să aibă loc la domiciliu. Acest lucru este o excepţie, în cazul în care capacitatea spitalului integral este depăşită”, a mai spus sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce au în comun un profesor de istorie, un scriitor şi un profesor de engleză? Au creat un brand pe care îl vedem zilnic

    Ce au în comun un profesor de istorie, un scriitor şi un profesor de engleză? În cazul lui Zev Siegl, al lui Gordon Bowker şi al lui Jerry baldwin vorbim de spiritul lor antreprenorial. Cei trei au pus împreună bazele gigantului Starbucks, cel mai mare lanţ de cafenele din lume.

    Zev Siegl s-a născut pe 28 decembrie 1942 în Detroit, Michigan, într-o familie americano-evreiască. Tatăl său, Henry Siegl, era violinist, iar mama sa, Eleanor Shapiro Siegl, educatoare. Înainte de a intra în lumea afacerilor alături de colegii săi de facultate, Bowker şi Baldwin, Siegl a fost profesor de istorie, iar după fondarea Starbucks, a avut o serie de alte mici iniţiative antreprenoriale, printre care se numără Quartermaine Coffee Roasters, deschisă în Rockville, Maryland, în apropiere de Washington.
    Gordon Bowker este de origine din Oakland, California, iar după moartea tatălui său în al doilea război mondial s-a mutat cu mama sa în Ballard and Burien, Washington, unde a absolvit liceul O’Dea din Seattle. După ce s-a gândit iniţial să se înscrie la Academia Navală, pentru a-i călca pe urme tatălui său, iar mai apoi a vrut să devină arhitect, în cele din urmă a decis să fie scriitor. Între 1960 şi 1965 a urmat cursurile Universităţii San Francisco, unde a fost coleg de cameră cu Baldwin, cel de-al treilea cofondator al companiei Starbucks, dar s-ar retras cu puţin timp înainte de absolvire. Trei ani mai târziu, a început să scrie scenarii pentru o serie de filme educaţionale produse de King Broadcasting, în paralel colaborând ca freelancer cu revista Seattle. Înainte de a fonda Starbucks a deţinut o agenţie de publicitate, Heckler Bowker, fondată alături de un partener de business, Terry Heckler.
    Jerry Baldwin s-a născut tot în SUA şi, la fel ca Zev Siegl, iar înainte de a deveni antreprenor a fost profesor, însă de engleză. El a învăţat tainele comerţului cu cafea de la Alfred Peet, al cărui magazin, Peet’s Coffee & Tea, a fost inspiraţia pentru pornirea Starbucks şi pe care antreprenorul l-a numit în repetate rânduri un „foarte generos” mentor.
    Pe 31 martie 1971, cei trei au pus bazele Starbucks Coffee Company în Seattle, Washington, numele businessului fiind inspirat din cartea Moby Dick şi ales în timp ce fondatorii căutau un cuvând care să înceapă cu consoanele st, deoarece aflaseră că aceste cuvinte au o sonoritate mai puternică. În primii ani de activitate, Starbucks a cumpărat boabe de cafea prăjită de la Peet’s, iar în 1984, Baldwin şi Bowker, alături de alţi investitori, au cumpărat chiar compania, când au aflat că Alfred Peet vrea să vândă afacerea.
    În 1987, antreprenorii au decis să vândă businessul către omul de afaceri Howard Schultz şi un grup de investitori. După ce şi-a vândut acţiunile deţinute în cadrul Starbucks, Baldwin a preluat funcţia de preşedinte al Peet’s. În 2001, când aceasta s-a listat la bursă, el a fost ales director al companiei. Antreprenorul a ocupat şi poziţia de director şi preşedinte al Comitetului pentru Standarde Tehnice al Asociaţiei de Cafea de Specialitate din America, al cărei cofondator este, cea de preşedinte al Asociaţiei Ştiinţifice Internaţionale a Cafelei, fiind totodată şi preşedinte al Institutului de Calitate a Cafelei. În prezent, este director al TechnoServe, un ONG activ în America Latină şi Africa, iar în paralel lucrează şi ca viticultor pentru J. Baldwin Wines, companie fondată alături de soţia sa.
    După un deceniu petrecut în funcţia de vicepreşedinte şi director al Starbucks, Siegl a părăsit la rândul său compania. În 2004, el s-a alăturat Centrului de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici din Washington, finanţat federal, unde a ocupat poziţia de consilier principal până în 2012. Un an mai târziu, Siegl a început să participe la conferinţe de antreprenoriat şi afaceri în întreaga lume, ca prezentator, împărtăşind informaţii bazate pe experienţa sa. El este, totodată, mentor pentru candidaţii înscrişi la programe de masterat în cadrul The Foster School of Business a Universităţii Washington şi The Albers School of Business and Economics a Universităţii Seattle. În prezent, antreprenorul locuieşte în Seattle, Washington şi este căsătorit cu o artistă pe nume Robin. 
    Bowker a făcut de asemenea parte din boardul de directori ai Peet’s între 1994 şi 2008. El este totodată şi fondatorul fabricii de bere Redhook Ale Brewery, deschisă în 1981.
    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, Starbucks a înregistrat venituri de 24,71 miliarde de dolari şi a funcţionat cu o echipă de peste 291.000 de angajaţi. În prezent, compania deţine peste 30.000 de unităţi în peste 70 de ţări. Compania Amrest Coffee SRL, care operează în piaţa locală reţeaua de cafenele Starbucks, a obţinut în 2018 o cifră de afaceri de 122 de milioane de lei.

  • Ce au păţit două antreprenoare românce care şi-au lansat businessul în pandemie. Au fost nevoite să închidă uşa chiar în faţa primilor clienţi

    La nivel economic, criza provocată de răspândirea coronavirusului a lovit din plin nu doar afacerile mici şi medii, ci inclusiv companiile-gigant din toate domeniile, fără să le ofere timpul necesar pentru a se redresa. Ce te faci însă când eşti la început de drum, cu un business abia lansat, şi te trezeşti că trebuie să închizi uşile în faţa primilor clienţi? Este cazul antreprenoarelor Ana-Maria Văcărescu şi Anca-Iulia Broc, pe care pandemia le-a prins chiar în prima săptămână de activitate.

    Cele două s-au cunoscut în urmă cu şase ani, la locul de muncă, în cadrul departamentului financiar-contabil al unei multinaţionale. La începutul acestui an au decis să intre în lumea businessului, aducând în România brandul de bijuterii Trollbeads, cu o vechime de peste patru decenii, de care spun că amândouă erau „îndrăgostite” de mult timp. „Ideea de a pune la dispoziţia iubitorilor de artă şi de frumos din România bijuteriile Trollbeads a fost determinată de pasiunea noastră comună pentru acest domeniu. Cu alte cuvinte, cunoşteam bine brandul şi cumpăram produse de câte ori călătoream în oraşe unde existau magazine deschise”, povestesc ele. Aşadar, anul trecut au început să exploreze ideea de a aduce aici brandul şi au contactat firma din Danemarca. „Am şi mers acolo, ne-am convins că este decizia bună şi am făcut paşii necesari pentru deschiderea magazinului nostru.” Înfiinţată la finele anului 2019, societatea comercială prognoza încasări lunare de aproximativ 7.000 de euro în primul an de activitate. Pandemia avea să le dea însă peste cap aceste estimări.
    La începutul lunii martie au deschis un prim magazin fizic, în centrul comercial Promenada, cu o investiţie de aproximativ 50.000 de euro. „Imediat după lansarea din data de 9 martie 2020 însă, mai exact de miercuri, 11 martie, recomandările autorităţilor referitoare la distanţarea socială şi încurajarea lucrului de acasă au condus la reducerea majoră a traficului în mall. Această situaţie a făcut ca până la închiderea oficială a mallurilor, o săptămână mai târziu, să înregistrăm o scădere dramatică a vânzărilor, uneori închizând ziua fără nicio încasare”, descriu ele prima provocare cu care s-au confruntat din rolul de antreprenoare. Deşi nu au încă un magazin virtual, pentru a face faţă situaţiei de criză venite pe neaşteptate s-au reorientat rapid către vânzarea online şi pe comandă, folosindu-se de paginile de social media ale companiei, pas care a constituit, de altfel, „salvarea businessului”.
    Odată cu redeschiderea centrelor comerciale, cele două spun că, având contractul de chirie al spaţiului semnat pe o perioadă de trei luni, a trebuit să discute prelungirea şi detaliile necesare continuării colaborării. „Din păcate, am considerat oferta primită nerealistă pentru perioada pe care o traversăm cu toţii, fiind nevoite să eliberăm spaţiul deţinut în data de 13 iunie.” În prezent, este în lucru platforma online, care va funcţiona ca parte integrată a site-ului oficial al producătorului Trollbeads. „Înţelegem nevoia existenţei unui punct fizic de vânzare şi întâlnire cu clienţii noştri, precum şi de consiliere a acestora şi de aceea suntem în căutarea unei noi locaţii. Până atunci ne propunem să organizăm în spaţii adecvate acestui scop întâlniri cu clienţii care doresc să interacţioneze cu bijuteriile Trollbeads, atât în Bucureşti, cât şi în ţară.”
    Portofoliul actual de bijuterii numără aproximativ 1.000 de produse – printre care brăţări, coliere, cercei, inele, bentiţe sau piepteni de păr – cu preţuri cuprinse între 69 şi 999 de lei, articolele fiind create cu materiale naturale: „argint 925, aur 18k pentru talismane, perle naturale, sticlă de Murano şi pietre naturale”. În ceea ce priveşte bonul mediu, valoarea acestuia se ridică în prezent la aproximativ 300 de lei. „Clienţii companiei au, în general, vârsta de peste 30 de ani, sunt iubitori de artă şi frumos, doresc să se diferenţieze, creându-şi propria bijuterie unicat”, spun fondatoarele afacerii.
    Prin prisma faptului că oferă clienţilor bijuterii similare ca şi concept, principalii competitori ai companiei sunt, potrivit celor două antreprenoare, Pandora, Redbalifrog şi Ohm.
    Momentan, pe fondul situaţiei generate de pandemia de COVID-19, compania funcţionează cu un singur angajat, care a fost trimis în şomaj tehnic pe perioada inactivităţii centrului comercial.

  • Aşa NU: Ce greşeli să nu faci când ceri o finanţare

    Alexandru Bogdan, CEO Roca X

    „Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară ar fi aceasta, rămâne în termeni financiari nevandabilă.”

    „E un mare dezavantaj când CEO-ul companiei, care imprimă start-up-ului direcţia, e nepregătit în ceea ce priveşte analiza de piaţă. Un antreprenor care nu ştie să descrie competiţia sau percepţiile din piaţă, care nu poate trasa un forecast (prognoză – n. red.), nu e conştient de provocările cu care se confruntă, porneşte din start cu stângul şi trage în jos şi şansele companiei la finanţare.

    Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară, rămâne în termeni financiari nevandabilă”, este de părere Alexandru Bogdan, CEO al fondului de investiţii cu capital de risc Roca X. Printre cele mai importante criterii analizate de fondul pe care îl conduce în momentul în care se ia decizia de a finanţa un start-up se numără: scalabilitatea businessului pe pieţe internaţionale, claritatea strategiei de go to market (modul în care o companie aduce un produs pe piaţă; în general, acest proces include un plan de afaceri care conţine publicul ţintă, planul de marketing şi strategia de vânzare – n. red.) şi, mai ales în aceste momente, fezabilitatea pe termen mediu şi lung sau rezilienţa la criză. „Ne uităm la afacerile disruptive la început de drum: tinerii antreprenori cu idei revoluţionare din zona de tehnologie, în stadiu de MVP (produs minim viabil) sau prototip, cu viziunea de a avea un impact în societate şi cu pasiunea pentru a transforma această dorinţă în realitate.”

    Cristian Munteanu, fondator şi managing partner al Early Game Ventures

    „Cei mai mulţi dintre antreprenorii români nu au prezentat niciodată start-up-ul lor unui fond de investiţii. Este normal să nu fie deja experţi în aşa ceva. Nu le cerem să fie experţi în prezentări, ci să fie experţi în ceea ce face start-up-ul lor.”
    Cristian Munteanu, fondator şi managing partner al Early Game Ventures, fond de investiţii de tip venture capital, spune că, aşa cum se întâmplă în orice industrie aflată la început de drum, şi pe piaţa fondurilor de investiţii actorii principali au nevoie de o perioadă de adaptare şi de educare. „Cei mai mulţi dintre antreprenorii români nu au prezentat niciodată startup-ul lor unui fond de investiţii.

    Este normal să nu fie deja experţi în aşa ceva. Nici noi, de altfel, nu le cerem să fie experţi în prezentări, ci să fie experţi în ceea ce face start-up-ul lor.” În orice caz, adaugă el, sunt câteva lucruri care merită îmbunătăţite de către antreprenori atunci când vin la o întâlnire. „Înainte de orice, să vină pregătiţi: să ştie cu cine se întâlnesc, în ce investeşte fondul, de ce sumă de bani au nevoie, eventual să ştie şi cât din compania lor sunt dispuşi să dea la schimb investitorului pentru capitalul pe care îl primesc. Să fie pregătiţi să răspundă la întrebări precum «Ce faceţi cu banii?», «Cât timp vă ajung?», «Cum o să arate compania voastră după ce aţi cheltuit banii?».” În ceea ce îi priveşte pe reprezentanţii EGV, criteriile analizate la un start-up care li se adresează pentru o finanţare sunt: echipa, problema pe care o adresează compania, value proposition (valoarea pe care o companie promite să o livreze clienţilor în cazul în care aleg să cumpere produsul lor – n.red.), produsul, go to market, tracţiune, competiţie, model de business şi strategie de fundraising. „După cum observaţi, produsul este doar unul din cele şapte lucruri; asta pentru că antreprenorul nu trebuie să construiască un produs, trebuie să construiască un business”, subliniază Munteanu. Potrivit lui, dintre toţi factorii care i-ar determina să refuze acordarea unei finanţări, cel mai important este lipsa de dedicare a fondatorilor. „În cazul acesta, nici măcar nu începem o discuţie de investiţie. Dedicare înseamnă dorinţa de a lucra 100% pentru start-up, lăsând orice altceva deoparte. De asemenea, fondatorii trebuie să fie oameni raţionali şi rezonabili, să poţi discuta cu ei şi să accepte feedback. În al doilea rând, nu investim în idei mici. Ca VC, căutăm să investim în idei care transformă industrii; să găseşti un loc de parcare cu o aplicaţie de mobil nu transformă mare lucru.”


    Dan Mihăescu, partener fondator GapMinder Venture Partners

    „Un sfat aplicabil tuturor jucătorilor din acest ecosistem este să se înconjoare de persoane cu abilităţi complementare şi cu un nivel al competenţelor mai mare decât al fondatorilor.”

    „Nimeni nu este perfect, dar cel mai des întâlnit caz este cel în care echipa de antreprenori nu poate expune suficient de clar viziunea şi paşii pe care îi are de făcut pentru businessul său în următoarele două trimestre, adică «mâine». Mai recent, de când a început această criză la nivel macro, aş adăuga lipsa de înţelegere a cadrului în care operăm toţi acum. Dar şi aici este o curbă de învăţare. Iar noul cadru este «You need to be in business in order to grow your business!» (Trebuie să fii în business pentru a-ţi creşte businessul. – n. red.)”, spune Dan Mihăescu, partener fondator al fondului de venture capital GapMinder Venture Partners. Potrivit lui, dincolo de potenţialul produsului pe care vor să îl dezvolte şi de sclabilitatea acestuia, de stadiul în care se află în acest proces, este foarte important, poate cel mai important, ca start-up-urile să aibă o echipă solidă. „Mulţi sunt tentaţi să neglijeze acest aspect pentru că nu are de-a face cu esenţa businessului şi cred că entuziasmul poate compensa orice alte potenţiale lipsuri. Nicio echipă nu seamănă cu alta, dar un sfat aplicabil pentru toţi jucătorii din acest ecosistem este să se înconjoare de persoane cu abilităţi complementare şi cu un nivel al competenţelor mai mare decât al fondatorilor.”
    Mihăescu spune că factorii care ar determina decizia reprezentanţilor GapMinder de a refuza acordarea unei finanţări sunt, de pildă, lipsa unei echipe solide şi faptul că reprezentanţii start-up-ului nu sunt suficient de flexibili sau experimentaţi să integreze tehnologia pe care o au în spatele businessului într-un model de afacere care poate creşte la nivel internaţional, aspect urmat de semne de tipul: dimensiune potenţială a businessului relativ mică, sub 100 de milioane de euro, o tehnologie care este foarte uşor de replicat sau un spaţiu extrem de aglomerat de competitori.


    Adrian Vasile, partener fondator al Black Sea Fund I Cooperatief U.A. (Olanda)
    „Ataşamentul prea mare faţă de activul pe care l-au adus până la acel palier de performanţă îi împiedică pe anumiţi întreprinzători să facă saltul la următorul nivel, întârziind sau ratând luarea unor decizii strategice.” 

    În opinia lui Adrian Vasile, partener fondator al Black Sea Fund I Cooperatief U.A. (Olanda), fond de private equity înfiinţat în 2019, „ataşamentul prea mare faţă de activul pe care l-au adus până la acel palier de performanţă îi împiedică pe anumiţi întreprinzători să facă saltul la următorul nivel, întârziind sau ratând luarea unor decizii strategice precum: extinderea naţională/regională/globală, preluarea unor competitori, extinderea capacităţii de producţie, abordarea digitală a clientelei, întărirea managementului pentru a delega şi a se degreva de o parte din responsabilităţile operaţionale, decizii care ar permite fondatorului să se concentreze pe execuţia iniţiativelor strategice şi ar da companiei un plus de maturitate printr-o mai mare autonomie operaţională delegată managementului”. El spune că printre criteriile care i-ar determina pe reprezentanţii Black Sea Fund să ofere o finanţare unei companii se numără: „Deschiderea, motivaţia şi capacitatea întreprinzătorului de a fructifica beneficiile parteneriatului cu fondul nostru având ca măsură stabilirea unui raport de încredere pe termen lung în calitate de coacţionari; meritele cazului de creştere a afacerii din industria respectivă în următorii 5 ani şi un istoric de creştere profitabilă a veniturilor”. În cazul în care cel puţin unul din criteriile de mai sus nu e îndeplinit, investiţia va fi refuzată.


    SIMONA GEMENEANU, PARTENER MORPHOSIS CAPITAL

    „Alegerea unui consultant experimentat şi de încredere este foarte importantă pentru succesul unei tranzacţii.”

    Reprezentantă tot a unui fond de private equity, Simona Gemeneanu, partener Morphosis Capital, este de părere că, atunci când o companie cere finanţare, nu vorbim neapărat de o serie de greşeli pe care reprezentanţii acesteia le fac, ci mai degrabă de o lipsă de informaţie relevantă la nivelul antreprenorilor referitor la ce este un fond de investiţii, ce şi cum finanţează, care sunt etapele unui proces de M&A (mergers and acquisitions – fuziuni şi achiziţii, n. red.) şi ce pregătire este necesară în prealabil – lucruri care în mod normal sunt explicate antreprenorilor de către un consultant pe partea de vânzare. „De aceea, alegerea unui consultant experimentat şi de încredere este foarte importantă pentru succesul unei tranzacţii”, notează ea. Potrivit Simonei Gemeneanu, cele mai importante criterii de evaluare a unei oportunităţi sunt, din punctul de vedere al reprezentanţilor Morphosis, chimia şi energia fondatorului, performanţa financiară, scalabilitatea produsului/ conceptului, impactul în societate şi dinamica pieţei (mărimea pieţei, oferta competitorilor, bariere de intrare şi avantaje competitive). Care ar fi însă factorii care i-ar determina să refuze o cerere de finanţare? „În primul rând, când nu suntem aliniaţi ca interese şi viziune asupra pieţei şi oportunităţii de scalare. Dar bineînţeles că mai sunt şi alte criterii, cum ar fi dependenţa de un client sau furnizor ori senzitivitatea foarte mare la schimbări legislative.”

    Rudolf Vizental, CEO Roca Investment

    „Percepţia multor antreprenori este că nu au alte probleme în afară de lipsa banilor. Adevărul e că, după ce compania trece de un anumit nivel al dezvoltării, devine tot mai greu de unul singur şi, de cele mai multe ori, provocarea principală nu este lipsa banilor.”

    Potrivit lui Rudolf Vizental, CEO al platformei de investiţii şi management ROCA Investment, cel mai dificil pentru antreprenori este să înţeleagă diferenţa dintre o soluţie de finanţare clasică şi o asociere cu o companie de private equity, cum este cea pe care executivul o conduce. „Într-o economie dominată de businessuri antreprenoriale şi familiale, asocierea este o barieră psihologică rigidă, care trebuie înţeleasă corect din start. Percepţia multor antreprenori este că nu au alte probleme în afară de lipsa banilor. Adevărul e că, după ce compania trece de un anumit nivel al dezvoltării, devine tot mai greu de unul singur şi, de cele mai multe ori, provocarea principală nu este lipsa banilor.” Un alt aspect la fel de important, adaugă Vizental, este diferenţa între bani împrumutaţi şi bani capital. „Deşi fac parte din aceeaşi categorie, a resurselor financiare, se comportă foarte diferit”, notează el. La ROCA Investments, când vine vorba de acordarea unei finanţări IMM-urilor care au ajuns într-o etapă de maturitate şi au un produs care a fost validat de către piaţă, dar care se află într-un impas, sunt analizate trei criterii fundamentale: „Cel mai important este să împărtăşim aceleaşi valori cu antreprenorul cu care urmează să ne asociem. De asemenea, este esenţial să înţelegem perspectivele dezvoltării produsului, scalarea businessului. După care înţelegem care poate fi contribuţia noastră, valoarea pe care o putem aduce la dezvoltarea proiectului. Lipsa unuia din aceste criterii ne determină să nu continuăm negocierile.”


    Matei Dumitrescu, vicepreşedinte TechAngels

    „Când vine vorba despre nivelul finanţării pe cap de locuitor, suntem undeva sub mijlocul clasamentului european.”

    În paralel cu activitatea fondurilor de investiţii din piaţă, la fel de importantă este şi cea a asociaţiilor de investitori privaţi, cea mai reprezentativă fiind TechAngels, în care sunt înscrişi în jur de 70 de angel investori. Matei Dumitrescu, vicepreşedinte TechAngels, spune că sunt multe lucruri pe care antreprenorii ar trebui să le facă şi să le spună ca să obţină o finanţare din partea investitorilor, dar pentru asta spune că sunt create acceleratoarele sau programele de mentorat. „Una dintre cele mai mari greşeli este să vii nepregătit”, spune el. Alte greşeli frecvent întâlnite sunt: minimizarea competiţiei sau insuficienta cercetare în legătură cu aceasta, precum şi proiecţii financiare prea optimiste, ambele reprezentând semnale de alarmă care determină investitorii să se retragă.
    Potrivit lui, piaţa fondurilor de investiţii din România este în creştere de la an la an. „La nivel al finanţării pe cap de locuitor, suntem undeva sub mijlocul clasamentului european, însă la nivel de fonduri de investiţii, în ultimii ani am văzut apariţia unui număr semnificativ de jucători.” 

  • Cătălina Dodu, Atos: „Profesia mea este parte din mine aşa cum familia, hobbyurile, deciziile şi acţiunile mele mă definesc ca întreg”

    Cătălina Dodu conduce compania Atos IT Solutions and Services România de şase ani şi are şi un rol global din anul 2018. Ea a dobândit o vastă experienţă în managementul IT: anterior angajării la Atos a lucrat la compania de securitate cibernetică Bitdefender ca director al departamentului de management al produselor. Astfel, ea spune că a avut mereu o carieră caracterizată de medii dinamice, în care schimbarea e mereu prezentă, indiferent că vorbim despre secunde ca timp de reacţie, în cazul Bitdefender, sau de creşterea rapidă a cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi, în cazul Atos. Cătălina Dodu mărturiseşte că de-a lungul carierei sale au existat situaţii în care a fost tratată diferit fiindcă este femeie, dar spune că acestea nu au avut o influenţă majoră asupra sa. De asemenea, crede că o femeie poate aduce o perspectivă diferită asupra modului în care se face business. „Profesia mea este parte din mine aşa cum familia, hobbyurile, deciziile şi acţiunile mele mă definesc ca întreg. A menţine echilibrul între toate elementele ce te compun este un exerciţiu permanent – zi de zi, oră de oră. La fel şi cum cred că formula echilibrului este unică pentru fiecare dintre noi”, spune Cătălina Dodu. Iar pe tinerele care acum îşi încep pe parcursul profesional le îndeamnă: „Nu vă puneţi singure limite şi munciţi pentru obiectivele voastre”.

  • GCS: Trend crescător în cazul infecţiilor cu noul coronavirus în ţară

    Dinamica în privinţa cazurilor de coronavirus a intrat pe un trend crescător, cu un ecart semnificativ faţă de numărul persoanelor vindecate, a transmis, luni seara, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    GCS arată că adoptarea stării de alertă începând cu 15 mai a survenit pe fondul unei evoluţii reduse a numărului de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus, raportat la numărul persoanelor vindecate.

    Acesta a fost contextul în care autorităţile au adoptat măsurile de relaxare prin reluarea unor activităţi sociale şi economice.

    În intervalul de până la 1 iunie a putut fi constatată o rată semnificativ mai mare a persoanelor vindecate în comparaţie cu cea a persoanelor infectate, fapt care a permis continuarea şi extinderea graduală a măsurilor de relaxare, mai arată GCS.

    În următoarea săptămână, moment în care a fost analizată intrarea într-o nouă etapă care să permită reluarea unor noi activităţi sociale şi economice, s-a menţinut o rată superioară a numărului persoanelor vindecate în raport cu cele infectate.

    „În ceea ce priveşte cazurile de infectări înregistrate în ultimele zile, observăm faptul că dinamica acestora a intrat pe un trend crescător, cu un ecart semnificativ faţă de numărul persoanelor vindecate. Această evoluţie negativă a raportului dintre numărul persoanelor confirmate cu noul coronavirus (COVID-19) şi numărul persoanelor vindecate reclamă un efort sporit de conformare la conduita sanitară responsabilă din partea societăţii în ansamblul său”, a transmis GCS.

    Potrivit reprezentanţilor GCS, respectarea normelor sanitare din partea cât mai multor cetăţeni este „singura garanţie” că măsurile de relaxare luate până în prezent pot fi menţinute şi că se poate continua în siguranţă cu adoptarea de noi măsuri de relaxare în privinţa activităţilor sociale şi economice.

     

  • Cum să lupţi cu virusul

    Acesta, scrie The Telegraph, a plătit patronului pubului local, Fox Inn, o sumă suficientă cât să acopere o porţie de peşte cu cartofi prăjiţi pentru fiecare din cei aproape 200 de locuitori în fiecare vineri seara. După două luni de trataţie, binefăcătorul a revenit, de data aceasta cu o recompensă de 100 de lire, cei care doresc să o primească trebuind să piardă 10% din greutate în două luni. Motivul ar fi, se pare, dorinţa milionarului care-şi împarte timpul între Londra şi Denchworth de a-i ajuta pe cât mai mulţi oameni din localitate să fie în formă, ca să fie mai bine pregătiţi să lupte cu coronavirusul în caz că s-ar îmbolnăvi.