BusinessMagazin

Tag: BCE

  • Uniunea Europeană este pe cale să renunţe la una din bancnotele euro! Vezi despre care este vorba

    Conform unor rapoarte din presa străină, Banca Centrală Europeană ia în consideraţie renunţarea la bancnota de 500 de euro, despre care europenii cred că este folosită cu precădere în operaţiuni de spălare de bani şi pentru finanţarea terorismului. Financial Times vorbeşte, conform Quartz, de o decizie informală a instituţiei în acest caz.

    Nu este singura opinie de acest fel: un recent studiu realizat la Harvard sugerează o eliminare progresivă a bancnotelor mari, de 500, 200 şi 100 de euro, acţiuni care ar perturba finanţarea celulelor teroriste. Calculele sunt simple: un milion de euro în bancnote de 20 de euro are un volum considerabil mai mare decât în bancnote de 500 de euro.

    În decembrie anul trecut în zona euro circulau 613.559 de bancnote de 500 de euro, aceasta fiind a doua cea mai puţin circulată bancnotă.

  • Motoarele de creştere economică ale Europei şi Statelor Unite încep să scârţâie

    Programul de stimulare economică al Băncii Centrale Europene începe să-şi arate limitele, iar în SUA economia a încetinit puternic, în timp ce pe ambele continente încrederea slăbeşte.
    Săptămâna încheiată pe 27 ianuarie este a opta consecutivă în care investitorii şi-au retras banii din fondurile de investiţii în obli­gaţiuni ale companiilor europene în pofida eforturilor Băncii Centrale Europene de a stimula investiţiile printr-un program masiv de achiziţii de active. Riscurile legate de încetinirea economiei globale sunt mult prea mari.

    Investitorii au retras peste 1,2 mld. dolari din fonduri specializate pe active cu risc, potrivit datelor Bank of America. Încetinirea economiei chinezeşti, a doua ca mărime din lume şi un jucător de talie mare în ringul co­mer­ţului internaţional şi prăbu­şirea preţu­rilor materiilor prime taie apetitul investitorilor pentru risc, scrie Blo­omberg. Retragerile din fondurile fără risc s-au ridicat la 3,5 mld. dolari. „Este clar că nu funcţionează. Ieşirile de capital sunt deja de câteva luni o problemă în Europa“, spune Barnaby Martin, analist la Bank of America. De la începutul anului, din fondurile de obligaţiuni corporate au fost retrase 5,4 mld. dolari.

    Nici încrederea companiilor şi nici a populaţiei în economie nu stau mai bine în prima lună din an. Un indicator al încrederii calculat de Comisia Europeană pentru zona euro a scăzut de la 106,7 puncte în decembrie la 105 puncte, cel mai redus nivel din august. Dintre toate sectoarele, doar retailul s-a remarcat în sens pozitiv, notează Financial Times.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Oficial BCE: Ţinta de inflaţie va fi ratată în mod clar. Este nevoie de noi măsuri de stimulare

    Scăderea dramatică a preţurilor petrolului este principalul factor din spatele inflaţiei scăzute a preţurilor de consum din zona euro, dar băncile centrale nu pot influenţa acest lucru, a spus Nowotny, care este guvernatorul băncii centrale a Austriei, într-un discurs la Varşovia, relatează MarketWatch.

    Nowotny consideră că este necesară o creştere economică mai puternică în zona euro, iar BCE trebuie să ia noi măsuri în această direcţie.

    “BCE se foloseşte de instrumentele de politică monetară disponibile, dar este destul de evident că în actuala situaţie macroeconomică sunt necesare noi instrumente”, a spus oficialul BCE.

    Euro s-a depreciat cu 0,3%, la 1,1444 dolari pe unitate, în urma remarcilor lui Nowotny.

    Zona euro a înregistrat inflaţie negativă în septembrie, pentru prima oară în ultimele şase luni, evoluţie care a surprins analiştii şi a amplificat presiunile asupra BCE pentru suplimentarea măsurilor de stimulare. Preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,1% în septembrie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce analiştii prognozau stagnare.

    BCE a anticipat în septembrie că economia zonei euro va înregistra anul viitor o creştere de 1,7% şi o rată a inflaţiei de 1,1%.

  • Oficial BCE: Majorarea dobânzilor de către Fed poate avea repercusiuni globale mai mari ca în trecut

    “Adevărul este că având în vedere lipsa precedentelor istorice privind impactul asupra unei economii mari a revenirii de la dobânzile zero, analiştii şi autorităţile nu au altă soluţie decât să înveţe din mers”, afirmă Constancio în remarci pregătite pentru un discurs la Hong Kong, relatează Reuters.

    Politicile monetare divergente reflectă diferenţele factorilor fundamentali din zona euro şi Statele Unite, iar opinia tradiţională este că nu ar trebui să fie probleme.

    Constancio avertizează însă că divergenţele ar putea avea în prezent repercusiuni globale mai mari decât în trecut.

    Reprezentanţii Rezervei Federale au votat la şedinţa din septembrie să nu majoreze dobânda de politică monetară, aflată aproape de nivelul zero din decembrie 2008. Conducerea Fed vrea mai multe informaţii legate de influenţa încetinirii creşterii economiei chineze asupra inflaţiei şi economiei americane.

    Următoarea şedinţă a consiliului de politică monetară al Fed va avea loc pe 27-28 octombrie.

  • Draghi: Creşterea economică revine în Europa

    ‘Progresele din ultimii trei ani pentru stabilizarea şi consolidarea zonei euro aunt reale. Creşterea revine. Calea spre progres a fost identificată. Nu ne vom opri până când uniunea monetară nu va fi completă”, a spus Draghi.

    Şeful BCE nu a comentat despre perspectiva politicii monetare a instituţiei. El a arătat că se poziţionează în tabăra celor care susţin că este necesar ca integrarea să continue pentru a obţine toate economiile care pot fi aduse de uniune.

    Zona euro a înregistrat inflaţie negativă în septembrie, de -0,1%, pentru prima oară în ultimele şase luni, evoluţie care amplifică presiunile asupra Băncii Centrale Europene (BCE) pentru suplimentarea măsurilor de stimulare.

    Declinul preţurilor este în mare parte consecinţa energiei ieftine, iar preşedintele BCE, Mario Draghi, a semnalat că instituţia ar putea extinde programul de suplimentare a lichidităţilor, dacă va fi nevoie pentru evitarea deflaţiei.

    BCE a anticipat în această lună că economia zonei euro va înregistra anul viitor o creştere de 1,7% şi o rată a inflaţiei de 1,1%.

  • SURPRIZA de proporţii de la BCE, care schimbă tot în cazul imigranţilor: Refugiaţii sunt şansa Europei la “SINUCIDEREA actuală”

    Primul autobuz cu imigranţi a ajuns la graniţa sârbo-croată ieri în jurul prânzului. Într-un calm de zi normală ei ai fost înregistraţi, urmând să rămână în ţară dacă cer azil sau să meargă mai departe, dacă doresc. Autorităţile croate s-au arătat amabile dar nu este clar cât va putea face faţă această mică ţară care are graniţe co­mune cu Slovenia şi Ungaria, dacă Slo­ve­nia nu le va permite imigranţilor să meargă mai departe spre Austria, în condiţiile în care noua legislaţie adoptată la Budapesta îi poate pedepsi cu închisoarea pe cei care trec frontier fără permisiunea autorităţilor.

    SURPRIZA de proporţii venită de la BCE care schimbă tot în cazul imigranţilor: Refugiaţii sunt şansa Europei la “SINUCIDEREA actuală”

  • Oficial BCE: Creşterea din zona euro este prea slabă pentru a crea locuri de muncă

    ”Când inflaţia este scăzută, cea mai bună cale pentru a o aduce la nivelul ţintei BCE de aproape 2% este susţinerea activităţilor economice. În prezent, creşterea economică şi a numărului locurilor de muncă reprezintă precondiţii pentru stabilitatea preţurilor”, a spus Coeure, pentru grupul francez de presă EBRA.

    Potrivit datelor publicate marţi de Eurostat, economia zonei euro a crescut cu 0,4% în trimestrul al doilea, faţă de trimestrul precedent, peste estimarea iniţială de 0,3%, susţinută de exporturi şi cheltuielile de consum. Un ritm de creştere similar a fost înregistrat şi la nivelul Uniunii Europene.

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, PIB-ul ajustat la factorii sezonieri a urcat în intervalul aprilie-iunie cu 1,5% în zona euro şi cu 1,9% în UE, după creşteri de 1,2%, respectiv 1,7% în trimestrul precedent.

    Banca Centrală Europeană a anticipat săptămâna trecută că redresarea zonei euro va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent decât estima inţial, din cauza efectului încetinirii activităţilor economice în China.

    Banca prognozează pentru acest an o creştere economică de 1,4% în zona euro, urmată de un avans de 1,8% în 2016. BCE a redus săptămâna trecută estimarea referitoare la inflaţia zonei euro din acest an la numai 0,1%, de la nivelul de 0,3% prognozat în iunie. Pentru 2016, banca se aşteaptă la accelerarea inflaţiei la 1,1%, care este totuşi sub estimarea anterioară, de 1,5%. În 2017, reprezentanţii BCE anticipează o inflaţie de 1,7%, apropiată de aşteptarea iniţială de 1,8%.

     

  • BCE va stabili limitele de capital pentru majoritatea celor 123 de bănci supravegheate

    Sursa a precizat că au fost aprobate planurile pentru procesele de supraveghere şi evaluare a circa 100 de bănci, la o şedinţă a Mecanismului Unic de Supraveghere, divizie a BCE, din 3-4 septembrie.

    Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze.

    BCE, care din noiembrie 2014 este principala autoritate de supraveghere a sectorului financiar din Europa, promovează creşterea nivelului şi calităţii capitalului băncilor din zona euro şi lucrează la corelarea mai bună a măsurilor de supraveghere din cele 19 state din regiune.

    Planurile autorităţii de supraveghere stabilesc un nivel al capitalului unei bănci corespunzător profilului de risc şi modelul de afaceri al acesteia, suplimentar faţă de nivelul legal minim.

    BCE lucrează la finalizarea proiectelor pentru aceste planuri şi va acorda băncilor o perioadă limitată de timp pentru a răspunde propunerilor, înainte ca acestea să devină obligatorii, a precizat sursa.

     

  • Draghi: BCE este gata să suplimenteze stimulii, la nevoie. Estimarea privind inflaţia a fost redusă

    Declaraţia referitoare la măsurile de stimulare a provocat deprecierea imediată a euro, care este în declin cu 0,9%, la 1,1117 dolari pe unitate, transmite MarketWatch.

    BCE a redus estimarea referitoare la inflaţia din acest an la numai 0,1%, de la nivelul de 0,3% prognozat în iunie. Pentru 2016, banca se aşteaptă la accelerarea inflaţiei la 1,1%, care este totuşi sub estimarea anterioară, de 1,5%. În 2017, reprezentanţii BCE anticipează o inflaţie de 1,7%, apropiată de aşteptarea iniţială de 1,8%.

    Banca prognozează pentru acest an o creştere economică de 1,4%, care se va accelera la 1,8% în 2016.

    Draghi a mai spus că BCE este pregătită să aplice integral programul de achiziţii de obligaţiuni în valoare totală de peste 1.000 de miliarde de euro, până la termenul de 16 septembrie 2016, sau dincolo de această dată, dacă va fi necesar. El a mai arătat că programul decurge bine, iar banca va majora ponderea investiţiei băncii într-o singură emisiune de obligaţiuni de la 25% la 33%.

    Consiliul guvernatorilor BCE a menţinut joi neschimbată dobânda de refinanţare la nivelul de 0,05%, în conformitate cu aşteptările analiştilor, iar dobânda la depozite la -0,2%.

    În urma declaraţiilor lui Draghi, indicele pan-european Stoxx 600 este în creştere cu 2,2%, iar DAX 30 al bursei din Frankfurt cu 2,5%.

    Pe piaţa americană de capital, contractele futures pentru Dow Jones sunt în urcare cu 0,5%, Standard&Poor’s 500 cu 0,4%, iar Nasdaq Composite cu 0,26%.

  • Oficial BCE: Perspectivele Greciei par să se îmbunătăţească uşor

    “Acordul negociat în timpul summit-ului zonei euro de la jumătatea lunii iulie, reluarea negocierilor şi relaxarea rezonabilă a controlului capitalului au contribuit la creşterea încrederii deponenţilor, astfel încât ieşirile de fonduri din Grecia au fost înlocuite de o uşoară creştere, iar volumul asistenţei prin programul ELA al BCE a scăzut uşor”, a scris Hansson pe site-ul Băncii Estoniei, relatează MarketWatch.

    În opinia sa, băncile din Grecia se îndreaptau către o evoluţie pozitivă în semestrul al doilea al anului 2014. Economia creştea, băncile şi Guvernul puteau să se împrumute de pe piaţă, iar opinia Guvernului de la Atena că programul de salvare nu va mai fi necesar suna credibil.

    Situaţia s-a modificat însă în ianuarie, când partidul Syriza a câştigat alegerile, iar Grecia a schimbat brusc direcţia. Capitalul a început să iasă din ţară, iar BCE a început să furnizeze băncilor elene fonduri tot mai mari prin programul ELA.

    Acţionarii băncilor elene şi investitorii în obligaţiuni ar putea pierde bani în urma deciziilor de recapitalizare luate de miniştrii de Finanţe din zona euro, dar deponenţii vor fi asiguraţi, a arătat Hansson.

    Dacă băncile recapitalizate vor fi privatizate, profitul din vânzarea acestora va putea fi folosit la reducerea datoriei publice a Greciei, a mai spus bancherul.

    Miniştrii Finanţelor ai statelor din zona euro au aprobat, în această lună, noul plan de asistenţă financiară destinată Greciei, în valoare de 86 de miliarde de euro.

    Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Statul elen a primit săptămâna trecută, prin noul program, 13 miliarde de euro, în numerar, din care 12 miliarde de euro pentru plata datoriilor, la timp pentru a achita Băncii Centrale Europene rata de 3,4 miliarde de euro. Un miliard de euro a fost destinat plăţii unor arierate. Alte 10 miliarde de euro, sub formă de certificate ESM (Mecanismul european de stabilitate), vor fi utilizate pentru susţinerea băncilor elene aflate în dificultate.

    BCE a redus săptămâna trecută plafonul asistenţei prin programul ELA pentru finanţarea băncilor elene de la 91 de miliarde de euro la 89,7 miliarde de euro.