BusinessMagazin

Tag: bucuresti

  • Povestea satului bijuterie aflat la doar 3 ore de Bucureşti ce reuşeşte să facă ce nu izbutesc marile oraşe şi atrage turşti din lumea largă

    Satul Văleni din regiunea Cahul din Republica Moldova este acasă pentru bunica, din “Bunica bate toba”. Localitatea de peste Prut mizează de 17 ani pe cartea turismului, iar în proces s-au implicat toate categoriile de actori, deopotrivă din partea autorităţilor, afaceri private, localnici. „Împreună” este cel mai important factor al succesului lor. Vălenaşii promovează frumuseţile locului şi tradiţii, iar localitatea este singura din Moldova care a dezvoltat un brand. Acum ademenesc turşti din lumea largă dar mai cu seamă din partea astălaltă a Prutului cu merindele lor tradiţionale, lunca Prutului, care adăposteşte păsări migratoare.

    Portul popular, graiul moldovenesc, ateliere de gătit cuşcuţi şi câte şi mai câte delicatese puse pe mese, vinul aromat şi plachia la cuptor sunt tot atâtea argumente să-şi îmbie oaspeţii să petreacă timp pe meleagurile lor.

    „Sunt din Văleni, o vatră strămoşească cu atestare de la 1436. Suntem doar la 1 m dincolo de Prut. Când vorbeam în 2007 despre turism, la Văleni, oamenii se uitau la mine sceptic. Dar am parcurs paşi concreţi, avântându-ne şi aventurându-ne în toate proiectele – fie televizate, fie ale guvernelor pe dezvoltarea turismului, pentru promovarea republicii noastre, în special a localităţii pe care o reprezint.

    Pas cu pas, am ajuns să fim o destinaţie, să ne cunoască lumea ca un sat ospitalier şi avem un parteneriat foarte frumos cu localităţile din preajmă, organizând un grup de acţiune locală (GAL), a cărui prioritate este turismul”, declară Silvia Stirbeţ, primar din Văleni, în Republica Moldova. Ea adaugă că satul Văleni se află într-un loc binecuvântat Rezervaţia Biosferică Prutul de Jos, care include Lacul Beleu, cel mai vechi lac natural din Republica Moldova cu biosferă la fel ca şi Delta Dunării. Aici există „coridorul verde al păsărilor migratoare”, care atrage tot mai mulţi turişti.

    În satul Văleni sunt 3.100 de locuitori, a cător principală preocupare este agricultura. Dar în ultimii au s-au orientat spre turism, ajungând la 70 de locuri de cazare, în opt pensiuni. În zonă sunt nouă localităţi, cu un total de 100-120 de locuri de cazare, iar în timp s-a realizat un parteneriat între proprietarii de pensiuni, muzee, meşteri populare din din toată această zonă, producătorii locali.

    Localitatea Văleni este unica localitate rurală din Republica Moldova care are un brand, o identitate turistică înregistrată, realizată în colaborare cu companie care a creat brandul de ţară al Republicii Moldova. În proces au fost implicaţi nu doar agenţii economici, ci toată localitatea, începând cu concursuri de desene, la şcoală, un sondaj pe paginile de socializare ale localnicilor. „Cel mai important lucru, care ar putea fi replicat de alţii, este că am muncit împreună, de de la administraţia locală, cu cei din privat, cu cei din organizaţiile nonguvernamentale. Doar muncind împreună am reuşit să îndârjim oamenii, să-i facem să fie mândri că sunt vălenaşi”, susţine Silvia Stirbeţ, primar din Văleni, în Republica Moldova.

  • Start-up-ul românesc Bonapp.eco intră în grupul ungar Munch, prezent deja pe mai multe pieţe din regiune: Cele două aplicaţii mobile anti-risipă alimentară disponibile pe plan local vor deveni una singură. Fondatorii şi investitorii Bonapp.eco rămân în continuare în business

    Start-up-ul românesc Bonapp.eco, fondat în 2021 de antreprenorul de origine franceză Grégoire Vigroux, intră în grupul ungar Munch, lider pe mai multe pieţe din regiune cu aplicaţia sa mobilă anti-risipă alimentară. Operaţiunile locale ale start-up-ul ungar Munch, care a intrat pe piaţa din România în martie 2024, şi operaţiunile start-up-ului local Bonapp.eco se vor integra în perioada următoare, iar cele două aplicaţii mobile de combatere a risipei alimentare vor deveni una singură. Astfel, cumulat, aplicaţia, care se va baza pe platforma Munch, va avea peste 2.000 de locaţii partenere în România.

    „România este una dintre cele mai mari şi dinamice pieţe din Europa Centrală şi de Est, ceea ce o face o prioritate strategică pentru noi. Bonapp a construit un brand puternic în această ţară efervescentă, colaborând cu parteneri de renume precum PENNY şi Starbucks. În plus, reţeaua extinsă a echipei Bonapp în regiune deschide oportunităţi extraordinare pentru extinderea noastră în Europa. Suntem încântaţi să ne unim forţele şi să dezvoltăm împreună acest business”, a declarat Kirill Perepelica, cofondator Munch. Pe lângă Ungaria şi România, start-up-ul este prezent şi în Cehia şi Slovacia, unde la fel ca pe piaţa mamă este lider pe zona de soluţii anti-risipă de mâncare.

    La nivel de grup, Munch are acum în total peste 6.000 de locaţii în toate cele patru ţări în care activează, iar cumulat, businessurile Munch şi Bonapp.eco, s-au ridicat anul trecut la 7,5 milioane de euro.
    Munch a intrat pe plan local în primăvara anului trecut şi a reuşit să ajungă în această perioadă la peste 180 de locaţii partenere din Bucureşti şi Iaşi, aplicaţia fiind descărcată de peste 80.000 de utilizatori.

    Aplicaţia Bonapp.eco a fost lansată în noiembrie 2021 pe piaţa locală de către Grégoire Vigroux, împreună cu Diego Roy de Lachaise, Luka Zivkovic şi un al patrulea antreprenor care a părăsit între timp start-up-ul. În decurs de trei ani, Bonapp.eco a ajuns la peste 350.000 de utilizatori, aplicaţia fiind disponibilă în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov. În total în aplicaţie erau înscrise în octombrie anul trecut peste 1.200 de unităţi ale retailerilor, fie că sunt magazine, cafe¬nele, baruri, restau¬rante sau hoteluri.

    “Munch şi Bonapp împărtăşesc angajamentul de a urmări profituri cu un scop, creştere cu impact şi prosperitate cu sustenabilitate. Împreună, oferim gospodăriilor alimente accesibile în contextul inflaţiei crescânde, ajutăm retailerii să reducă risipa şi contribuim la o planetă mai sănătoasă”, a precizat Grégoire Vigroux, cofondator Bonapp.eco.

    Start-up-ul românesc a primit finanţări în valoare totală de circa 1,4 mil. de euro de la fondurile de investiţii locale Early Game Ventures şi Roca X, dar şi de la fondul unagr de investiţii Impact Ventures şi de la CVC-ul companiei Up.

    Odată cu această integrare în grupul Munch, toţi acţionarii start-up-ului Bonapp vor rămâne în business, iar start-up-ul ungar va opera pe plan local prin intermediul companiei Bonapp.eco SRL. Companiile nu au prezentat structura de acţionariat a noii entităţi rezultate în urma tranzacţiei.

  • BREAKING România a depăşit Polonia la PIB per capita şi este peste Ungaria, Croaţia sau Grecia

    Ultimele cifre arată că România a depăşit Polonia la PIB per capita, raportat la paritatea puterii de cumpărare, a spus Ionuţ Dumitru, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti.

    „România a depăşit Polonia la PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare la ultimele date, din 2023. Creşterea economică mai mare a fost în ţările europene care au adoptat cota unică de impozitare. Din cele 14 tari care au avut scăderi de PIB per capita faţă de media UE, toate au avut cotă de impozitare progresivă”, a spus Dumitru la Conferinţa Concordia „Sistemul Fiscal din România: Prosperitate, convergenţă ţo sustenabilitate fiscal-bugetară.

    PIB per capita este cel mai important indicator pentru nivelul de trai dintr-o ţară. Practic, este PIB, adică valoarea adăugată produsă de o economie, raportat la numărul de locuitori dintr-o ţară şi reprezintă, astfel, producţia medie de valoare adăugată a unui locuitor dintr-o ţară.

  • O mare companie din Coreea de Sud ar putea prelua echipa de fotbal Steaua Bucureşti

    O companie cu venituri anuale de 2,2 miliarde de euro pe an ar putea prelua echipa de fotbal Steaua Bucureşti. Potrivit ProSport, este vorba despre Hyundai Rotem, o companie din Coreea de Sud care produce echipamente, în special pentru domeniul militar.

    Steaua Bucureşti poate să evolueze în prezent doar în eşalonul secund. Totuşi, situaţia s-ar putea schimba din vară, deoarece se poartă negocieri cu colosul sud-coreean Hyundai Rotem pentru ca secţia de fotbal să fie preluată de compania care livrează armament în toată lumea, inclusiv în Ucraina.

    Informaţiile deţinute de Gândul arată că Hyundai Rotem şi Armata României ar uma să semneze un contract pentru cumpărarea unor echipamente militare. În timpul negocierilor s-a vorbit şi despre clubul Steaua Bucureşti.

    În prezent, Steaua Bucureşti ocupă locul secund în clasamentul Ligii a 2-a, cu 37 de puncte acumulate după 17 etape disputate. Steaua este singura echipă neînvinsă în actuala ediţie a campionatului.

  • Bucureştiul în festival, ediţia 2025: Ce înseamnă Festivalul Internaţional George Enescu pentru o capitală europeană

    Organizat o dată la 2 ani, Festivalul Internaţional George Enescu este unul dintre evenimentele emblematice ale Bucureştiului, un reper atât din punct de vedere cultural, cât şi turistic, aşteptat atât de iubitorii muzicii clasice, cât şi de hoteluri, restaurante, muzee, terase şi magazine, având în vedere numărul mare de turişti români şi străini care ajung în Capitală cu această ocazie.

     

    Spectacolele desfăşurate la Ateneu şi în celelalte spaţii dedicate au fost urmărite de peste 110.000 spectatori din România, SUA, Franţa, Spania, Germania, Australia, Israel sau de pe continentul african, la ultima ediţie, cea din 2023. „La fiecare ediţie, festivalul a atras şi un număr semnificativ de turişti străini veniţi special pentru eveniment, între 10.000 şi 20.000. Este posibil ca şi la ediţia din 2025 să ajungem la cifra de 20.000 sau poate să o şi depăşim, ţinând cont de aderarea totală a României la spaţiul Schengen. Pe de altă parte, festivalul are o durată de peste trei săptămâni şi, deşi mai puţini, sunt turişti care aleg să se cazeze în Bucureşti şi să participe la concerte pentru toată perioada evenimentului”, spune Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al ANAT.

    Amploarea acestui eveniment cultural se reflectă şi în încasările hotelierilor şi ale proprietarilor de terase şi restaurante, având în vedere că un străin cheltuieşte în medie circa 1.000 de euro în timpul sejurului său în Bucureşti. „Prezenţa a mii de turişti, atât străini, cât şi români, pe durata festivalului, care se întinde pe câteva săptămâni, implică o creştere semnificativă a gradului de ocupare a unităţilor de cazare şi, implicit, a veniturilor acestora. Un spectator străin poate cheltui în medie aproximativ 1.000 de euro. În total, sumele cheltuite de ei în Bucureşti pot varia de la minimum 10 milioane de euro la 30 de milioane de euro pe toată durata festivalului, în funcţie de numărul de turişti străini veniţi”, a mai spus Traian Bădulescu.

    Potrivit statisticilor din ultimii ani, în luna septembrie, când, în mod tradiţional, este organizat Festivalul George Enescu, se observă o creştere de până la 20% a numărului de turişti care se cazează în hotelurile din Bucureşti faţă de media celorlalte luni din an. „Numărul turiştilor atraşi de astfel de evenimente culturale creşte constant de la un an la altul, mai ales că şi-au câştigat notorietatea atât la nivel local, cât şi internaţional. Pe de altă parte, diversificarea ofertei de spaţii hoteliere din Bucureşti din ultimii ani contribuie la atragerea turiştilor. Acest lucru se vede, bineînţeles, şi în ratele de ocupare ale hotelurilor şi în veniturile hotelierilor în perioadele în care în Bucureşti au loc evenimente culturale sau sportive”, explică Vlad Săftoiu, head of research în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

    Evident, impactul total asupra economiei Bucureştiului al acestui festival este semnificativ, căci, pe lângă veniturile directe generate de sectorul hotelier, acest tip de eveniment stimulează şi alte industrii conexe, precum restaurantele, transportul local sau retailul. Acest efect multiplicator contribuie la creşterea economică locală şi la crearea de locuri de muncă temporare, completează managerul Cushman & Wakefield Echinox.

    Iar impactul financiar ar putea fi chiar mai mare dacă Bucureştiul ar beneficia de o promovare externă adecvată ca destinaţie culturală, un capitol la care România este constant în urma altor ţări din regiune. „Dacă din punctul de vedere al infrastructurii hoteliere Bucureştiul este în plină dezvoltare prin deschiderea de noi hoteluri, problema rămâne în ceea ce priveşte infrastructura culturală şi promovarea capitalei ca destinaţie culturală. În acest sens, investiţii în renovarea şi modernizarea muzeelor, teatrelor şi a altor instituţii culturale, dar şi construcţia unora noi, ar putea duce la atragerea unui număr mai mare de turişti”, consideră Vlad Săftoiu.

    „Bucureştiul este în plină dezvoltare prin deschiderea de noi hoteluri, problema rămâne infrastructura culturală şi promovarea.” –
    Vlad Săftoiu, head of research, C&W Echinox

    Chiar dacă numărul de evenimente culturale, sportive, artistice a crescut în ultimii ani, la fel ca şi numărul de străini care îl vizitează, Bucureştiul nu are încă un site oficial de promovare, o campanie de promovare sau un brand propriu, măsuri cerute repetat de-a lungul anilor de reprezentanţii industriei HoReCa. „Din păcate, Bucureştiul nu are încă o organizaţie de management al destinaţiei, creată pe baza unui parteneriat public –privat, care s-ar ocupa de promovarea turistică a oraşului, de crearea unui brand, de dezvoltare turistică şi de strategii de marketing. Este necesară organizarea de evenimente culturale diverse pe tot parcursul anului, pentru a menţine un flux constant de vizitatori. De asemenea, este nevoie de îmbunătăţirea facilităţilor turistice şi a serviciilor de informare, prin crearea de centre şi puncte de informare, inclusiv prin dezvoltarea de aplicaţii mobile şi lansarea unor ghiduri turistice actualizate”, consideră Traian Bădulescu.

    Implementarea acestor măsuri ar putea transforma Bucureştiul într-o destinaţie culturală de top cel puţin la nivel european, atrăgând un număr crescut de turişti şi contribuind la dezvoltarea economică a oraşului.

     

    Cum transformi o idee într-un festival? Anul 2025 va aduce din nou în Bucureşti Festivalul Internaţional George Enescu, care va avea loc între 24 august şi 21 septembrie. Organizarea ediţiei actuale se află în prezent în linie dreaptă, având în vedere că planificarea unui astfel de eveniment începe cu doi ani înainte. Punctul de pornire este întotdeauna stabilirea viziunii artistice pe care directorul artistic al Festivalului şi Concursului Enescu, dirijorul Cristian Măcelaru, o are pentru viitoarea ediţie, identificând proiectele care reflectă cel mai bine direcţia aleasă. Urmează apoi contactarea orchestrelor, a dirijorilor şi a soliştilor, precum şi alegerea repertoriului ţinând cont de tema festivalului, de propunerile artiştilor, dar şi de specificul fiecărui ansamblu invitat. Pasul următor este fixarea datelor, negocierea onorariilor şi a condiţiilor de participare, iar în paralel, echipa de producţie se asigură că din punct de vedere logistic necesităţile orchestrelor pot fi satisfăcute la standarde profesioniste. „Acest lucru nu înseamnă neapărat că asigurăm absolut tot ceea ce solicită invitaţii în fişele tehnice, ci reprezintă o negociere între ce putem oferi – infrastructura sălilor de concert care ne găzduiesc este limitată, cum bine ştim – şi cum se pot adapta cei care acceptă invitaţia de a participa la festival. Elaborarea planului de comunicare şi marketing este un alt aspect la care se lucrează cu cel puţin 10 luni înainte de desfăşurarea efectivă a festivalului”, povesteşte Cristina Uruc, manager interimar la Artexim, instituţia responsabilă de organizarea Festivalului şi a Concursului Internaţional George Enescu.

    „Ediţia din 2023 a Festivalului a costat 12,3 milioane de euro, sumă care a inclus Concursul Enescu din 2024. 95% din acest buget este acoperit de Ministerul Culturii.” 

    Cristina Uruc, manager interimar la Artexim, instituţia responsabilă de organizarea Festivalului şi a Concursului Internaţional George Enescu

    Costurile totale pentru organizarea ediţiei din 2023 au fost de aproximativ 12,3 milioane de euro, din care 95% au fost acoperite de guvern, prin Ministerul Culturii. Această finanţare a inclus şi cheltuielile necesare pregătirii ediţiei din 2024 a Concursului International George Enescu. Restul de 5% din buget a fost completat din veniturile proprii ale Artexim, sau prin parteneriate instituţionale şi private.

    În ceea ce priveşte evoluţia costurilor pentru ediţia din 2025, acestea depind în final de o serie de factori, cum ar fi inflaţia, extinderea programului artistic şi dezvoltarea unor noi proiecte inovative, precum seria de concerte imersive. Guvernul rămâne şi în acest an principalul finanţator, iar veniturile din vânzarea biletelor sunt utilizate de Artexim pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale (salariile angajaţilor, utilităţi, funcţionarea curentă a instituţiei) şi pentru susţinerea proiectelor instituţionale între ediţiile festivalului. „Nu se pune problema recuperării investiţiei din încasările de bilete, ci mai degrabă de asigurarea existenţei instituţiei şi a continuităţii proiectelor culturale pe termen lung”, mentionează Cristina Uruc.

     

    Cum a arătat pe scurt ediţia 2023?  51 de orchestre simfonice şi de cameră din 16 ţări şi peste 3.500 de artişti, atât din România, cât şi din străinătate, 90 de manifestări artistice, plus concertele desfăşurate în ţară şi evenimentele conexe, ajungând la peste 150 de concerte în total. Festivalul a avut în final 29 de concerte în seria „Mari Orchestre”, 27 de concerte la Ateneul Român, 12 spectacole în cadrul seriei de la Miezul Nopţii, 8 evenimente în cadrul seriei „Enescu şi contemporanii săi”, 4 „Family Concerts” şi 10 concerte susţinute de orchestrele româneşti. Un alt moment remarcabil a fost Piaţa Festivalului, cu cele 14 concerte în aer liber, dar şi proiectul Academia Lumiere d’Europe, desfăşurat timp de 10 zile sub patronajul Comisiei Naţionale Române pentru UNESCO, în parteneriat cu Institutul Francez şi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

    Dar dincolo de dimensiunea artistică, organizarea unui astfel de eveniment presupune un efort logistic uriaş. „Am asigurat peste 9.000 de nopţi de cazare şi am realizat transporturi de peste 15.000 de kilometri doar în Bucureşti pentru deplasarea artiştilor. De asemenea, am coordonat sosirea a peste 20 de camioane cu instrumente din Europa şi din ţară, descărcând şi încărcând zeci de tone de echipamente la locaţii precum Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Teatrul Odeon şi Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României. Această ediţie a fost, fără îndoială, un succes nu doar prin prisma cifrelor, ci şi prin atmosfera unică creată de toţi cei implicaţi – artişti, organizatori şi spectatori deopotrivă”, spune managerul de la Artexim.

    „Festivalul atrage 10.000 – 20.000 de turişti străini, iar un spectator venit din altă ţară poate cheltui 1.000 de euro pe sejur. Cheltuielile totale ale turiştilor străini pot ajunge şi la 30 milioane de euro cu ocazia festivalului.”
    Traian Bădulescu, purtător de cuvânt, ANAT

    Festivalul în 2025. Pentru ediţia din acest an, viziunea artistică se concentrează pe celebrarea celor 70 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui George Enescu, astfel că întregul concept va gravita în jurul personalităţii sale. Programul va pune în lumina creaţiile esenţiale ale compozitorului, incluzând interpretări de referinţă, dar şi abordări inedite. Pe lângă concertele clasice, ediţia din 2025 va aduce elemente de inovaţie printr-o nouă serie de concerte Enescu Immersive Experience, care vor utiliza noile tehnologii pentru a transforma întâlnirea publicului cu muzica clasică într-o călătorie senzorială.

    Cristina Uruc, omul din spatele Festivalului Internaţional George Enescu, şi-a început cariera în lumea organizării de concerte, evenimente culturale şi spectacole în 2007, tot la Artexim, a fost manager general de proiect al Festivalului Internaţional New Music Week, precum şi manager de turneu în Italia. Din aprilie 2021 până în martie 2022, a fost consultant artistic al Filarmonicii de Stat Sibiu. A studiat compoziţia la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, iar în 2019 a obţinut titlul de Doctor în muzică în cadrul aceleiaşi instituţii.

    Dacă aţi fi proaspătă absolventă a Universităţii de Muzică, aţi schimba ceva în drumul parcurs până acum?

    Cristina Uruc: Nu, nu aş schimba nimic în drumul parcurs până acum. Toţi paşii pe care i-am făcut, mai siguri sau mai puţin siguri, studiile pe care le-am urmat, persoanele şi mentorii cu care am interacţionat, în cadrul şi în afara Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, au contribuit la dezvoltarea mea personală şi profesională şi au fost adaptaţi timpului pe care l-am trăit. Cred însă că studenţii din instituţiile muzicale din România au norocul de a beneficia, astăzi, de mai multe instrumente care le facilitează alegerea unui drum profesional. Opţiunile sunt acum mai clare şi diversificate, iar universităţile colaborează activ cu viitorii angajatori, demonstrând astfel o responsabilitate asumată faţă de viitorul profesional al absolvenţilor lor.

    Ce a însemnat perioada de lucru din Italia pentru dvs. şi ce aţi învăţat de la echipele cu care aţi colaborat acolo? Ce v-a convins să reveniţi în România?

    Cristina Uruc: Perioada de lucru în Italia a fost extrem de valoroasă pentru mine, deoarece mi-a oferit oportunitatea de a-mi dezvolta abilităţile dobândite anterior în contextul internaţional al Festivalului Enescu într-un mediu cultural şi lingvistic diferit de cel românesc şi de a învăţa cum să gestionez proiecte mai mici, dar complexe. Colaborând cu Corul şi Orchestra Ghislieri, am ocupat poziţia de asistent de producţie şi tour manager, ceea ce m-a învăţat să gestionez logistic deplasările internaţionale cu un grup de muzicieni cu personalităţi diverse, organizarea stagiunilor şi festivalurilor din portofoliul Centrului de Muzică Veche Ghislieri. Această experienţă m-a forţat să ies din zona mea de confort şi să mă adaptez rapid la cerinţele fiecărei situaţii. De asemenea, experienţa de turneu cu ansamblul Il Giardino Armonico m-a învăţat importanţa organizării rapide şi a adaptabilităţii. Munca sub presiune şi adrenalina unui turneu, unde uneori interacţionezi cu muzicienii doar cu o zi înainte de plecare, mi-au dezvoltat simţul de orientare şi memoria vizuală, iar satisfacţia finală, atunci când proiectul se încheie cu succes şi muzicienii sunt mulţumiţi, a fost de nepreţuit. Ulterior, la Sibiu am avut ocazia de a aplica şi adapta toate cunoştinţele dobândite într-un mediu preponderent privat la procedurile unei instituţii muzicale de stat din România. A fost un pas important înainte de a prelua conducerea Artexim, a reprezentat, practic, pregătirea revenirii „acasă” din punct de vedere professional.

    Având în spate experienţa spaţiului cultural italian, cum stă România în privinţa infrastructurii  de spectacol?

    Cristina Uruc: România are o multitudine de săli importante de spectacole şi concerte, bijuterii arhitecturale, cum este unicul Ateneu Român. Sala Radio, Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României, Sala Teatrului Odeon, iar din 2025 Muzeul Mina şi alte spaţii neconvenţionale vor intra de asemenea în circuitul sălilor de concert festivaliere.

     

    Festivalul în 2023

    ♦ 51 de orchestre simfonice şi de cameră din 16 ţări 

    ♦ > 3.500 de artişti, atât din România, cât şi din străinătate

    ♦ 90 de manifestări artistice, plus concertele desfăşurate în ţară şi evenimentele conexe, ajungând la peste 150 de concerte în total 

    ♦ 29 de concerte în seria „Mari Orchestre”, 27 de concerte la Ateneul Român

    ♦ 12 spectacole în cadrul seriei de la Miezul Nopţii

    ♦ 8 evenimente în cadrul seriei „Enescu şi contemporanii săi”

    ♦ 4 „Family Concerts” 

    ♦ 14 concerte în aer liber

    ♦ 20 de camioane cu instrumente din Europa şi din ţară, care au presupus descărcarea şi încărcarea a zeci de tone de echipamente la locaţii precum Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Teatrul Odeon şi Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României

  • Auchan vrea să recruteze peste 120 de angajaţi şi va deschide două magazine noi în Bucureşti, inclusiv primul hipermarket discount ATAC

    Retailerul francez Auchan derulează o campanie de recrutare pentru peste 120 de angajaţi, având în plan deschiderea a două noi magazine în perioada următoare, în nordul şi sudul Capitalei.

    Compania va inaugura primul hipermarket discount ATAC by Auchan din Bucureşti , pe Şos. Chitilei, şi supermarketul Auchan Sky Garden în Popeşti Leordeni.  

    Din totalul noilor locuri de muncă, 90 vor fi în magazinul ATAC Hiper Discount.

    Retailerul are circa 7.000 de angajaţi la nivel naţional, dintre care peste 2.700 au între 10-18 ani vechime.

    Auchan România are în portofoliu 440 de magazine, din care 26 de hipermarketuri clasice, 7 hipermarketuri ATAC Hiper Discount, 8 supermarketuri, magazinul inteligent Auchan Go, aproape 400 de magazine de ultra-proximitate MyAuchan, din care majoritatea în staţiile Petrom, 12 magazine în franciză Simply by Auchan, precum şi magazinul online auchan.ro.

    În 2023, compania a raportat o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,6 miliarde de euro.

     

  • Fondul Suveran de Investiţii al Norvegiei, cu expunere pe companii de la Bursa de Valori Bucureşti şi titluri de stat româneşti, încheie 2024 cu un profit record de 222 mld. dolari. Active de 1.800 mld. dolari

    Fondul Suveran de Pensii al Norvegiei, cel mai mare astfel de vehicul de investiţii din lume, a raportat un profit anual record de 222 de miliarde de dolari în 2024, susţinut de evoluţiile favorabile ale acţiunilor tehnologice. Activele au însumat 1.800 de miliarde de dolari, scrie agenţia de ştiri Reuters.

    „Companiile tech din Statele Unite au evoluat extrem de bine”, spune Nicolai Tengen, CEO al Norges Bank Investment Management, administratorul fondului. De exemplu, indicele american Nasdaq 100, unde sunt incluşi giganţi precum Meta Platforms, Amazon, Microsoft şi Apple, a urcat cu 25% în 2024.

    Randamentul investiţiilor de anul trecut a ajuns la 13%, cu 0,45% sub dinamica indicelui de referinţă al Bursei din Oslo. Intrările realizate de statul norvegian au însumat 35,5 miliarde de dolari, de la un maxim de 97 de miliarde în 2023.

    În 2024, randamentul investiţiilor în acţiuni a fost de 18%, investiţiile în instrumente cu venit fix au câştigat 1%, proprietăţile imobiliare nelistate la bursă au avut o dinamică negativă de 1%, iar infrastructura de energie regenerabilă necotată a avut un randament de minus 10%.

    71,4% din activele fondului sunt alocate acţiunilor, de la 70,9% în 2023; obligaţiunile au scăzut de la 27,1% la 26,6%, iar proprietăţile imobiliare necotate au coborât de la 1,9% la 1,8%. Infrastructura regenerabilă a rămas la 0,1%.

    Printre investiţiile fondului se găsesc titluri de stat româneşti de 324 de milioane de dolari, conform datelor oficiale NBIM. La finele anului trecut, fondul avea o investiţie de 18,3 milioane de dolari la OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze, însemnând 0,2% din capitalul social al emitentului.

    Celelalte două companii de la Bursa de Valori Bucureşti pe care mai are expunere sunt operatorul în sistem de franciză Sphera Franchise Group (investiţie de 6,5 milioane de dolari; 2% din totalul acţiunilor) şi dezvoltatorul imobiliar One United Properties (4,3 milioane; 0,87%).

    Fondul, care utilizează veniturile statului norvegian din producţia de petrol şi gaze, este unul dintre cei mai mari investitori din lume, deţinând circa 1,5% din toate acţiunile listate la nivel global.

     

  • Tricomserv, producător de echipamente destinate sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a listat marţi o emisiune de obligaţiuni de 2,5 mil. lei la Bursă. Dobânda ajunge la 11%

    Tricomserv, companie românească specializată în producţia industrială şi fabricarea echipamentelor destinate sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a debutat marţi, 28 ianuarie pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti cu prima listare a unei emisiuni de obligaţiuni corporative, garantate, neconvertibile, în valoare de 2,5 milioane de lei, potrivit unui comunicat.

    Obligaţiunile cu simbolul bursier TRI29, în număr total de 25.000 de unităţi, au o valoare nominală individuală de 100 lei/titlu şi o dobândă anuală fixă de 11%, atingând maturitatea pe 4 martie 2029. Admiterea la tranzacţionare a emisiunii de obligaţiuni a fost intermediată de BRK Financial Group (BRK),  în calitate de consultant autorizat. În cadrul ofertei au subscris un număr de 25 de investitori, dintre care 24 de persoane fizice şi un investitor persoană juridică.  

    Conform memorandumului, Tricomserv doreşte să-şi consolideze poziţia pe piaţa producătorilor şi distribuitorilor de echipamente de uz industrial şi uz domestic şi în domeniul soluţiilor de alimentare cu apă.

    „Piaţa echipamentelor de uz domestic prezintă un potenţial de creştere ridicat, iar o finanţare direcţionată către acoperirea acestui segment va asigura o creştere a cotei de piaţă pentru Tricomserv. Conducerea companiei intenţionează să finalizeze portofoliul actual de proiecte pentru care a încheiat acorduri în valoare totală 14,6 milioane de lei”, reiese din comunicat.

    Tricomserv a avut un profit de 921.210 lei în 2023, respectiv o cifră de afaceri de 10,5 milioane de lei, în scădere cu 22%, conform datelor de la Termene.ro. Acţionarii companiei sunt Ioan Varga (52,5%), Marin Negoiţă (42,5%) şi Iolanda-Ioana Varga (5%).

     

  • Care sunt oraşele româneşti cele mai iubite de către locuitorii lor

    Cele mai apreciate oraşe de către locuitorii lor au fost anul trecut Cluj-Napoca şi Sibiu, fiecare remarcându-se prin puncte forte distincte, în timp ce, în privinţa cartierelor, primele două locuri din clasament sunt ocupate de zone din Bucureşti, respectiv Primăverii şi Aviaţiei, potrivit indexului T.R.A.I. by Storia. 

    Indexul iintegrează atât informaţii obiective, obţinute din surse precum Google Traffic, Google Places, Airly şi Storia, cât şi părerile subiective ale peste 100.000 de locuitori din zonele incluse pe platformă. Printre indicatorii subiectivi evaluaţi se numără siguranţa, curăţenia, accesul la locuri de parcare şi mijloace de transport, pistele de biciclete, nivelul de zgomot, apa curentă, serviciul de salubrizare şi gaz, sistemul de canalizare, serviciul de încălzire termică, gradul de mulţumire, dar şi costul general al vieţii.

    Dintre oraşe, Cluj-Napoca a fost oraşul cu cel mai mare scor total obţinut din indicatorii obiectivi precum traficul, reperele, calitatea aerului şi preţurile imobilelor, în timp ce Sibiu a avut cel mai bun scor luând în calcul 13 criterii subiective, notate de către locuitorii oraşului. Braşovul a fost cel mai bine cotat oraş pentru siguranţă, accesibilitatea transportului public, linişte şi satisfacţia locuitorilor.

    Raportat doar la datele obiective ((trafic, repere, aer, imobiliare), Cluj a avut un scor de 42.7, urmat de Târgu Mureş (39.8), Deva (39.5) şi Sibiu (39.5). Călăraşi şi Constanţa, cu un scor de 39.5.

    În ceea ce priveşte cartierele din top, Primăverii (Bucureşti) a ocupat prima poziţie cu un scor de 61.6, urmat de Aviaţiei (Bucureşti) cu 61.1, Bariera Vâlcii (Craiova) cu 55.5, 13 Septembrie (Bucureşti) – 54.3 şi Gruia din Cluj-Napoca, cu un scor de 53.1. Scorurile totale au fost obţinute calculând media celor patru indicatori obiectivi.

    „În urma analizei datelor subiective colectate pe platforma trai.storia.ro, am observat că percepţia generală a românilor este influenţată în mod negativ mai mult de factori precum disponibilitatea locurilor de parcare, infrastructura pentru biciclete şi nivelul de zgomot, aceştia fiind indicatorii care au obţinut cele mai scăzute scoruri din partea locuitorilor. Pe de altă parte, accesul la apă curentă, furnizarea de gaze şi nivelul de curăţenie sunt aspecte apreciate de locuitori, obţinând cele mai ridicate scoruri. Aceste informaţii sunt esenţiale pentru a înţelege mai bine nevoile comunităţii şi pot servi drept sursă valoroasă de informare pentru cei implicaţi în dezvoltarea urbană”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare

    Luând în calcul datele subiective (percepţia locuitorilor), Sibiul a înregistrat cel mai mare scor, de 76.9. Pe locul al doilea s-a aflat Braşov, cu un scor de 74.3, urmat de Oradea, cu 73.5. Următoarele oraşe în top sunt Râmnicu Vâlcea (72.8) şi Cluj-Napoca.

    De asemenea, Sibiul s-a remarcat prin prezenţa a patru cartiere în top: Valea Aurie a fost cel mai apreciat cartier de către locuitori, cu un scor de 83.9, urmat de Ştrand (83.6), Sub Arini (83.3) şi Calea Poplăcii. Pe locul cinci s-a aflat cartierul Orizont, tot din Sibiu, cu un scor de 82.3.

    La capitolul siguranţă, Braşov a fost oraşul unde locuitorii au declarat că se simt cel mai protejaţi. Printre cartiere, Andrei Mureşanu s-a evidenţiat ca fiind cel mai apreciat în acest sens.

    În ceea ce priveşte curăţenia, Râmnicu Vâlcea a condus topul oraşelor, în timp ce, la nivel de cartiere, Trei Stejari din Sibiu a obţinut cele mai bune evaluări.

    Braşov a ocupat primul loc în clasamentul oraşelor din România unde locuitorii consideră că au cel mai bun acces la transportul public. În acelaşi timp, cartierul Basarab din Bucureşti este apreciat pentru accesibilitatea transportului public.

    În ceea ce priveşte pistele de biciclete, Sibiu se remarcă drept oraşul cel mai favorabil, locuitorii declarând că se pot deplasa cu uşurinţă cu bicicleta prin oraş. Ştrand, cartierul din Sibiu, este cel mai bine cotat din acest punct de vedere. Braşov se remarcă drept oraşul cu un nivel redus de zgomot, iar cartierul Stupini este cel mai bine cotat la acest capitol, fiind perceput ca o zonă liniştită.

    Cluj-Napoca este oraşul perceput de locuitori ca având un sistem de încălzire bine pus la punct.La nivel de cartiere, Universităţii din Craiova se remarcă drept zona în care locuitorii sunt cei mai mulţumiţi de acest aspect.

    În ceea ce priveşte accesul la apă curentă, locuitorii din Sibiu se declară mulţumiţi, iar cartierul Moara de Vânt din Iaşi se evidenţiază ca o zonă în care locuitorii sunt mulţumiţi de acest serviciu.

    Sibiu se află în topul oraşelor când vine vorba de reţeaua de gaz, iar cartierul Moara de Vânt din Iaşi este apreciat de locuitori pentru calitatea acestor servicii. La capitolul reţea de canalizare, Sibiu s-a clasat pe primul loc în percepţia locuitorilor, atât la nivel de oraş, cât şi prin cartierul Sub Arini, care a obţinut cele mai bune aprecieri din această categorie.

    Braşov a fost oraşul care a obţinut cel mai mare scor la gradul de mulţumire generală, la fel ca rezidenţii din cartierul Orizont din Buzău. Când vine vorba de costul general al vieţii, locuitorii din Sibiu sunt cei mai mulţumiţi, iar în cartierul Craioviţa Nouă din Craiova, costurile de trai sunt percepute pozitiv de către rezidenţi.

     

  • SVN Credit: Bucureşti şi judeţul Ilfov deţin 39% din totalul ipotecilor intabulate în 2024. Tranzacţiile realizate exclusiv cu cash domină în continuare piaţa rezidenţială

    Bucureşti şi judeţul Ilfov deţin 39% din totalul ipotecilor intabulate la nivel naţional în 2024, iar cea mai mare creştere an la an a fost înregistrată în Iaşi, unde numărul ipotecilor s-a dublat faţă de 2023, influenţat însă şi de intabularea cu întârziere a unor antecontracte de vânzare –  cumpărare semnate în anii anteriori, arată o analiză realizată de către brokerul online Ipotecare.ro şi compania de consultanţă financiară şi creditare ipotecară SVN Credit Romania.

    La nivel naţional, numărul de ipoteci s-a majorat cu 26,5%, la un total de 86.600 de ipoteci.

    Bucureşti, Ilfov şi Timiş ocupă primele trei poziţii în rândul regiunilor cu cele mai multe ipoteci intabulate în 2024, fiind urmate de Iaşi şi Constanţa.

    Raportat la numărul total de tranzacţii cu locuinţe din 2024, ipotecile intabulate deţin o pondere de 51%. Acestea includ însă şi refinanţările, reconversiile şi restructurările, precum şi creditele de nevoi personale cu ipotecă. Tranzacţiile realizate exclusiv cu cash sunt în continuare majoritare pe piaţa rezidenţială din România.

    Creşteri semnificative ale numărului de ipoteci intabulate au fost înregistrate şi în Bihor, de +65% faţă de 2023, Argeş, cu +33,6% faţă de 2023, şi Braşov, unde s-au intabulat cu 33% mai multe ipoteci anul trecut.

    ”Piaţa ipotecară a revenit pe un trend ascendent de la jumătatea anului anterior şi estimăm că 2025 va aduce o accelerare a creşterii numărului de credite ipotecare acordate. Deja o parte semnificativă a instituţiilor finanţatoare şi-au aliniat ofertele ipotecare la un nivel mai mic de 5%/an pe segmentul dobânzilor fixe, un nivel care este atractiv pentru doritorii unei locuinţe noi prin finanţare. Piaţa creditelor ipotecare va continua să se dezvolte accelerat în următorii ani, în special în marile centre regionale din ţară, precum Timişoara, Cluj – Napoca, Braşov sau Iaşi, dar şi în oraşele de dimensiuni medii”, a comentat Alexandru Rădulescu, managing partner SVN Romania | Credit & Financial Solutions.

    În primele 11 luni din 2024 au fost acordate în total la nivel naţional credite ipotecare în valoare de 8.2 miliarde de euro, în creştere cu 42% comparativ cu perioada similară din 2023, acestea incluzând însă şi refinanţările, conversiile, transferurile şi restructurările.

    Ipotecare.ro este un broker exclusiv online de credite, care utilizează multipli algoritmi de calcul pentru a genera cea mai optimă opţiune de finanţare pentru fiecare situaţie specifică. SVN Romania | Credit & Financial Solutions este unul dintre cei mai importanţi brokeri de credite ipotecare din România, cu un volum de credite ipotecare intermediate în 2024 în valoare de 160 de milioane de euro. Compania are patru birouri în Bucureşti şi 14 la nivel naţional, în Arad, Bacău, Braşov, Călăraşi, Cluj – Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Timişoara şi Târgovişte.