Parteneriatul a fost semnat între filialele Coca-Cola HBC şi Lavazza în şapte ţări, printre care şi România, Ungaria, Bulgaria, Grecia şi Elveţia şi implică nu doar distribuţia cafelei, ci şi vânzări, marketing comercial şi execuţie în piaţă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pentru că este o zi specială, clienţii care au vizitat pe 16 octombrie, până în ora 10:00, restaurantele din întreaga ţară, s-au bucurat de câte un Cheese McMuffin cu Ou şi o cafea din partea casei. Produsele din meniul de mic dejun de la McDonald’s sunt preparate exact ca acasă din ingrediente simple şi proaspete, numai bune pentru dimineţile grăbite, în care tentaţia de a sări peste micul dejun e mare.
Deşi micul dejun ne aduce energie şi bună dispoziţie pentru tot ce avem de făcut pe parcursul întregii zile, de cele mai multe ori uităm cât de important e. De aceea, meniul de mic dejun de la McDonald’s pune la dispoziţia clienţilor produse proaspete, de cea mai bună calitate: ouă, unt, suncă şi cafea din boabe proaspăt măcinate.
Ingredientul vedetă al mic dejunului de la McDonald’s este oul.
„Suntem bucuroşi şi mândri că am reuşit să încheiem un parteneriat între două branduri 100% româneşti. Brewtiful se integrează perfect în demersul librăriilor Cărtureşti de a se reinventa constant şi de a oferi clienţilor săi noi experienţe, iar locul este menit să devină o destinaţie pentru toţi cei care cunosc faptul că lectura şi cafeaua se îmbină armonios”, a precizat Aida Saru, Project Manager Brewtiful.
În incinta noului coffee spot, clienţii regăsesc cafea de specialitate de ultimă recoltă, cu un punctaj foarte mare, alături de ustensile pentru preparat cafeaua acasă, cărţi de specialitate şi accesorii pentru servire. Ca şi în celelalte locaţii din Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa şi Baia Mare, meniul cuprinde sortimente precum espresso, long black, flat white, cappuccino, piccolo latte şi latte, preţurile pentru acestea pornind de la 7 lei. Cafeaua este preparată de către specialişti barista artizani, pregătiţi de către profesionişti în tehnica şi arta cafelei de specialitate.
Până la finalul anului, Brewtiful plănuieşte dublarea numărului de francize din reţea, atât pe plan local, cât şi internaţional, echipa urmând să deschidă la începutul lunii octombrie un coffee spot în Nuremberg, Germania. Potrivit companiei, valoarea achiziţiei pentru un espresso bar la cheie se ridică la 35.000 euro, bugetul total acoperind echipamentele, taxa de intrare în franciză, softul de gestiune, trainingul de specialitate pentru barista şi evaluările successive ulterioare pentru acesta.
Brewtiful este un concept retail-in-retail de master franchise, boutique coffee point de înaltă calitate, destinat retailerilor care doresc să rafineze interacţiunea cu clientul in store.
Nestle va achiziţiona, astfel, un pachet majoritar din Blue Bottle Coffee, în condiţiile în care proprietarul Nespresso vrea să îşi extindă prezenţa în Statele Unite.
Blue Bottle, compania cu sediul în Oakland, California, vinde online cafea direct clienţilor şi operează 40 de magazine în Statele Unite şi Japonia. Numărul este aşteptat să crească la 55% până la finalul anului 2017, de la 29%, anul trecut, a transmis Nestle.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, 70% dintre participanţii la studiu au spus că, în cazul în care nu beau cafea zilnic, capacitatea de a lucra le poate fi afectată. Mai mult decât atât, 85% dintre respondenţi au spus că beau cel puţin trei ceşti cu cafea pe zi, informează theguardian.com.
“Se pare că a consuma cafea este o necesitate la locul de muncă într-o mare varietate de profesii”, au declarat cercetătorii care au realizat studiul, publicat de Pressat.
“Cei mai mari consumatori, care beau peste patru ceşti cu cafea pe zi, sunt cei cu cariere stresante: jurnaliştii consumă cel mai mult, urmaţi îndeaproape de poliţişti şi profesori”, mai spun cercetătorii.
Un studiu realizat anul trecut, în decembrie, recomanda ca doza zilnică de cafea să nu depăşească 200 de miligrane de cofeină, echivalentul a două căni sau patru ceşti cu cafea. Consumul unei cantităţi mari de cafea, doar pentru a scăpa de stresul provocat de o zi de muncă, poate avea consecinţe asupra sănătăţii, putând provoca accidente vasculare cerebrale şi probleme cardiace.
Noul studiu a mai arătat că 62% dintre respondenţi sunt conştienţi de aceste riscuri asupra sănătăţii.
Aşadar, potrivit studiului realizat de Pressat, cei mai mari băutori de cafea în rândul populaţiei britanice sunt jurnaliştii şi personalul din mass-media, poliţiştii, profesorii, instalatorii şi lucrătorii comerciali, asistentele şi personalul medical, directorii de companii, comercianţii prin telefon, persoanele care asigură suportul IT, personalul care se ocupă de comerţul în cantităţi mici şi şoferii.
Astfel, 70% dintre participanţii la studiu au spus că, în cazul în care nu beau cafea zilnic, capacitatea de a lucra le poate fi afectată. Mai mult decât atât, 85% dintre respondenţi au spus că beau cel puţin trei ceşti cu cafea pe zi, informează theguardian.com.
“Se pare că a consuma cafea este o necesitate la locul de muncă într-o mare varietate de profesii”, au declarat cercetătorii care au realizat studiul, publicat de Pressat.
“Cei mai mari consumatori, care beau peste patru ceşti cu cafea pe zi, sunt cei cu cariere stresante: jurnaliştii consumă cel mai mult, urmaţi îndeaproape de poliţişti şi profesori”, mai spun cercetătorii.
Un studiu realizat anul trecut, în decembrie, recomanda ca doza zilnică de cafea să nu depăşească 200 de miligrane de cofeină, echivalentul a două căni sau patru ceşti cu cafea. Consumul unei cantităţi mari de cafea, doar pentru a scăpa de stresul provocat de o zi de muncă, poate avea consecinţe asupra sănătăţii, putând provoca accidente vasculare cerebrale şi probleme cardiace.
Noul studiu a mai arătat că 62% dintre respondenţi sunt conştienţi de aceste riscuri asupra sănătăţii.
Aşadar, potrivit studiului realizat de Pressat, cei mai mari băutori de cafea în rândul populaţiei britanice sunt jurnaliştii şi personalul din mass-media, poliţiştii, profesorii, instalatorii şi lucrătorii comerciali, asistentele şi personalul medical, directorii de companii, comercianţii prin telefon, persoanele care asigură suportul IT, personalul care se ocupă de comerţul în cantităţi mici şi şoferii.
Astfel, 70% dintre participanţii la studiu au spus că, în cazul în care nu beau cafea zilnic, capacitatea de a lucra le poate fi afectată. Mai mult decât atât, 85% dintre respondenţi au spus că beau cel puţin trei ceşti cu cafea pe zi, informează theguardian.com.
“Se pare că a consuma cafea este o necesitate la locul de muncă într-o mare varietate de profesii”, au declarat cercetătorii care au realizat studiul, publicat de Pressat.
“Cei mai mari consumatori, care beau peste patru ceşti cu cafea pe zi, sunt cei cu cariere stresante: jurnaliştii consumă cel mai mult, urmaţi îndeaproape de poliţişti şi profesori”, mai spun cercetătorii.
Un studiu realizat anul trecut, în decembrie, recomanda ca doza zilnică de cafea să nu depăşească 200 de miligrane de cofeină, echivalentul a două căni sau patru ceşti cu cafea. Consumul unei cantităţi mari de cafea, doar pentru a scăpa de stresul provocat de o zi de muncă, poate avea consecinţe asupra sănătăţii, putând provoca accidente vasculare cerebrale şi probleme cardiace.
Noul studiu a mai arătat că 62% dintre respondenţi sunt conştienţi de aceste riscuri asupra sănătăţii.
Aşadar, potrivit studiului realizat de Pressat, cei mai mari băutori de cafea în rândul populaţiei britanice sunt jurnaliştii şi personalul din mass-media, poliţiştii, profesorii, instalatorii şi lucrătorii comerciali, asistentele şi personalul medical, directorii de companii, comercianţii prin telefon, persoanele care asigură suportul IT, personalul care se ocupă de comerţul în cantităţi mici şi şoferii.
Acesta a anunţat în urmă cu câţiva ani că a reuşit să obţină din pulpă uscată de fruct de cafea o pudră, aşa-numita făină de cafea, mai hrănitoare decât cea de grâu şi cu un conţinut mai mare de fibre, iar de atunci noul produs a ajuns să fie testat în lanţuri de cafenele ori folosit în compoziţia brioşelor la cantinele unor giganţi ca Google sau HSBC din Londra şi din Statele Unite.
Imaginea companiei nu contează doar pentru consumatori, ci şi pentru candidaţii aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Pentru a atrage şi menţine cei mai valoroşi candidaţi – care se vor dovedi, implicit, şi cei mai profitabili – companiile pun la bătaie un întreg arsenal.
Pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă, atmosfera plăcută de la birou este cel mai important criteriu, arată studiul ”Cei mai doriţi angajatori“, realizat de Catalyst şi aflat la a douăsprezecea ediţie. ”Atmosfera de lucru plăcută este criteriul numărul 1 în alegerea angajatorului, 87,31% dintre respondenţi nominalizând acest aspect ca fiind important şi foarte important“, declară Alexandra Stancu, talent attraction & employer branding coordinator în cadrul Catalyst. ”Astfel, includerea în campaniile de comunicare către potenţiali candidaţi de informaţii cu privire la mediul de lucru, atmosferă, precum şi facilităţile spaţiului de lucru poate influenţa în mod pozitiv decizia de angajare. Acest lucru este susţinut şi de faptul că 14% dintre respondenţi au menţionat faptul că nu pot nominaliza o companie datorită faptului că nu au cunoştinţe cu privire la mediul de lucru“, explică Stancu, referindu-se la studiul derulat în primăvara acestui an.
”Atmosfera de lucru plăcută“ este urmată la mică distanţă de ”pachetul salarial oferit“, adaugă reprezentanta Catalyst. Dacă în ce priveşte atmosfera de lucru 87,31% dintre respondenţi au indicat acest aspect ca fiind important şi foarte important, în ce priveşte pachetul salarial oferit, acesta a fost menţionat de 86,87% dintre respondenţi.
Alte criterii importante pentru cei ce se află în căutarea unui loc de muncă, conform studiului menţionat, sunt ”un loc de muncă sigur“, ”noi provocări profesionale“ şi ”programele de training oferite“, adaugă Alexandra Stancu.
Studiul ”Cei mai doriţi angajatori“, spune reprezentanta Catalyst, ”este cel mai cuprinzător instrument de pe piaţă care măsoară gradul de atractivitate al brand-urilor de angajator, precum şi aşteptările pe care tinerii le au de la aceştia. Studiul dezvăluie percepţia candidaţilor în raport cu angajatorii de pe piaţa românească, oferind astfel angajatorilor informaţia necesară pentru înţelegerea pieţei şi pentru dezvoltarea strategiilor de employer branding“.
Satisfacţia la locul de muncă nu este legată doar de nivelul de salarizare, explică Simona Ispas, psiholog clinician, doctorand, membru în grupul de lucru în sănătate ocupaţională al Facultăţii de psihologie şi ştiinţele educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşt. Din contră, explică ea, angajaţii raportează un nivel mai crescut de satisfacţie atunci când sunt trataţi corect de către supervizori sau când primesc feedback pozitiv, când beneficiază de echipamentele necesare să-şi îndeplinească atribuţiile cu succes sau când au un spaţiu adecvat de lucru. ”Mai mult, atunci când angajaţii simt că munca lor contează, că meritele lor sunt recunoscute sau că îşi pot folosi abilităţile, ei raportează un nivel mai crescut de satisfacţie“, adaugă Simona Ispas.
Ea face referire şi la o analiză realizată de Timothy A. Judge, un profesor de la Universitatea din Florida, care a relevat rezultate surprinzătoare: angajaţii extrem de bine plătiţi nu sunt cu mult mai satisfăcuţi de locul lor de muncă decât cei prost plătiţi. Mai mult, relaţia dintre salariu şi satisfacţia faţă de plata primită nu este extrem de puternică. Cu alte cuvinte, persoanele plătite bine sunt doar cu puţin mai mulţumite de salariul lor decât cele prost plătite.
Mai mult, sunt tot mai mulţi angajaţi preocupaţi de clădirile efective în care îşi desfăşoară activitatea. ”Milenialii nu vor să mai lucreze în medii care poluează mediul înconjurător“, spunea recent pentru Business Magazin Jean-Pascal Tricoire, cel care conduce afacerile globale ale Schneider Electric. El oferă ca exemplu reacţia comunităţii americane faţă de decizia recentă a autorităţilor de a se retrage din Acordul de la Paris. ”Statele devin «verzi», companiile devin «verzi», guvernul poate să spună orice, dar ţara devine «verde».“
De ce este important pentru companii să aibă angajaţi mulţumiţi? ”Satisfacţia este un construct asociat cu măsura în care angajaţii decid să îşi dea demisia de la locul de muncă. Practic, e o probabilitate mai mare ca angajaţii nemulţumiţi să plece. Mai mult, există o probabilitate mai scăzută de a lipsi în mod frecvent de la serviciu în cazul angajaţilor satisfăcuţi, precum şi o probabilitate mai scăzută de a fi implicaţi în accidente de muncă“, spune Simona Ispas. Tot ea adaugă că poate cel mai important aspect se leagă de faptul că angajaţii cu un nivel ridicat de satisfacţie au o stare de sănătate fizică şi psihică mai bună decât colegii lor mai puţin satisfăcuţi.
TOP ANGAJATORI CU CEL MAI PLĂCUT MEDIU DE LUCRU
1 GOOGLE
2 MICROSOFT
3 ORACLE
4 CONTINENTAL
5 VODAFONE
6 IBM
7 COCA-COLA HBC ROMÂNIA
8 AMAZON
9 ORANGE
10 ENDAVA*
10 UBISOFT*
11 HP INC. (INCLUSIV HP)
12 ELECTRONIC ARTS
13 ADOBE
14 KPMG
15 OMV PETROM
16 GRUP RENAULT ROMÂNIA
17 BETFAIR
18 ING ROMÂNIA
19 EMAG
20 ACCENTURE
* ATÂT ENDAVA, CÂT ŞI UBISOFT AU ÎNSUMAT ACELAŞI NUMĂR DE VOTURI, ASTFEL AMBELE OCUPĂ LOCUL 10 ÎN CADRUL ACESTUI TOP.
Sursa: studiul ”Cei mai doriţi angajatori“, realizat de Catalyst în perioada martie-mai 2017. Topul companiilor cu cel mai plăcut mediu de lucru este realizat în urma analizei răspunsurilor celor 11.036 de respondenţi la întrebarea ”Ce companie crezi că are cel mai plăcut mediu de lucru?“. Răspunsurile lor au fost libere, neavând la dispoziţie o listă predefinită de companii din care să aleagă acel angajator care îndeplineşte acest criteriu.