BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Bursă: Dezvoltatorul imobiliar One United Properties, companie antreprenorială controlată de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, vrea să-şi remunereze investitorii cu dividende interimare de 38 mil. lei şi să consolideze acţiunile la un raport de 50 la 1

    Dezvoltatorul imobiliar One United Properties (ONE), controlat de antreprenorii Victor Căpitanu (24,9%) şi Andrei Diaconescu (24,9%), convoacă acţionarii pe 11 octombrie pentru a aproba printre altele distribuirea unor dividende interimare. Data plăţii ar urma să fie 11 noiembrie. 

    “Aprobarea distribuirii de dividende interimare din primele şase luni din exerciţiul financiar care se va încheia la 31 decembrie 2024 în valoare de 38.288.575,17 RON (brut), adică un dividend de 0,01 RON/acţiune (brut, prin raportare la numărul total de acţiuni emise de Societate la data convocării AGOA) din profitul net distribuibil în valoare de 140.868.290 RON (din care 74.215.539 RON reprezintă profitul net distribuibil aferent primei jumătăţi a exerciţiului financiar care se va încheia la 31 decembrie 2024). În măsura în care la data de înregistrare aplicabilă vor fi înregistrate acţiuni de trezorerie, acestea nu vor da dreptul la dividende”, se arată în convocatorul publicat vineri la Bursa de Valori. 30 octombrie ar urma să fie data de înregistrare.

    De asemenea compania vrea să-şi consolideze numărul de acţiuni la un raport de 50 de acţiuni la 1. Această propunere, care vizează reducerea numărului de acţiuni, scăderea volatilităţii preţului acţiunilor şi contribuţia la valoarea pe termen lung pentru acţionari, va fi supusă votului acţionarilor companiei la următoarea Adunare Generală a Acţionarilor, care va avea loc în data de 10 octombrie 2024, potrivit unui comunicat de presă.

    “Consolidarea acţiunilor reprezintă o altă etapă importantă în încheierea primului capitol al dezvoltării noastre pe Bursa de Valori Bucureşti, un parcurs care a început acum trei ani, odată cu listarea noastră. În această perioadă, ne-am triplat cifra de afaceri, susţinută de capitalul de peste 100 de milioane de euro atras de la investitorii noştri. Consolidarea acţiunilor, care va fi realizată după majorarea de capital social cu aport în numerar aflată în desfăşurare, va fi încheiată înainte de sfârşitul anului 2024. Aceasta ne va duce într-o nouă fază de creştere, ghidată de strategia prezentată în planul nostru One 2030, pe care l-am prezentat în cadrul recentului nostru eveniment Capital Markets Day. Această ţintă strategică, aşa cum a fost propusă de Consiliul de Administraţie, este concepută să aducă beneficii pe termen lung acţionarilor noştri şi să asigure că vom continua să creăm valoare sustenabilă pe măsură ce progresăm către îndeplinirea obiectivelor noastre ambiţioase”, a spus Claudio Cisullo, Preşedintele Consiliului de Administraţie al One United Properties.

    Consolidarea va consta în oferirea unei (1) acţiuni ONE noi pentru fiecare 50 de acţiuni existente, având impact asupra numărului de acţiuni şi a valorii nominale a acţiunilor One United Properties. În consecinţă, valoarea nominală a unei acţiuni ONE va creşte de la 0,2 lei pe acţiune la 10 lei pe acţiune. Consolidarea are ca scop ajustarea numărului de acţiuni şi creşterea proporţională a preţului acţiunii, fără a produce efecte asupra capitalizării de piaţă totale a companiei.

    Consolidarea acţiunilor este concepută pentru a îmbunătăţi dinamica generală de tranzacţionare a acţiunilor. Cu mai puţine acţiuni, se anticipează că această consolidare va contribui la un mediu de tranzacţionare mai stabil, reducând volatilitatea procentuală asociată adesea cu acţiunile cu preţuri mai mici. Este important de evidenţiat că această consolidare nu va afecta valoarea deţinerilor acţionarilor, cu excepţia unor ajustări minore datorate rotunjirii fracţiilor de acţiuni, fără niciun efect de diluare.

    În cazurile în care consolidarea acţiunilor are ca rezultat deţinerea de către acţionari a unei fracţii de acţiune, compania va compensa investitorii în numerar. Preţul compensării, care are la bază preţul mediu ajustat de tranzacţionare din ultimele 12 luni pentru acţiunea neconsolidată înmulţit cu 50 (pentru a reflecta raportul de consolidare), a fost stabilit, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, la 46,225 lei pe acţiune consolidată.

    Data de înregistrare pentru operaţiune este propusă a fi 11 decembrie 2024, după închiderea şi înregistrarea majorării de capital social aflată în desfăşurare la autorităţile competente. Aceasta înseamnă că acţionarii care achiziţionează acţiuni ONE până la data de 9 decembrie 2024 vor beneficia de consolidarea acţiunilor. Acţionarii nu vor trebui să întreprindă niciun demers ca urmare a acestei consolidări. Consolidarea se va efectua automat, iar modificările se vor reflecta în conturile acţionarilor la data efectivă de 12 decembrie 2024.

    One are o capitalizare de 2,47 mld. lei. Compania a anunţat că înregistrat în primul semestru o cifră de afaceri consolidată de 699,4 milioane de lei, în scădere cu 17% fată de perioada similară a anului trecut, şi un profit net de 228,6 milioane de lei, în creştere cu 5%.

    Venitul net din proprietăţi rezidenţiale a crescut cu 7%, la 190,4 milioane de lei, ca urmare a recunoaşterii veniturilor din noile dezvoltări la care procesul de construcţie a demarat între 2022 şi S1 2024.

    Veniturile din chirii, inclusiv veniturile din serviciile furnizate chiriaşilor, au crescut cu 19% faţă de anul precedent, la 75 de milioane de lei. Veniturile nete din chirii au înregistrat o creştere de 26% faţă de anul precedent, la 53 milioane lei.


     

     

  • Bursă: Fraţii Pavăl de la Dedeman scad sub pragul de deţinere de 5% din cramele Purcari pe fondul majorării numărului de acţiuni al companiei

    Paval Holding, vehiculul de investiţii financiare al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl, fondatori ai Dedeman, şi care are investiţii importante la companii listate la Bursa de Valori, a scăzut sub pragul de deţinere de 5% din cramele Purcari (WINE), potrivit unui raport publicat marţi la bvb.ro.

    “Scăderea participaţiei Companiei în Purcari Wineries PLC la 4,971%, se datorează majorării numărului de acţiuni emise de către Emitent de la 40.117.500 acţiuni la 40.353.294 acţiuni, ca urmare a exercitării opţiunilor de achiziţie a acţiunilor de către un grup de angajaţi al Emitentului, anunţat pe 5 iulie 2024 de către Depozitarul Central. Compania a păstrat acelaşi număr de 2.005.875 acţiuni ordinare”, potrivit raportului. Investiţia Paval Holding la Purcari este echivalentă cu 31 mil. lei,

    În primăvara lui 2020 Paval Holding intra în acţionariatul Purcari. Vehiculul mai are participaţii la Alro Slatina, Electrica, Transelectrica, Conpet Ploieşti, Vrancart Adjud şi altele. Purcari are o capitalizare de 624 mil. lei.

     

     ​

     

  • Românii (sau unii dintre ei) au mai mulţi bani decât credem. Câteva date statistice. Dar mai interesantă este propunerea lui Ciolacu de a aduce în ţară, printr-o scutire de impozit, banii românilor care stau în afară. Este şi asta o formă de „albire“ a banilor, mai ales a celor din piaţa crypto

    De unde sunt, de unde apar toţi aceşti bani? Românii, sau cel puţin unii, au mai mulţi bani decât ne-am fi aşteptat. Cel puţin aşa arată datele statistice, care urmăresc banii albi.

     

    1. În emisiunea de tilturi de stat Fidelis, ediţia august 2024, românii au cumpărat tiluri de stat de tip Fidelis la un nivel record – 3,23 miliarde de lei (650 de milioane de euro), depăşind recordul din luna aprilie de 3,197 miliarde de lei. În emisiunea din august, românii au cumpărat titluri de stat în lei de 1,7 miliarde de lei şi titluri de stat în euro de 3,11 milioane de euro.

    Ce a atras atenţia a fost faptul că un român „cu acte în regulă“ a cumpărat titluri de stat Fidelis în lei, pe tranşa de cinci ani, cu o dobândă de 7% pe an, în valoare de 324 de milioane de lei (echivalentul a 65 de milioane de euro). Nu ştim cine este acest român – că o fi Ion Ţiriac, că o fi unul dintre fraţii Pavăl, Constantin Duluţe sau altcineva, suma este mare chiar şi pentru o bancă privată din Elveţia.

    Al doilea ordin de cumpărare a fost de 77 de milioane de lei, iar al treilea ordin a fost de 20 de milioane de lei.

    Pe tranşa în euro, cel mai mare ordin pus de un român, care a achiziţionat titluri de stat în euro, a fost de 16,4 milioane de euro.

    În acest an, în cele patru emisiuni de titluri de stat Fidelis, care sunt adresate numai persoanelor fizice, românii au investit nu mai puţin de 10,4 miliarde de lei (2 miliarde de euro), în lei şi în euro. Aceşti bani au fost investiţi fără să se înregistreze vreo scădere a depozitelor bancare.

    2. La finalul lunii iunie 2024, românii aveau în bănci depozite bancare în sold de 353 miliarde de lei (233 de miliarde de lei în depozite în lei şi 120 de miliarde de lei, adică echivalentul a 24 de miliarde de euro, în depozite în valută).

    Faţă de acum un an, adică iunie 2023, depozitele bancare în lei au o creştere de 20%, o creştere care depăşeşte dobânda bancară pe un an şi creşterea salarială.

    Depozitele bancare, aşa cum sunt clasificate în indicatorii monetari lunari publicaţi de BNR, conţin banii din contul curent, plus depozitele la termen sau conturile de economii.

    3. Conform datelor ZF pentru finalul trimestrului 1 din 2024, un număr de 76.746 de români aveau depozite în bănci peste plafonul garantat de 100.000 de euro, suma totală fiind de 82,6 miliarde de lei, echivalentul a 16 miliarde de euro. Aceste depozite bancare de peste 100.000 de euro reprezentau un sfert din depozitele totale. În ultimul an, numărul românilor cu depozite bancare de peste 100.000 de euro a crescut cu 11.000.

    4. Câţi bani au românii pe Bursa de la Bucureşti?

    Conform analizei ZF în urma datelor de la fondul de compensare al investilor de la Bursă, 140.000 de investitori au investiţii de 2,8 miliarde de lei – acţiuni, obligaţiuni şi alte instrumente cotate la Bursă, cu o valoare medie a contului de 4.000 de euro.

    Următoarea tranşă de investitori, cu conturi mai mari de 20.000 de euro, sunt 61.620, cu investiţii de 60 de miliarde de lei, echivalentul a 12,3 miliarde de euro. Valoarea medie a unui cont este de aproape 200.000 de euro.

    Cei mai mari investitori, care au ajuns în număr de 1.315, au în conturi la Bursă 262 de miliarde de lei, adică 52 de miliarde de euro, cu o valoare medie a unui cont de 40,1 milioane de euro.

    Este adevărat că aici sunt incluse şi companiile listate la Bursă şi care au în spate ca acţionari antreprenori şi investitori români.

    La jumătatea acestui an, Bursa avea 202.000 de investitori, în creştere cu 27% faţă de iunie 2023.

    5. Conform unei analize eToro, platforma internaţională de tranzacţionare, România are cel mai mare procent de investitori individuali care deţin active crypto – 54% şi cel mai mare procent de investitori femei care deţin cryptoactive – 48%. De asemenea, România are şi cei mai mulţi investitori de peste 55 de ani care deţin active crypto – 30%.

    Nimeni nu crede că românii sunt unii dintre cei mai mulţi şi cei mai mari investitori în active crypto din Europa.

    Datele eToro mai relevă faptul că românii sunt unii dintre cei mai mari investitori pe pieţele bursiere internaţionale dintre investitorii din întreaga lume care folosesc această platformă de tranzacţionare externă.

    Iar românii nu folosesc numai eToro ca platformă de tranzacţionare externă.

    6. Revolut, cel mai mare fintech din Europa, tocmai a fost evaluat, prin tranzacţii interne, la nu mai puţin de 45 de miliarde de dolari.

    Ce este cel mai interesant este că, după britanici – acolo unde s-a lansat platforma de transfer de bani – românii sunt pe locul doi ca număr de clienţi ai Revolut, peste 4 milioane de români efectuând transferuri, plăţi, investiţii, depozite sau credite.

    Din 4 milioane de români, cred că câteva sute de mii, dacă nu chiar peste 1 milion, sunt investitori în crypto şi în acţiuni pe pieţele externe prin intermediul acestei platforme.

    Conform datelor, Revolut are peste 38 de milioane de clienţi la nivel global, ceea ce înseamnă că un client român valorează aproape 1.200 de dolari în evaluarea Revolut.

     

    Toţi aceşti bani din Fidelis, din depozite, de pe Bursă, de pe platformele de tranzacţionare externe, sunt bani albi care au un istoric.

    Nu ştiu câţi aţi urmărit sau aţi citit discursul lui Marcel Ciolacu de la congresul PSD din weekend. La finalul discursului, el a spus că trebuie să ne gândim cum îi aducem pe românii care sunt în afară, care lucrează, care stau acolo.

    „Fiecare cetăţean stabilit legal în străinătate care se întoarce în ţară, să aibă zece ani scutiri de impozite pentru banii pe care îi aduce înapoi. La fel, orice sumă adusă din afară – investiţii, chirii, dividende, orice – să fie scutită de impozit timp de zece ani. Este un punct de la care putem pleca“, a spus Marcel Ciolacu.

    În 2009, Mircea Geoană vroia să ofere 20.000 de euro/40.000 de euro, dacă îmi amintesc bine, românilor care se întorceau în ţară. Acum, Ciolacu oferă pentru întoarcerea românilor, dar şi pentru întoarcerea banilor, scutiri de impozite.

    Nu ştiu dacă Ciolacu sau guvernul au făcut vreun studiu legat de banii pe care îi au în afară românii care lucrează sau stau în acolo, sau ce active deţin – case, apartamente, spaţii comerciale, castele etc.

    Singurul lucru pe care îl ştim este că, oficial, conform datelor BNR, românii trimit în ţară peste 6 miliarde de euro.

    Dacă premierul Marcel Ciolacu, aflat în campanie electorală, vrea să aducă în ţară banii românilor care stau în afară, la fel cum au făcut italienii sau alte ţări din Europa, nu trebuie decât să salutăm acest lucru.

    Dacă mai oferă „albirea“ banilor din crypto, adică posibilitatea introducerii în ţară a banilor din conturile de crypto, pentru care nu prea există o justificare cum au apărut acolo şi de unde, s-ar putea să ne trezim cu câteva miliarde de euro/dolari.

    Principala problemă a românilor care au bani mulţi în crypto în afară este că nu prea pot să-i introducă în ţară, în conturile bancare din băncile care operează în România. O parte din aceşti bani nu au „documente justificative“.

    Până la urmă, nici italienii, când au făcut amnistia fiscală la reîntoarcerea banilor, nu prea au cerut documente justificative.

    Dar întrebarea este: dacă vor veni în ţară banii românilor care sunt în afară, unde se vor duce? În piaţa imobiliară, ca acum, în achiziţia de titluri de stat care finanţează deficitul şi datoria guvernului sau pe Bursă?

    Mă îndoiesc că mulţi vor dori să investească în producţie, în fabrici şi uzine, în reindustrializare, aşa cum vrea Ciolacu.

    Dar oricum, este interesantă propunerea lui Ciolacu de a aduce românii din afară în ţară prin scutire de impozite şi mai ales de a aduce în ţară banii românilor din afară.

  • Bursă. Prefab, producător de elemente prefabricate din beton din Bucureşti, şi-a redus cu 30% veniturile în prima parte a anului, la 44 mil. lei. Profitul, în creştere

    Producătorul de elemente prefabricate din beton Prefab Bucureşti (simbol bursier PREH), companie controlată indirect de antreprenorul Petre Marian Miluţ, a înregistrat venituri de 44,3 milioane de lei în prima jumătate a anului, cu 30% sub nivelul din S1/2023.

    Conform raportului financiar publicat la BVB, profitul net al companiei s-a majorat cu 268%, de la 99.797 lei la 367.290 lei, în contextul în care cheltuielile au ajuns, per total, la 43,8 milioane de lei, minus 31%.

    „Climatul economic este în continuare caracterizat de fiscalitate excesivă şi schimbătoare, existând riscul de creştere a impozitelor şi taxelor pentru finanţarea cheltuielilor publice, legislaţie greoaie, birocraţie exagerată în obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare funcţionarii, risc valutar cu influenţă în preţul unor materii prime şi materiale”, reiese din raport.

    Acţiunile PREH se tranzacţionează în creştere cu 14,4% de la începutul anului încoace, pe o lichiditate de circa 400.00 de lei, la o valoare de piaţă de 170 de milioane de lei. Cel mai mare acţionar, cu aproape 70%, este compania Romerica International SRL, care, potrivit datelor Termene.ro, este controlată de Petre Miluţ (80%) şi Andrei Carol Stieber (20%). 

    „În prezent, fenomenul cel mai îngrijorător este creşterea inflaţiei care a determinat scăderea cererii în piaţa materialelor pentru construcţii datorită scăderii puterii de cumpărare şi orientarea către produse existenţiale a consumatorilor”, scriu reprezentanţii societăţii.

     

  • Ce înseamnă să investeşti la Bursa de Valori, cum începi şi ce trebuie să ştii înainte să faci prima investiţie pe piaţa de capital? „Bursa îţi dă posibilitatea de a investi în companiile care produc lucrurile pe care le consumăm în fiecare zi”

    ► Tema centrală a celei de-a doua ediţii din emisiunea Ce faci cu banii tăi? a fost investiţia la bursă. Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi Elena Uleia, broker în cadrul Prime Transaction, au dezbătut pe larg ce înseamnă să investeşti pe piaţa de capital, au explicat care sunt paşii pentru a face o primă investiţie într-o companie listată, dar şi ce înseamnă acţiuni, obligaţiuni sau dividende.

    Vrei să începi să investeşti pe piaţa de capital în companii care îţi plac, ale căror produse le consumi şi le apreciezi, dar nu ştii, concret, ce înseamnă investiţia la bursă şi care sunt paşii pentru a ajunge aici? Răspunsurile la aceste întrebări, dar şi multe alte informaţii bune pentru un investitor aflat la început de drum le poţi afla în cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT.

    Tema centrală a celei de-a doua ediţii din emisiunea Ce faci cu banii tăi? a fost investiţia la bursă. Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi Elena Uleia, broker în cadrul Prime Transaction, au dezbătut pe larg ce înseamnă să investeşti pe piaţa de capital, au explicat care sunt paşii pentru a face o primă investiţie într-o companie, dar şi ce înseamnă acţiuni, obligaţiuni sau dividende.

    „Bursa îţi dă posibilitatea de a investi în companiile care produc lucrurile pe care le consumăm în fiecare zi. Investind, începi să cumperi produse ale unor companii pe care le deţii şi astfel beneficiezi de dezvoltarea afacerii companiei respective. E bine să fii consecvent, dar trebuie uneori şi să faci un pas în spate, să te uiţi cum evoluează piaţa şi să ai o perspectivă mai detaşată. Bursa nu este o variantă concurentă cu investiţiile în imobiliare sau cu depozitele bancare. La bursă poţi începe cu sume mai mici decât în imobiliare, spre exemplu”, a spus Radu Hanga, preşedintele BVB.

    Atunci când te gândeşti să începi să investeşti pe piaţa de capital, e important să ştii că nu trebuie să porneşti cu o anumită sumă, ci să îţi gândeşti bugetul lunar astfel încât să poţi aloca atât cât îţi este confortabil pentru investiţii.

    Ce e mai important decât suma alocată, spune Elena Uleia, este să fii consecvent. Astfel, explică ea, dacă luna aceasta investeşti 100 de lei, şi luna viitoare e important să investeşti 100 de lei la bursă. Pentru a face prima investiţie, orice investitor are nevoie de un cont de investiţii.

    „Contul de investiţii este asemănător cu un cont bancar. La început, în contul bancar nu ai active, aşa că pentru a avea, din contul curent trebuie să virezi o sumă de bani. La fel se întâmplă şi în cazul contului de investiţii. Din contul bancar, virezi o sumă către contul de investiţii. Dacă vrei să retragi bani o faci din platforma de tranzacţionare pe care o poţi folosi direct de pe telefonul mobil sau de pe calculator”, a detaliat Elena Uleia.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat anul trecut FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

     

    Investiţia la bursă, un proces constant pe termen lung

    Pe piaţa de capital, spune Radu Hanga, preşedintele BVB, unde se tranzacţionează companii, e foarte greu să se întâmple ceva care să afecteze într-un mod radical, de pe o zi pe alta, acele companii listate la bursă.

    Fluctuaţiile de amplitudine mare care apar pe piaţa de capital sunt mai puţin legate de companiile tranzacţionate şi mai mult de interpretarea şi sentimentul investitorilor.

    „Dacă vrei să investeşti, e bine să te gândeşti când vrei să faci acest pas. O acţiune care a trecut printr-o perioadă de creştere înseamnă că e o acţiune scumpă, în timp ce o acţiune care a trecut printr-o perioadă de scădere a devenit ceva mai ieftină decât era în urmă cu o săptămână”, a explicat preşedintele BVB.

    Volatilitatea, în general, mai spune el, este condusă de sentimente şi, de regulă, dacă eşti un investitor aflat la început de drum, e bine să îţi cenzurezi influenţa sentimentelor în ceea ce faci şi să gândeşti raţional. A privi procesul de investiţie ca fiind un proces pe termen lung, pe care îl faci în mod repetitiv, te ajută să îţi măreşti orizontul şi începi să vezi scăderile ca pe nişte oportunităţi, mai spune acesta.

     

    Acţiuni, obligaţiuni şi dividende, primii termeni pe care trebuie să îi înveţe tânărul investitor

    A cumpăra o acţiune înseamnă, de fapt, a cumpăra o parte dintr-un business, explică Elena Uleia, broker în cadrul firmei de brokeraj Prime Transaction. Dacă businessul respectiv merge bine şi este profitabil, investitorul câştigă şi el prin acţiunile pe care le-a cumpărat, iar dacă acea companie nu obţine profituri, va pierde odată cu ea.

    Atunci când un investitor cumpără obligaţiuni de la un business, detaliază ea, e ca şi cum ar împrumuta acel business cu o sumă de bani, pentru care este remunerat cu o dobândă, în general, fixă. Dacă businessul merge bine şi este mai profitabil, investitorul nu câştigă mai mult, ci câştigă respectiva dobândă, dar dacă nu merge atât de bine, nici nu este afectat.

    Dividendele, spune brokerul, sunt echivalentul chiriei. „Spre exemplu, dacă îţi cumperi un apartament pe care îl închiriezi, primeşti lunar un cashflow, adică chiria pentru acel apartament. Pe piaţa de capital, dacă cumperi acţiuni, primeşti anual sau semestrial acest flux de numerar, definit dividende”, a explicat Elena Uleia.

     

    Cum ne documentăm înainte să investim la bursă?

    Atunci când decizi să investeşti pe piaţa de capital, în primul rând, e bine să îţi placă compania în care investeşti, să fie un brand pe care îl cunoşti, iar apoi e bine să urmăreşti analize făcute de specialişti, spune Radu Hanga.

    Companiile de brokeraj acoperă cu rapoarte de analize companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti, se găsesc informaţii despre companiile listate la BVB şi în media, precum şi în social media şi pe platforma BVB. Preşedintele BVB subliniază faptul că dacă vrei să investeşti la bursă, e bine să nu te uiţi cu încredere la anunţurile de pe Facebook, care promit câştiguri impresionante cu investiţii mici.

     

    A economisi şi a investi, două feţe ale aceluiaşi proces

    Atât a economisi bani  din venitul lunar, cât şi a îi investi într-o companie listată au la bază acelaşi principiu, acela de a pune deoparte lunar o sumă de bani, în aşa fel încât să fie confortabil pentru fiecare persoană în parte.

    „Mai departe este decizia ta cum pui acei bani deoparte. Există varianta simplă prin care îţi deschizi un depozit la bancă şi ştii sigur că poţi câştiga probabil 5% pe an sau faci şi altceva, care poate să îţi aducă un randament de 15%, dar şi un minus de 5%. Dacă vrei să investeşti într-o companie, să fii parte din povestea ei, ai varianta de a veni către bursă. Investiţia şi economisirea sunt două feţe ale aceluiaşi proces”, a spus Radu Hanga.

    Alegerea pe care trebuie să o facă fiecare persoană, în general, este dacă surplusul care rămâne din venitul lunar îl alocă pentru consum sau pentru investiţii. Important este ca o parte din acest venit, fie ea cât de mică, să o aloce şi pentru investiţii dacă acea persoană vrea să înceapă să investească la bursă, a adăugat Elena Uleia.

     

    Cum ar trebui să arate portofoliul unui tânăr investitor şi cât costă să investeşti?

    Portofoliul oricărui investitor la început de drum, consideră Elena Uleia, ar trebui să fie îndreptat către acţiuni solide ale societăţilor pe care le înţelege, pentru a putea învăţa ce înseamnă să investeşti. Apoi, pe măsură ce învaţă şi capătă experienţă, el poate să se orienteze şi către societăţi mai noi sau mai mici.

    Costul cel mai important pe care îl ai atunci când îţi deschizi un cont de tranzacţionare este comisionul de tranzacţionare, care înseamnă circa 0,5% din valoarea investită. „Dacă ai fi investit 1.000 de lei lunar în companii din indicele BET în ultimii doi ani, ai fi obţinut un câştig de 7.500 de lei, iar costurile ar fi fost de până la 500 de lei”, a exemplificat ea.

    Elena Uleia consideră că nu există un orizont de timp standard recomandat pentru investiţii, ci el depinde de fiecare investitor şi de profilul investiţional pe care îl are fiecare persoană şi spune că o investiţie trebuie să fie, în primul rând, confortabilă.

    Dacă o persoană este mai temătoare, un orizont de timp potrivit este unul mai scăzut, în timp ce pentru o persoană care nu se sperie de fluctuaţiile pieţei este recomandat un orizont de timp mai lung, a detaliat ea.

     

     

  • Bursă: Rompetrol Rafinare, compania care operează rafinăria Petromidia, raportează afaceri de 2,1 mld. dolari în prima jumătate din 2024 şi îşi dublează pierderile la 75 mil. dolari

    Rompetrol Rafinare (RRC), compania care operează rafinăria Petromidia, a raportat pentru primul semestru din 2024 afaceri de 2,1 miliarde de dolari (10,5 mld. lei), faţă de 2,7 mld. dolari în aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce pierderile s-au adâncit la 75 mil. dolari de la 34 mil. dolari, potrivit raportului semestrial publicat la bvb.ro.

    Rezultatele financiare au fost influenţate de oprirea planificată a rafinăriei Petromidia, în perioada martie – mai 2024, dar şi de volatilitatea cotaţiilor internaţionale pentru materii prime (ţiţei, biocomponent) şi produse petroliere.

    „Un impact în rezultatele companiei a fost determinat de revizia generală din primăvară, proiect obligatoriu care ne oferă perspective de amortizare a pierderilor din prima parte a anului, rafinăria Petromidia funcţionând, în prezent, la capacitate optimă, cu un nivel de producţie competitiv şi adaptat nevoilor actuale din piaţă. Continuăm să fim un partener al românilor, prin direcţionarea produselor, în special, pe piaţa din România”, a spus Florian Daniel Pop, Directorul General al Rompetrol Rafinare. Rompetrol Rafinare are o capitalizare de 2,1 mld. dolari (450 mil. dolari), fiind controlată în proporţie de 48% de kazahii de la KMG. Statul român are 44,5%.

    Parte a strategiei companiei, de asigurare a cererii consumatorilor din România, 73% din totalul carburanţilor obţinuţi în perioada ianuarie – iunie 2024 au fost direcţionaţi pe piaţa autohtonă. Astfel, Rompetrol Rafinare a făcut eforturi constante pentru susţinerea stabilităţii din sectorul energetic, în ciuda reducerii semnificative a randamentelor de producţie, ca urmare a lucrărilor efectuate în cadrul reviziei generale, potrivit raportului.

    În acelaşi timp, Rompetrol Rafinare a susţinut subsidiarele Grupului KMG International, Rompetrol fiind cel mai important furnizor de carburanţi din Republica Moldova, Georgia şi cu o prezenţă semnificativă în Bulgaria.

    Valoarea totală a exporturilor realizate de Rompetrol Rafinare (prin diviziile de rafinare şi petrochimie) în primul semestru al anului, s-a ridicat la 344 de milioane de dolari, pe fondul unui volum de 454 de mii de tone de produse petroliere exportate în ianuarie – iunie 2024.

    Rompetrol Rafinare continuă să fie unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat, cu 669 milioane de dolari plătite în primele 6 luni din 2024. Din total, 30,3 milioane de dolari reprezintă contribuţia la solidaritate pentru anul 2023, iar 3,5 milioane de dolari reprezintă taxa pe cifra de afaceri, aferentă primului trimestru din 2024.

    Segmentul de rafinare a atins o cifră de afaceri brută de 1,73 miliarde de dolari şi un profit operaţional (EBITDA) de 33,9 milioane de dolari. Marjele europene de benzină şi motorină au prezentat fluctuaţii masive în prima jumătate a lui 2024, în special în luna martie, pe fondul tensiunilor geopolitice şi a perturbărilor logistice din regiune.

    De asemenea, revizia generală a rafinăriei Petromidia, dar şi nefuncţionarea instalaţiei de Hidrocracare Blândă (MHC) în primul trimestru al anului, au dus la o scădere a gradului de utilizare a capacităţii de rafinare, până la 65,3%.

    Revizia generală a rafinăriei Petromidia a reprezentat un efort financiar şi operaţional major, menit să menţină un grad optim de funcţionare a rafinăriei, în cele mai bune condiţii de siguranţă şi securitate în muncă.

    Circa 85 de milioane de dolari au fost investite doar în programele de dezvoltare, care au cuprins proiecte de modernizare în instalaţiile principale din Petromidia. Aceşti factori au dus la procesarea a 1,73 milioane de tone de materii prime, scădere de 35% comparativ cu primul semestru din 2023. Din supusul total, au fost obţinute 421 de mii de tone de benzine şi 966 de mii de tone de motorine.

    În ciuda rezultatelor afectate de factorii amintiţi, rafinăria a reuşit să obţină un randament al produselor albe în creştere – 87,04%wt, iar pierderea tehnologică a fost de 0,6%wt.

    În ceea ce priveşte rafinăria Vega (singurul producător intern de bitum şi hexan), procesarea totală de materie primă a fost de circa 117 mii de tone în semestrul I 2024, în scădere cu 39% faţă de perioada similară a anului trecut, nivel determinat direct de cantităţile scăzute de componenţi primiţi de la rafinăria Petromidia.

    În prima jumătate a anului, cifra de afaceri brută consolidată a segmentului de distribuţie a înregistrat o valoare de 1,55 miliarde de dolari, în uşoară scădere, comparativ cu perioada ianuarie – iunie 2023. Profitul operaţional (EBITDA) al segmentului s-a menţinut la un nivel asemănător anului trecut – 39,6 milioane de dolari.

    Cotaţiile internaţionale aferente produselor petroliere au consemnat, în primul semestru, o creştere uşoară faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de 2% la benzină şi 3% la motorină. Pe plan intern, evoluţia preţurilor la carburanţi a fost influenţată de modificarea accizei de la 1 ianuarie, care s-a reflectat într-o creştere cu 29 de bani pe litrul de benzină şi 26 de bani pentru cel de motorină.

    Vânzările în segmentul de retail au înregistrat o creştere de 12% şi au ajuns la 578 de mii de tone de carburanţi, în România, principala piaţă de comercializare a produselor obţinute în rafinăria Petromidia. Creşterea a fost determinată de strategia de vânzări prin care Rompetrol Rafinare direcţionează circa trei sferturi din carburanţi pe piaţa internă.

    Pe de altă parte, vânzările en-gros au fost puternic afectate – un declin de 38% – de scăderea randamentelor de producţie, dar şi de accesul pe piaţă al produselor finite provenite din afara spaţiului comunitar, la cotaţii scăzute, comparativ cu produsele obţinute în rafinăriile europene.

    La finalul lui iunie 2024, reţeaua de distribuţie din România a ajuns la 1.328 de puncte de comercializare. Reţeaua include staţiile proprii, staţiile partener şi staţiile mobile: expres, baze interne de 9 şi 20 metri cubi.​

  • Bursă. Aquila raportează pentru prima jumătate a anului un profit net de 35 mil. lei, în scădere cu 15% faţă de S1/2023

    ♦ Cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, în urcare cu 18% an/a ♦ „Continuăm discuţiile pentru achiziţionarea altor companii“.

    Compania antreprenorială Aquila Part Prod (simbol bursier AQ), activă în piaţa de distribuţie şi logistică pentru piaţa bunurilor de larg consum, a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net de de 35 milioane de lei, în scădere cu 15% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a impactului noului impozit introdus pe cifra de afaceri (5 milioane de lei) precum şi a diminuării veniturilor financiare, a anunţat marţi compania.

    Ieri după-amiaza, acţiu­nile AQ se depreciau cu 1,1%, la 1,32 lei pe uni­tate, pe o lichiditate de 2,5 mil. lei.

    Afacerile grupului s-au majorat cu aproximativ 18% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2023, până la 1,32 mld. lei, evoluţie susţinută, în princi­pal, de avansul veniturilor din segmentul de afaceri distribuţie, care reprezintă aproximativ 94% din cifra de afaceri a grupului şi din consolidarea companiilor Romtec şi Parmafood.

    În februarie, Aquila a finalizat pri­ma achiziţie de la listare prin pre­luarea Romtec, o companie cu 30 de ani de experienţă în producţia de lichide şi aerosoli pentru întreţinerea autoturismelor.

    În aprilie Aquila a finalizat a doua tranzacţie din acest an prin achiziţia celor două companii Parmafood, care prestează activităţi de distribuţie în canalele HoReCa, Retail Modern şi Retail Tradiţional şi operează depozite logistice cu sisteme integrate de management ale stocurilor.

    „Prioritatea noastră în primele şase luni a fost consolidarea poziţiei pe piaţa serviciilor integrate de distribuţie şi logistică din România şi Republica Moldova, precum şi setarea cadrului pentru realizarea sinergiilor în urma celor trei companii achiziţionate în acest an. De asemenea, continuăm discuţiile pentru achiziţionarea altor companii deja atent analizate. Deşi am înregistrat venituri record în acest semestru, suntem în continuare atenţi la oportunităţile care ne pot conduce spre dublarea EBITDA până în 2026, având ca reper anul 2021, conform strategiei asumate“, spune Cătălin Vasile, CEO-ul Aquila.

    Brandurile proprii, Gradena, La Masă şi Yachtis, continuă să reprezinte unul din obiectivele noastre strategice de dezvoltare, în acest sens fiind înregistrată o creştere a veniturilor aferente de 16% în primul semestru al anului comparativ cu perioada similară din 2023.

    „Am continuat creşterea organică şi dezvoltarea brandurilor proprii. Canalele de distribuţie cu cel mai mare ritm de creştere au fost HoReCa şi canalul de vânzare organizat, care au înregistrat vânzări mai mari cu 35%, respectiv 29%. Integrarea companiilor Romtec Europa, Parmafood Group Distribution şi Parmafood Trading a contribuit la extinderea portofoliului Aquila cu peste 120 de branduri, locale şi internaţionale, cu o contribuţie adiţională de 5% la vânzări“, adaugă Cătălin Vasile.

    În perioada ianuarie-iunie 2024, EBITDA a înregistrat o creştere de 11% faţă de primul semestru al anului anterior, ajungând la 77 milioane de lei, cu o marjă EBITDA realizată de grup de 6%.

    Priorităţile companiei pentru anul 2024 rămân integrarea celor trei companii recent achiziţionate, precum şi creşterea vânzărilor brandurilor proprii. Pentru anul în curs, Aquila şi-a bugetat investiţii de 16,9 milioane de euro pentru mijloace de transport şi echipamente de depozit, în linie cu obiectivele de sustenabilitate.

    Aquila Part Prod Com are 1,6 mld. lei capitalizare, iar cei mai mari acţionari sunt Vasile Constantin-Cătălin (33,3%) şi Alin Dociu (25%).

    Acţiunile AQ înregistrează o creştere de 44% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 224 mil. lei, conform datelor BVB.

  • Bursă: Hidroelectrica a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net de 2,7 mld. lei, în scădere cu 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, şi cu venituri de 5,15 mld. lei, minus 26%. Producţia slabă de energie, debitul scăzut al Dunării din T2 şi preţurile mai mici au tras în jos rezultatele

    Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România, a încheiat primul semestru din 2024 cu un profit net de 2,69 miliarde de lei, comparativ cu cel de 4 mld. lei din aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile au scăzut cu 26% la 5,15 mld. lei pe fondul unei producţii de energie în scădere cu 22%.

    “În primele şase luni ale anului 2024, rezultatele Hidroelectrica au fost influenţate de scăderea producţiei de energie electrică, a cantităţii de energie electrică vândută, cât şi de diminuarea preţurilor de vânzare a energiei electrice, conducând implicit la o scădere a veniturilor din vânzarea de energie. Se observă o contribuţie semnificativă a rezultatelor din trimestrul II 2024 la scăderile înregistrate în primele şase luni, determinată în special de intrarea în vigoare, la începutul trimestrului II (1 aprilie 2024), a modificărilor aduse MACEE, care au condus la perioade de fluctuaţii semnificative ale condiţiilor de piaţă (preţuri şi cantităţi tranzacţionate). Această perioadă de ajustare a pieţei la noile condiţii şi reglementări s-a suprapus peste un interval secetos, condiţiile hidrologice limitând capacitatea de producţie a Societăţii”, se arată în raportul semestrial.

    Acţiunile companiei au închis şedinţa de marţi seară de la Bursa de Valori la 125,5 lei, în urcare cu 2% faţă de închiderea precedentă. De la începutul lui 2024 încoace acţiunile H2O sunt pe plus cu 9% cu tot cu dividende, arată calculele realizate de ZF. Compania are o capitalizare de 55,3 mld. lei. Statul român are o deţinere de 80%, fondurile de pensii private circa 11%, iar restul alţi investitori.

    Câteva comentarii din raport:

    Grupul Hidroelectrica înregistrează rezultate operaţionale şi financiare în scădere pentru primele şase luni ale anului 2024, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, dar în uşoară creştere faţă de bugetul aprobat. Marja operaţională şi marja netă ale Grupului au fost diminuate cu 10%, respectiv 8% faţă de perioada similară a anului 2023, în principal ca urmare a scăderii producţiei de energie electrică, cantităţii de energie electrică vândută, precum şi a diminuării preţurilor de vânzare a energiei electrice (atât pe plan local, cât şi în piaţa interconectată europeană).

    • Rezultatele obţinute în S1 2024 reflectă aşteptările stabilite în Bugetul aprobat pentru 2024, situându-se uşor peste acestea, cu o tendinţă ascendentă înregistrată în ultima parte a trimestrului II.
    • Producţie de energie electrică în scădere cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut.
    • Venituri în scădere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.
    • Marja operaţională de 59%, în scădere cu 10% faţă de perioada similară a anului trecut.
    • Marja netă de 52%, în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.
    • Profitul net în scădere cu 32%, de la 3.946 milioane RON la 2.690 milioane RON.
    • Rezultatul pe acţiune în scădere cu 32%, de la 8,80 RON/acţiune la 5,98 RON/acţiune.
    • Energia produsă şi vândută (producţia netă) a înregistrat o scădere de aproximativ 22% în primul semestru al anului 2024 comparativ cu perioada similară a anului anterior, în perioada ianuarie-iunie 2024 această cantitate fiind de 8.293 GWh. Scăderea a fost cauzată în special de condiţiile hidrologice înregistrate în trimestrul al doilea al anului 2024, când valoarea medie a debitului Dunării (5.585 mc/s) a înregistrat o diminuare cu aproximativ 25% faţă de perioada similară a anului 2023 (7.491 mc/s).
    • Comparativ cu semestrul I al anului 2023, veniturile aferente tranzacţiilor încheiate pe piaţa angro în perioada ianuarie-iunie 2024 au fost impactate de o serie de factori determinaţi în special de reducerea debitului Dunării, fapt ce a condus la diminuarea cantitativă a energiei livrate în reţele, precum şi de scăderea preţului SPOT (cu precădere în perioada februarie-aprilie 2024), coroborat cu modificarea legislaţiei privind tranzacţionarea voluntară prin intermediul MACEE începând cu luna aprilie 2024. Astfel, veniturile înregistrate pe pieţele angro în primul semestru al anului 2024 au scăzut cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2023. Această scădere este consecinţa mai multor factori: Preţul SPOT a scăzut în perioada ianuarie-iunie 2024 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023 (aproximativ 30%) şi a rămas sub preţul de referinţă stabilit de lege pentru tranzacţiile prin MACEE în primele patru luni ale anului 2024; În consecinţă, furnizorii, prin intermediul OPCOM, nu au preluat întreaga cantitate alocată Hidroelectrica la licitaţia anuală din decembrie 2023 pentru livrare în 2024 prin MACEE.
    • Veniturile realizate din activitatea de furnizare a energiei electrice au scăzut cu 32%, la 1.130 milioane RON, venituri realizate în primele şase luni ale anului 2024, de la 1.660 milioane RON venituri realizate în aceeaşi perioadă a anului 2023. Această diminuare este cauzată atât de scăderea preţului de vânzare a energiei electrice, cât şi de diminuarea volumelor furnizate în primele şase luni ale anului 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023.
    • Costurile de transfer aferente furnizării energiei electrice au crescut cu 4%, la 723 milioane RON în primele şase luni ale anului 2024, de la 694 milioane RON în aceeaşi perioadă a anului 2023. Creşterea acestor costuri se datorează creşterilor succesive ale tarifelor reglementate, în luna aprilie 2023, lunile ianuarie 2024 şi iunie 2024 (parte din tarifele reglementate), creştere influenţată negativ de diminuarea volumelor furnizate.
    • Veniturile din echilibrare au crescut cu 123%, la 450 milioane RON înregistrate în semestrul I 2024, de la 202 milioane RON înregistrate în prima jumătate a anului 2023. Creşterea înregistrată este determinată de creşterea cantităţii de energie aferente Pieţei de echilibrare la 285 GWh de la 151 GWh, precum şi de creşterea preţului de vânzare pe Piaţa de echilibrare la 1.580 RON/MWh de la 1.336 RON/MWh în primul semestru al anului 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023.

  • Bursă. Creşte reprezentativitatea pieţei de capital din România în MSCI: Premier Energy, Electromagnetica şi Iproeb Bistriţa vor intra in indicii de frontieră pe 2 septembrie

    Acţiunile a trei companii listate la Bursa de Valori Bucureşti vor fi incluse în indicii MSCI Frontier şi MSCI Romania: Premier Energy, Electromagnetica şi Iproeb Bistriţa. Reprezentarea pieţei de capital din România în indicii MSCI va creşte la 32 de companii, începând cu 2 septembrie 2024, în urma revizuirii trimestriale a indicilor realizată în august 2024 de furnizorul global de indici.

    Premier Energy (PE), listată la sfârşitul lunii mai la Bursa de la Bucureşti, va fi inclusă în indicii MSCI Frontier şi MSCI Romania, care includ doar companii Mid Cap şi Large Cap. Electromagnetica (ELMA) şi Iproeb Bistriţa (IPRU) vor fi incluse în indicii MSCI Frontier IMI şi MSCI Romania IMI, unde sunt prezente companii Small Cap, Mid Cap şi Large Cap. În acelaşi timp, furnizorul global de indici a decis excluderea Antibiotice (ATB) din indicii MSCI Frontier IMI şi MSCI Romania IMI.

    MSCI este unul dintre liderii în furnizarea de indici de referinţă la nivel global. În prezent,  România este încadrată de către MSCI ca Piaţă de Frontieră.

    În indicii MSCI pentru Pieţe de Frontieră, România va fi reprezentată astfel, de la 2 septembrie 2024, de 32 de companii listate: Alro (ALR),  Banca Transilvania (TLV), BRD – Groupe Société Générale (BRD), Conpet (COTE), Compa (CMP), Digi Communications (DIGI), DN Agrar Group (DN), Hidroelectrica (H2O), IAR SA Braşov (IARV), Impact Developer and Contractor (IMP), Nuclearelectrica (SNN), OMV Petrom (SNP), Romgaz (SNG), Electrica (EL), MedLife (M), One United Properties (ONE), TeraPlast (TRP), Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN), Transport Trade Services (TTS), Arobs Transilvania Software (AROBS), Bittnet Systems (BNET), Bursa de Valori Bucureşti (BVB), Prospecţiuni (PRSN), Purcari Wineries (WINE), Safetech Innovations (SAFE), Simtel Team (SMTL), Sphera Franchise Group (SFG), 2B Intelligent Soft (BENTO), Premier Energy , Electromagnetica şi Iproeb Bistriţa.

    Pe de altă parte, România este încadrată ca Piaţă Emergentă de către furnizorul internaţional de indici FTSE Russell, fiind reprezentată aici de 15 companii listate la bursă: AROBS Transilvania Software, Banca Transilvania, Electrica, Hidroelectrica, MedLife, Nuclearelectrica, OMV Petrom, One United Properties, Teraplast, Aquila, Bittnet Systems, Bursa de Valori Bucureşti, Conpet, Purcari Wineries, Sphera Franchise Group.

     

  • Un celebru investitor avertizează: Bursa americană va suferi o corecţie majoră peste doar câteva luni. „Cred că vom vedea scăderi în piaţă, cel mai probabil în 2025. Ştim deja ce le va cauza”

    David Roche, investitorul care a prezis criza din 2008, prevede scăderi în piaţa americană în anul 2025 din cauza reducerii întârziate a dobânzilor, a încetinerii economiei şi a bulei AI, scrie CNBC.

    „Cred că vom vedea scăderi în piaţă, cel mai probabil în 2025. Ştim deja ce le va cauza”, a explicat Roche.

    Industria inteligenţei artificiale a intrat „în mod cert într-o bulă” din care va ieşi în următoarele şase luni, cauzând încetinierea economiei americane.

    „Aceste motive sunt suficiente pentru a justifica o scădere pe bursă de 20% în 2025, sau poate chiar de la sfârşitul acestui an”, continuă David Roche.

    Conform celebrului investitor, Rezerva Federală Americană ar urma să reducă dobânzile cu 0,25% la următoarea şedinţă de politică monetară, scăzând totodată şi profitul companiilor.

    Cu toate că posibilitatea unei corecţii majore pe bursa americană creează temeri, Roche consideră că nu va determina „distrugerea economiei mondiale”.