BusinessMagazin

Tag: apartamente

  • Oraşul din România unde preţul chiriilor a explodat. Cât scoateţi din buzunar pentru un apartament de 2 camere

    În Bucureşti, chiria medie solicitată pentru un apartament cu două camere s-a situat în intervalul menţionat la 420 de euro pe lună. Pentru acelaşi tip de locuinţă proprietarii din Cluj-Napoca percepeau un tarif de 420 de euro pe lună. Pe următoarele locuri în clasamentul oraşelor cu cele mai mari chirii pentru apartamentele cu două camere se situau Timişoara şi Braşov, cu 350 de euro pe lună, Iaşi, cu 350 de euro pe lună, Tulcea, cu 330 de euro pe lună şi Târgu Mureş, cu 320 de euro pe lună. În Constanţa, un apartament cu două camere putea fi închiriat cu 300 de euro pe lună.

    În majoritatea reşedinţelor de judeţ, chiriile medii pentru apartamentele de două camere au crescut în ultimul trimestru din 2019 faţă de cele trei luni anterioare. Excepţia de la regulă este reprezentată de Reşiţa, unde chiria medie a fost de 180 de euro pe lună, la fel ca în cele două trimestre anterioare. Capitala Caraş-Severinului a rămas, astfel, singura reşedinţă de judeţ unde un apartament cu două camere poate fi închiriat cu mai puţin de 200 de euro pe lună.

    Bucureştiul atrage peste 50% din cererea pe marile oraşe

    În ultimele trei luni din 2019, aproximativ 62.300 de potenţiali chiriaşi au încercat să închirieze o locuinţă prin intermediul Imobiliare.ro. Bucureştiul a atras mai bine de jumătate din aceste căutări, respectiv 37.800. Pe poziţia a doua în clasament s-a aflat Timişoara (6.100), oraşul de pe Bega fiind urmat de Constanţa (5.300 de căutări), Cluj-Napoca (cu 4.900 de căutări), Braşov (4.400) şi Iaşi (3.800). Comparativ cu perioada similară din 2018, nivelul cererii pe închirieri din aceste şase mari oraşe a fost, per ansamblu, cu 7% mai ridicat.

    În acelaşi interval, numărul ofertelor de apartamente şi case disponibile spre închiriere în cele şase mari oraşe ale ţării (proprietăţi finalizate înainte de anul 2000) a fost de 17.030 de unităţi, în scădere cu 26% faţă de trimestrul anterior. Oraşul cu cele mai multe locuinţe de închiriat a fost Bucureştiul, unde erau oferite spre închiriere 8.210 apartamente. În schimb, în Cluj-Napoca erau scoase spre închiriere 2.770 de apartamente, în Timişoara – 2.420, în Constanţa – 1.300, în Iaşi – 1.210, iar în Braşov – la 1.110.

  • Povestea grecului care a venit în România acum 20 de ani şi cum a ajuns el cel mai mare proprietar de clădiri de birouri. Care sunt motivele pentru care a vândut tot

    Ioannis Papalekas a pus umărul la creşterea şi modernizarea pieţei imobiliare româneşti. A pornit în urmă cu 20 de ani de la apartamente pe bulevardul Unirii şi a ajuns cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Acum, şi-a vândut acţiunile către Radovan Vitek, un miliardar ceh cu investiţii în piaţa imobiliară. 

    Probabil dacă nu ar fi fost chemat la DIICOT în decembrie 2014, nicio poză nu ar fi apărut vreodată în presă cu Ioannis Papalekas, grecul care a venit în România la începutul anilor 2000 şi care după criza din 2009 a devenit cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia

    Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început activitatea pe piaţa locală prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.

    Ulterior Ioannis Papalekas a început expansiunea şi a achiziţionat tot mai multe clădiri de birouri pe măsură ce reuşea să strângă bani la bursă. A început apoi achiziţiile de terenuri şi dezvoltarea proprie de proiecte în România, iar în 2017 a început expansiunea în Polonia. De ce? Pentru că Polonia are o piaţă de birouri mult mai mare, mai multe oraşe cu cel puţin un milion de locuitori, iar datorită diversităţii există mai multe clădiri în zone bune, care pot permite obţinerea unor randamente investiţionale de peste 10 – 12%, în timp ce în România cele mai mari tranzacţii s-au realizat în jurul valorii de 7 – 7,5%.

    În ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor, Ioannis Papalekas l-a avut alături pe Ion Nestor, cel care conduce casa de avocatură NNDKP.
    De partea cealaltă, un pariu pierdut de Ioannis Papalekas este cel cu Cathedral Plaza. El a cumpărat clădirea în 2012 în urma unei înţelegeri cu miliardarul israelian Eyal Ofer pentru preluarea turnului Cathedral Plaza, un proiect cu o istorie zdruncinată. Proiect demarat de Eyal Ofer în 2003 în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro, turnul de 18 etaje este situat în imediata apropiere a catedralei Sf. Iosif din Capitală, iar finalizarea a avut loc în 2009. De atunci însă, imobilul nu a fost utilizat şi stă închis, iar în prezent există o decizie finală cu privire la demolarea clădirii, încă din 2017, însă procedura efectivă de demolare nu a început.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Veşti PROASTE pentru cine vrea să îşi cumpere o casă: preţurile locuinţelor cresc şi în 2020. Care sunt oraşele unde preţurile au explodat

    Specialiştii în domeniul imobiliar spun că, în 2020, preţul locuinţelor va continua să crească, după ce apartamentele s-au scumpit oricum considerabil pe parcursul anului trecut. În acest moment, Cluj-Napoca este oraşul din România cu cele mai scumpe locuinţe, urmat de Bucureşti, Timişoara şi Iaşi.

    În Cluj-Napoca, de la 1.450 de euro pe metrul pătrat, cei care-şi caută locuinţe au ajuns să plătească în medie şi 1.700 de euro, în timp ce în Capitală, preţul mediu a ajuns în doar câteva luni la 1.413 euro de la 1.382 de euro.

    O creştere a preţurilor s-a înregistrat şi în Timişoara, unde metrul pătrat într-un bloc nou costă acum 1.390 de euro, în loc de 1.250 cât era la începutul anului trecut.

    Pe de altă parte, cele mai ieftine locuinţe sunt în Iaşi, unde preţurile apartamentelor noi au crescut doar cu 1,1%. Aici metrul pătrat costă 1.107 euro.

    “Din august, la noi (în Cluj-Napoca -n.r.) au crescut gradual, dacă media era undeva la 1.450 de euro metrul pătrat atunci, acum suntem undeva spre 1.700 şi credem că dacă lucrurile vor ţine tot aşa, va creşte. Faptul că dobânzile bancare nu te încurajează să îţi ţii banii pe care îi ai, ci să îi investeşti este un impuls pentru piaţă şi este motivul pentru care mulţi oameni cumpără ca să fie banii investiţi şi să genereze valoare. Chiria întotdeauna va fi mai mare decât dobânda pe care o încasează ei pentru suma respectivă de bani, iar banii investiţi nu sunt pierduţi văzând cât costă activele în Cluj. Am vândut în ultimele trei luni 70 şi mai avem 18 apartamente. O categorie mare sunt investitorii care au bani lichizi şi pot să genereze mai mulţi bani cu ei, iar cealaltă categorie sunt tinerii proaspeţi căsătoriţi, tinerii profesionişti din noile industrii. Acestea sunt cele două categorii de cumpărători”, a declarat Vlad Buzoianu, dezvoltator imobiliar.

    Specialiştii din imobiliare cred însă că şi în 2020 preţurile vor mai creşte, dar se tem să nu depăşească ritmul normal al economiei.

    “Vor creşte preţul apartamentelor din Cluj în 2020. Îmi doresc să crească nu mai mult decât veniturile populaţiei şi nu mai mult decât ritmul normal al economiei, să nu ajungem într-o zonă de bulă. În continuare, Clujul este cel mai scump oraş din România, avem un preţ mediu raportat la ultimul trimestru din 2019 de peste 1.500 de euro, în medie, pe când în Bucureşti, avem 1.300 pe metru. Acest lucru este datorat cererii foarte mari care există în Cluj, mai mare decât în Bucureşti”, a spus Adrian Vasiu, agent imobiliar.

    Pe de altă parte, economiştii spun că fenomenul nu este unul negativ, ci din contră unul pozitiv care nu seamănă deloc cu ce am trăit înainte de criza din 2008.

    „Tendinţa de creştere a preţurilor în zona imobiliară este una marcantă si poate aminti unora de momentul de dinainte de criza din 2008-2009 însă pentru economişti lucrurile sunt relativ clare. Este vorba de o lege simplă, legea cererii şi a ofertei. Atunci când există presiuni mari din partea cererii, preţul creşte pentru orice produs. Ori în zona imobiliară atât în ţară cât mai ales în zona Clujului presiunea din partea cererii este una ridicată. De asemenea, evoluţiile economice, conjunctura econimică pozitivă din ultima perioadă, tradusă în creşteri salariale, creşteri de venituri, în creditare mai facilă, face de asemenea ca preţul să crească. Putem spune că fenomenul nu este unul negativ, este unul pozitiv în general. De asemenea comparând cu fenomenul de dinainte de 2008, constatăm că dinamica sau ritmul de creştere al salariilor este mai ridicat în acest moment faţă de atunci în comparaţie cu ritmul de creştere al preţurilor. Din acest punct de vedere accesul la piaţa imobiliară este unul mai facil ca acum 10-12 ani”, a declarat Liviu Deceanu, economist.

    Anul acesta, dezvoltatorii imobiliari din marile oraşe ale ţării au în plan să livreze în total peste 29.000 de apartamente.

  • Piaţa imobiliară din Bucureşti dă în clocot. Grupul AFI pregăteşte primul proiect imobiliar de peste 1 mld. euro la Palace Cotroceni: „Vrem să facem apartamente, birouri, retail comercial şi un hotel.“

    AFI Europe România pregă­teş­te să extindă proiectul de la AFI Palace Cotroceni cu noi spaţii de retail, hotel, birouri şi rezidenţial, ce vor duce actualul proiect evaluat la circa 700 mil. euro, la peste 1-1,2 miliarde de euro.

    La câteva luni de când AFI Europe a cumpărat portofoliul de birouri din Româ­nia al NEPI, într-o tranzac­ţie record de peste 300 mil. euro, dezvoltatorul israelian pregăteşte primul proiect care va de­păşi ca valoare pragul de 1 mld. euro, potrivit calculelor ZF.

    „Pe noul lot de 50.000 mp achiziţionat în urmă cu un an şi jumătate lângă AFI Palace Cotroceni vom putea dezvolta un proiect de 150.000 – 200.000 mp, un proiect imens. Vom implementa componente pentru rezidenţial de închiriat, un concept în care avem foarte mare încredere, birouri şi retail suplimentar şi un hotel. Prin implementarea acestor elemente în zona Cotroceni, sinergia dintre segmente va fi una excelentă“, a spus Doron Klein CEO al AFI Europe România.

    Potrivit datelor din piaţă, pe teren ar urma să fie construite trei noi clădiri de birouri, simi­lare cu cele ale proiectului AFI Park deja existent, în timp ce o a patra clădire ar putea fi con­struită pe bdul Vasile Milea, în continuarea celor trei deja existente acolo, lângă cinema­tograful IMAX.

    „Noi luăm în calcul posibilităţile şi abili­tă­ţile noastre de a utiliza cât mai eficient te­renul, dar şi pentru a răspunde cererii tot mai mari din partea chiriaşilor. Avem chiriaşi în AFI Park care au nevoie de loc pentru a creşte şi a se extinde şi încercăm să ne adresăm acestor nevoi. Din acest motiv poate luăm în calcul construcţia unei noi clădiri lângă IMAX, sau alte clădiri pe noul teren achiziţionat cu un an şi jumătate în urmă, adiacent mallului dinpsre bulevardele Timişoara şi viitorul bulevard Sibiu. Odată ce masterplanul este gata, vom prezenta ideea.“

    Potrivit celui mai recent raport public, la finalul anului 2017 mallul AFI Palace Cotroceni avea o valoare de 495 mil. euro, la care se adaugă cele cinci clădiri de birouri ale proiectului AFI Park, în valoare de 165 mil. euro.

    Al doilea mare proiect pe care AFI l-ar putea demara în perioada următoare este Casa Radio, însă fiind vorba de un parteneriat public-privat, discuţiile cu autorităţile întârzie.

    „Am semnat un contract care e subiectul unor condiţii care trebuie îndeplinite. Acum suntem în stadiul de a îndeplini toate condiţiile pentru a putea finaliza contractul şi a-l închide. Noi facem acest lucru alături de vânzător, de actualul acţionar al proiectului Casa Radio. Autorităţile colaborează cu noi în acest sens. Furnizează răspunsurile necesare şi suportul necesar. Este greu de spus când vom avea un update în acest sens.“ El a subliniat că odată ce vor trece de paşii administrativi necesari, după aceea vor discuta deschis despre ce ar trebui dezvoltat acolo, inclusiv componenta destinată publicului.

    „Există acum un contract PPP care regle­men­tează ca o parte să fie dezvoltată pentru public. Există o definiţie a ce ar trebui dez­voltat pentru public. Este unul dintre elemente care va fi dezvoltat pentru compo­nenta publică şi vor fi şi alte elemente pentru folosul publicului. În plus, întreg proiectul va fi deschis publicului, va exista şi o zonă de retail, o zonă pietonală, poate şi alte servicii publice care vor îmbunătăţi această componentă. Dar este prea devreme pentru a discuta despre un concept. Noi avem o direcţie, dar întâi trebuie să parcurgem paşii administrativi.“

  • Poveste grecului care a venit în România acum 20 de ani şi cum a ajuns el cel mai mare proprietar de clădiri de birouri. Care sunt motivele pentru care a vândut tot

    Ioannis Papalekas a pus umărul la creşterea şi modernizarea pieţei imobiliare româneşti. A pornit în urmă cu 20 de ani de la apartamente pe bulevardul Unirii şi a ajuns cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Acum, şi-a vândut acţiunile către Radovan Vitek, un miliardar ceh cu investiţii în piaţa imobiliară. 

    Probabil dacă nu ar fi fost chemat la DIICOT în decembrie 2014, nicio poză nu ar fi apărut vreodată în presă cu Ioannis Papalekas, grecul care a venit în România la începutul anilor 2000 şi care după criza din 2009 a devenit cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia.
    Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început activitatea pe piaţa locală prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.
    Ulterior Ioannis Papalekas a început expansiunea şi a achiziţionat tot mai multe clădiri de birouri pe măsură ce reuşea să strângă bani la bursă. A început apoi achiziţiile de terenuri şi dezvoltarea proprie de proiecte în România, iar în 2017 a început expansiunea în Polonia. De ce? Pentru că Polonia are o piaţă de birouri mult mai mare, mai multe oraşe cu cel puţin un milion de locuitori, iar datorită diversităţii există mai multe clădiri în zone bune, care pot permite obţinerea unor randamente investiţionale de peste 10 – 12%, în timp ce în România cele mai mari tranzacţii s-au realizat în jurul valorii de 7 – 7,5%.
    În ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor, Ioannis Papalekas l-a avut alături pe Ion Nestor, cel care conduce casa de avocatură NNDKP.
    De partea cealaltă, un pariu pierdut de Ioannis Papalekas este cel cu Cathedral Plaza. El a cumpărat clădirea în 2012 în urma unei înţelegeri cu miliardarul israelian Eyal Ofer pentru preluarea turnului Cathedral Plaza, un proiect cu o istorie zdruncinată. Proiect demarat de Eyal Ofer în 2003 în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro, turnul de 18 etaje este situat în imediata apropiere a catedralei Sf. Iosif din Capitală, iar finalizarea a avut loc în 2009. De atunci însă, imobilul nu a fost utilizat şi stă închis, iar în prezent există o decizie finală cu privire la demolarea clădirii, încă din 2017, însă procedura efectivă de demolare nu a început.
    De partea cealaltă, un pariu câştigător tot cu un „turn fantomă” a fost Tower Center International din Piaţa Victoriei – clădire care s-a confruntat cu peste 50 de litigii şi un dosar de insolvenţă şi care ulterior, în 2012, a fost preluată de Dragoş Bîlteanu şi Ioannis Papalekas – care erau deja atunci doi dintre cei mai puternici investitori din imobiliarele locale – în urma unei tranzacţii de circa 50 de milioane de euro.
    Imobilul, care prin înălţime domină Piaţa Victoriei, a fost dezvoltat de firmele Avrig 35 şi Industrialexport, care s-au judecat mai mulţi ani la diverse instanţe.
    Tranzacţia a fost complexă şi a fost bazată în primul rând pe o creanţă de aproape 190 de milioane de lei (circa 44 mil. euro) pe care Industrialexport o avea faţă de Tower Center Internaţional (TCI), firma dezvoltatoare.
    Această creanţă a fost cedată către Lorient Limited, firma lui Bîlteanu şi Papalekas înregistrată în Insulele Belize. Cei doi au preluat 87% din turnul de birouri prin convertirea unei părţi din această creanţă (128 mil. lei, echivalentul a 30 mil. euro) în acţiuni. Totodată, faţă de Alpha Bank a fost plătită o sumă de 17,5 mil. euro în contul unui credit acordat de banca elenă pentru construcţie.
    Cei doi au mai dezvoltat în Bucureşti proiectul UpGround din Pipera, iar Papalekas a răscumpărat tot în acea perioadă centrul City Mall, aflat în faliment, pentru 17,3 mil. euro după ce îl vânduse anterior crizei imobiliare cu 100 mil. euro.
    În 2014 Papalekas a continuat expansiunea – prin intermediul Globalworth, Papalekas a semnat în ultima lună acordurile pentru achiziţia a trei clădiri de birouri din Bucureşti – Green Court I, Nusco Tower şi UniCredit HQ –, tranzacţii cu o valoare cumulată de 133 mil. euro care au fost închise în următorul an. Tot atunci Globalworth a semnat pentru UniCredit HQ pentru 43 mil. euro.
    După doi ani în care pachetul de acţiuni deţinut de Ioannis Papalekas s-a redus treptat în cadrul Globalworth, omul de afaceri a marcat un exit prin vânzarea pachetului deţinut, însă cel puţin pentru moment rămâne CEO.
    Dezvoltatorul ceh CPI Property, Group SA deţinut de miliardarul Radovan Vitek, a ajuns marţi, 4 februarie, să deţină 27,7% din acţiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia, după ce într-o singură zi a crescut cu aproape 11 puncte procentuale. Acum al treilea cel mai mare acţionar este dezvoltatorul german Aroundtown, cu 21,9% in acţiuni. Sud-africanii de la Growthpoint rămân cei mai mari acţionari din cadrul Globalworth, cu un pachet de 29,4% din acţiuni.
    Grupul ceh îşi majorase pe 31 ianuarie 2020 participaţia prin preluarea integrală a pachetului de acţiuni deţinut de fondatorul şi CEO-ul Globalworth, Ioannis Papalekas, care s-a retras astfel din acţionariatul companiei. Pentru pachetul de acţiuni CPI Property Group a plătit circa 280 mil. euro. Radovan Vitek controla anterior 6% din dezvoltatorul imobiliar.
    Potrivit anunţului publicat pe bursa londoneză, CPI Property Group a cumpărat în şedinţa de marţi, pe piaţa secundară, un pachet de 24,2 milioane acţiuni, reprezentând 10,9% din drepturile de vot în cadrul Globalworth. În urma acestei operaţiuni, Radovan Vitek deţine direct şi indirect 27,7% din Globalworth.
    CPI Property Group mai are în portofoliu şapte proiecte în România, dintre care cinci în Bucureşti, toate din domeniul rezidenţial în stadiu de proiect şi două în Iaşi, dintre care unul este Felicia Shopping City.
    Cel de-al treilea din board, după Ioannis Papalekas şi Dimitris Raptis, care a vândut luni acţiuni este Eli Alroy, director nonexecutiv al companiei, care a vândut 1,1 mil. acţiuni la preţul de 9,7 euro per acţiune, într-o tranzacţie de 10,67 mil. euro. După tranzacţie, Eli Alroy nu va mai deţine nicio acţiune în cadrul companiei. Anterior, tot luni, 3 februarie, Dimitris Raptis, CEO-ul adjunct al Globalworth, a vândut un portofoliu de 559.640 de acţiuni la un preţ de 9,7 euro per acţiune, într-o tranzacţie estimată la 5,43 mil. euro. Potrivit datelor companiei, Dimitris Raptis a vândut aproximativ 40% din acţiunile pe care le deţinea.
    Luni dimineaţă în data de 3 februarie, Ioannis Papalekas anunţa că a vândut un portofoliu de 23.734.670 de acţiuni dezvoltatorului ceh CPI Property Group SA contra sumei de 230,2 mil. euro. În plus, la timpul vânzării, CPI a plătit încă 7,1 mil. euro în contul dividendelor ce vor fi încasate săptămâna viitoare alături de încă 39 mil. euro pentru acţiunile deţinute de Ioannis Papalekas prin intermediul Zakiono. Odată cu semnarea tranzacţiilor CPI a ajuns la 16,8% din acţiuni.
    Aroundtown are un portofoliu evaluat la peste 13 miliarde de euro şi 6,6 milioane de metri pătraţi de proprietăţi imobiliare. Din portofoliul nemţilor 56% din portofoliu reprezintă birourile, urmat de 28% hoteluri, 10% logistică şi 6% retail. Dezvoltatorul german deţine cele mai multe proprietăţi în Berlin (20% din portofoliu), München şi Frankfurt.
    În ceea ce priveşte valoarea portofoliului din România, Dimitris Raptis, CEO-ul adjunct al Globalworth, declara în 2019 că până la finalul anului trecut va ajunge la 1,4 mld. euro, în funcţie de evoluţia lucrărilor la GW Campus şi Square.
    De asemenea, este de aşteptat ca pe radarul Globalworth să intre în curând şi proiectul de birouri Equilibrium construit de Skanska pe str. Gara Herăstrău de lângă Barbu Văcărescu.
    Proiectul Globalworth Square, construit lângă GW Plaza, pe terenul cumpărat anterior de la Nusco, va avea o suprafaţă totală închiriabilă de aproximativ 28.000 mp, va include 14 etaje de spaţii de birouri, trei niveluri subterane dedicate parcării, iar parterul va fi destinat facilităţilor, precum un restaurant şi diferite opţiuni de retail.
    Cel de-al doilea proiect care va demara în perioada următoare va fi construcţia celei de-a patra clădiri din ansamblul de birouri Green Court de pe str. Gara Herăstrău. De asemenea, tot în zonă, NEPI-Rockcastle, fondul care deţine mallul Promenada, a obţinut autorizaţia pentru a demara lucrările la subsolul viitorului proiect care include extinderea centrului comercial şi construcţia unei noi clădiri de birouri. Green Court D va avea o suprafaţă închiriabilă (GLA) de 16.000 de metri pătraţi, la care se adaugă 9.500 de metri pătraţi la subsol. Va fi în oglindă cu Green Court C şi va cuprinde subsol (trei niveluri), parter, 11 etaje şi un etaj tehnic. Bugetul investiţiei este de 23,5 mil. euro plus TVA. Finalizarea este estimată în 2020.
    Globalworth a înregistrat o creştere cu 161% a venitului operaţional net în 2018 în comparaţie cu anul anterior. În urma extinderii continue, atât în România, cât şi în Polonia, prin finalizarea de achiziţii, proiecte de dezvoltare şi încheierea de noi parteneriate, venitul operaţional net înregistrat de companie a crescut la 133.4 milioane de euro.
    Globalworth a finalizat construcţia celui de-al treilea turn al complexului Globalworth Campus, cel mai extins parc de birouri din ţară.
    Al treilea turn de pe bulevardul Dimitrie Pompeiu va găzdui birourile UniCredit Services şi o parte importantă a sediului Allianz. Mai exact două companii ale grupului german de asigurări îşi vor reloca activităţile din Bucureşti în noua clădire din cadrul proiectului office, după ce au închiriat împreună 9.200 mp: Allianz Services, o divizie a Allianz Technology SE şi Allianz Partners, entitatea B2B2C a grupului.
    După finalizarea primei clădiri din Globalworth Campus în 2017 şi a celei de-a doua în aprilie 2018, Tower 3, un turn înalt de 14 etaje şi cu două niveluri subterane, oferă nu mai puţin de 33.000 mp de spaţii de birouri de închiriat, dar şi 24.000 mp de spaţii sub nivelul solului. Complexul va îngloba şi o sală de conferinţe impozantă, de 1.800 mp, care va fi finalizată în cursul acestui an.
    Construcţia noii clădiri marca Globalworth a început în luna iunie 2018, iar proiectul a fost finalizat în ianuarie 2020, acesta fiind dezvoltat în întregime pe o perioadă de un an şi 7 luni. Parcul office pune la dispoziţia chiriaşilor, pe lângă birouri de calitate premium, şi un spaţiu de promenadă cu fântâni arteziene şi spaţii verzi.
    Proiectul Globalworth Campus include trei clădiri încadrate în clasa A, cu spaţii de birouri, retail şi diverse alte facilităţi, ce se întind pe o suprafaţă închiriabilă totală de peste 92.000 mp. Complexul a fost construit ca un areal gândit să ofere o experienţă de lucru complexă şi a fost ales ca soluţie office de companii precum Amazon, Mindspace, Honeywell, Dell, Ademco, Stefanini, P4Cards, Mazars, Chain IQ, Delphi sau Stradale, iar acum UniCredit şi Allianz.

  • Dezvoltatorii va trebui să facă noile apartamente după chipul şi asemănarea fetelor, pentru că băieţii preferă să rămână la mama acasă

    1. Băieţii pleacă mai târziu de acasă şi fetele mai devreme.
    Conform unor date de la Institutul Naţional de Statistică citate de Hotnews, jumătate dintre bărbaţii români cu vârsta între 30 şi 34 de ani locuiesc cu părinţii.
    De asemenea, sunt peste un milion de români, băieţi şi fete, cu vârsta între 29 şi 34 de ani care stau cu părinţii.
    Iar această tendinţă este de creştere.
    Acum 20 de ani, doar trei din zece bărbaţi români locuiau cu părinţii, iar astăzi sunt 5 din 10.
    Faptul că băieţii stau mai mult cu părinţii însemnă o modificare socială importantă, care va însemna o lipsă de cerere pe piaţa imobiliară.
    Daniel David, cel mai cunoscut psiholog român, spune, citat de Hotnews: Cauza principală pentru care băieţii stau mai mult cu părinţii este cea economică, adică nu au bani pentru chirie sau pentru rata unui apartament. Ponderea ratei pentru un apartament dintr-un salariu mediu a scăzut la 60%, faţă de 250% acum 10 ani.
    Eu cred mai degrabă că bărbaţii preferă confortul din familie, rufele călcate, masa pusă şi să-şi păstreze banii lor. Dar mai mult decât atât, având mult mai multe opţiuni feminine şi multe prejudecăţi care s-au eliminat, preferă să nu-şi asume prea multe responsabilităţi.
    2. Fetele pleacă de acasă mult mai repede, în jurul vârstei 25,8 ani, conform datelor Eurostat, în timp ce băieţii pleacă la 30,3 ani.
    Asta înseamnă că fetele încep să-şi caute unde să stea mult mai devreme şi dacă găsesc un job bun se gândesc mai degrabă să-şi cumpere un apartament, decât să stea în chirie, ca o măsură de siguranţă şi de independenţă.
    În aceste condiţii, dezvoltatorii trebuie să se gândească cum proiectează viitoarele locuinţe, astfel încât să acomodeze „mai multe dulapuri în casă”.
    Pentru că băieţii preferă să rămână acasă la mama, fetele vor locui mai degrabă singure.
    În aceste condiţii, o soluţie pe care am dat-o unor designeri era de a face dulapuri de haine şi de valize (toată lumea vrea să călătorească acum) pe holul de la scara blocului. Deci designul şi siguranţa apartamentelor trebuie făcute mai degrabă pentru fete decât pentru băieţi.
    3. Prima căsătorie a ajuns la vârsta de 33 de ani, faţă de 26 de ani în 1990, conform datelor de la Statistică citate de Hotnews. Asta înseamnă că numărul celor care vor să se angajeze să cumpere o locuinţă va scădea treptat, mai ales în rândul băieţilor.
    Poate nu mai are atât de mult sens din punct de vedere financiar să ai locuinţa ta, atâta timp cât nu eşti căsătorit, iar copiii nu mai apar aşa repede, ci mult mai târziu. Plus că familiile nu mai vor să facă aşa mulţi copii, de la doi în sus, pentru că simt că pierd oportunităţi în viaţă, mai ales fetele, care reuşesc să aibă joburi mai bine plătite şi pe funcţii mai mari.
    Hotnews menţionează că vârsta medie a unui solicitant de credit ipotecar a crescut la 34 de ani în 2019, faţă de 27 de ani în urmă cu zece ani.
    4. Angajaţii vor un job mai aproape de casă.
    Conform unui studiu al eJobs, cea mai importantă platformă de recrutare online din România, aproape jumătate din angajaţi au spus că vor să schimbe jobul, 30% vor o mărire salarială, 24% vor un job mai aproape de casă, iar 22% vizează o dezvoltare profesională.
    Dacă angajaţii vor să aibă un job cât mai aproape de casă şi dacă vor să-şi schimbe locul de muncă pentru acest lucru, asta înseamnă că se vor uita către zonele de dezvoltare imobiliară. Până acum se uitau după job şi nu conta cât timp făcea până la el dus-întors. Dar două ore pe zi începe să însemne mult. Asta înseamnă că dacă-şi găsesc unde să stea, atunci se vor uita şi la joburile din jur, ceea ce va schimba fluxul de interes imobiliar. 
    5. Firmele cu valoare adăugată mare, care pot plăti salarii mari, dacă vor să-şi păstreze angajaţii sau să aducă alţii noi, va trebui să le ofere nu hamace şi mese de ping-pong la serviciu, ci chiar o locuinţă unde să stea.
    Cred că acest trend va câştiga teren, iar aceste companii vor angaja oameni specializaţi pentru a se ocupa de această problemă: fie vor oferi angajaţilor lângă birou apartamente în care să stea cu chirie, fie vor fi un intermediar prin care le vor vinde apartmentele.
    Mai mult te costă fluctuaţia de personal decât această retenţie prin care, dacă poţi să-i oferi unui angajat valoros un apartament – nu gratis – s-ar putea să câştigi mai mult. Poate aşa îi scoate mai repede pe băieţi de lângă oala cu ciorbă a mamelor.
    6. Angajaţii, în special cei tineri, pe care visează toată lumea să-i angajeze, vor avea nevoie de creşe, grădiniţe şi chiar şcoală lângă birou.
    Complexele de clădiri de birouri şi dezvoltatorii va trebui să aducă creşa, grădiniţa lângă locul de muncă al corporatiştilor, iar acesta va fi un criteriu extrem de important în alegerea unui job sau altul. Problema părinţilor, în special a mamelor, în ziua de astăzi este cu cine lasă copilul sau copiii atunci când sunt mici. Iar acest lucru este mai important decât un salariu.
    Această cerinţă va figura tot mai mult pe lista la care se uită corporatiştii.
    7. Îngheţarea chiriilor din Berlin:
    Sub presiunea străzii, a noii generaţii, administraţia din Berlin, capitala Germaniei, a îngheţat chiriile pe o perioadă de cinci ani. În cea mai puternică economie a Europei numai 50% din nemţi sunt proprietari, iar restul stau cu chirie, de aceea acest lucru contează.
    Sub afluxul din est şi al emigranţilor din Asia şi din Africa, preţurile locuinţelor şi chiriile din Berlin au explodat, devenind nesustenabile, având în vedere că salariile nu cresc atât de repede.
    Dacă modelul din Berlin va avea succes, el se va răspândi în toată Europa. Aviz celor din Cluj, unde chiriile sunt cele mai mari din România, depăşind puterea unui salariu mediu.
    Nu toată lumea este IT-ist, cu un salariu care porneşte de la 1.500 de euro. Foarte mulţi consideră că un salariu de 700 de euro, adică 3.500 de lei net, este bun, dar o chirie de 400 de euro este greu de plătit.
    8. Ce se va întâmpla cu preţul apartamentelor, activele imobiliare, dacă procesul de printare de bani din lume va mai ţine un deceniu?
    După cum arată lucrurile, marile bănci centrale ale lumii vor continua să printeze bani pentru a nu lăsa să intre recesiunea în oasele companiilor şi ale investitorilor. În aceste condiţii, miliardele de euro, dolari, yeni trebuie să-şi găsească o acoperire, mai ales că dobânzile sunt negative. De aceea, banii vor fi băgaţi în real estate, pe pieţele de acţiuni, şi mai puţin în investiţii reale.
    Deşi cererea nu va creşte, preţurile activelor imobiliare se vor majora, pentru a acomoda banii din piaţă.
    Poate aceste idei nu sunt noi, dar ele sunt prezente în viaţa noastră de zi cu zi şi vor avea un impact. 

  • Temele anului 2020: vine sau nu criza, plecăm din ţară, ce oferte de city break şi vacanţe găsim, ce facem dacă vine războiul în Iran

    De la anul 2020 nu sunt prea mari aşteptări, decât o schimbare generală a României, a românilor, iar lucruri care nu s-au făcut în 30 de ani să se facă peste noapte. În caz contrar alternativa este plecarea din ţară.
    Care sunt temele anului 2020:
    1. Vine sau nu criza? Această întrebare este pusă de toată lumea, în speranţa că cineva va oferi o dată precisă. România intră în al zecelea an de creştere economică, o perioadă la care prea puţini se aşteptau atunci când era criza din 2009-2010 şi se tăiau salariile, iar ofertele de locuri de muncă dispăreau peste noapte. România este predispusă să treacă de la creşteri economice spectaculoase la scăderi rapide, peste noapte, aşa că lumea vrea să fie pregătită în caz că vine o nouă furtună.
    2. Cu cât creşte cursul? Cred că şi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ar vrea să ştie acest lucru. Dacă dezechilibrele macro se vor mai corecta, BNR poate să ţină cursul atâta timp cât nu este deranj pe pieţele financiare internaţionale. Dar, dacă vom continua să importăm în ritmul din ultimii ani, la un moment dat cursul tot va trece de 5 lei/euro.
    3. Stăm în continuare cu chirie sau luăm un credit şi cumpărăm un apartament? Vânzările de apartamente scad, dar preţurile cresc, ceea ce ridică multe semne de întrebare. De ce se întâmplă acest lucru? Piaţa începe să se aglomereze pe dezvoltări imobiliare, dar multă lume stă în expectativă pentru că nu ştie ce să facă. Cei mai mulţi cred că va veni criza şi că preţul apartamentelor va scădea ca în 2009-2010, aşa că mai aşteaptă, preferând să stea în continuare cu chirie. Dar de trei ani preţurile cresc şi multora le stă pe creier întrebarea: până unde vor creşte şi acum este un bun moment pentru achiziţia unui apartament?
    4. Care mai sunt salariile în piaţă şi cine mai angajează? Conform declaraţiilor lor din sondaje, 40% dintre angajaţi ar vrea să schimbe jobul ca să obţină o ofertă mai bună, dar le este frică să facă acest pas. Aşa că preferă să stea în companiile lor aşteptând o creştere salarială de 5-10% decât să rişte să meargă într-o altă companie, cu alţi şefi, cu alte targeturi şi cu altă cultură. Toată lumea vrea însă să ştie ce salarii sunt la concurenţă şi ce joburi sunt disponibile şi la ce companii.
    5. Nemulţumirile legate de sănătate, educaţie şi infrastructură cresc: pentru cei care stau în marile oraşe pretenţiile devin din ce în ce mai mari. Toată lumea vrea ca şi la stat să existe sistemul de organizare ca la privat, cel puţin în domeniul sănătăţii, dar fără preţurile de la clinicile private. Toată lumea vrea ca autostrăzile să se facă peste noapte şi se întreabă de ce nu se poate face acest lucru. Acest lucru despre care se vorbeşte în fiecare zi, iar cei care sunt la putere, fie de la PSD, fie de la PNL, oferă numai promisiuni cu un grad de certitudine de 100%. Dacă ar fi o problemă atât de acută, nemulţumirea verbală s-ar transforma în proteste majore, ceea ce nu se întâmplă.
    6. Unde ducem copiii la şcoală, la stat sau la privat, şi ce să înveţe? Toată lumea are o părere proastă despre învăţământul de stat mai ales după noile teste PISA, profesorii sunt depăşiţi şi se răzbună dând copiilor multe teme, iar ceea ce învaţă nu are nicio legătură cu realitatea. Mulţi părinţi se uită către învăţământul privat ca fiind soluţia salvatoare sau vor să-şi trimită copiii la şcoală în străinătate. De asemenea, părinţii se întreabă care sunt joburile viitorului mai mult decât o fac copiii.
    7. Tot mai mulţi vor să plece din ţară? Deşi au bani, joburi rezonabile, apartamente unde să locuiască, cel puţin 500.000 de români, dacă nu chiar mai mulţi, vor să plece din ţară şi îşi caută joburi în afară. Iar aici nu mai este problema de bani, ca în anii ’90, ci de faptul că lucrurile se mişcă foarte încet în România, iar ceea ce văd la televizor sau citesc pe Facebook îi îndeamnă şi mai mult să plece din ţară.
    8. Dragnea şi PSD nu mai sunt la putere, dar aşteptările faţă de PNL şi USR cresc: foarte mulţi şi-au dat votul celor de la PNL şi USR, în loc să stea acasă, pentru a-i da jos pe cei de la PSD. Dar acum au pretenţii faţă de cei de la PNL şi faţă de Klaus Iohannis, preşedinte al României pentru încă cinci ani, să schimbe ceva în ţară. Aşteptările lor sunt mari, iar dacă rezultatele nu vor veni, nimeni nu o să îi mai scoată la vot.
    9. Unde mergem în city break şi în vacanţă? Toată lumea caută în fiecare zi ofertele cele mai ieftine de avion sau de cazare pentru a pleca la sfârşit de săptămână sau în vacanţa/vacanţele tradiţionale. Toţi corporatiştii vor să călătorească acum, când au bani şi când nu e criză.
    10. Ce facem dacă începe războiul în Iran? Începutul de an a adus şi prima criză politică majoră după omorârea de către americani a unui general iranian. Noi vrem să fim în NATO, în Uniunea Europeană, dar nu vrem să fim în acelaşi conflict dintre americani şi iranieni. Toată lumea este conştientă că un război, destul de aproape de România, va schimba situaţia din ţară ca o schijă ricoşată din afară. Noroc că armata nu mai este obligatorie în România.
    Să avem cu toţii un an bun, iar eu sper să avem evenimente cât mai spectaculoase pentru a scrie despre ele.

  • Veşti proaste pentru cine vrea să îşi cumpere un apartament. Preturile au explodat, crescând chiar şi cu 17% în unele zone

    Preţurile medii ale apartamentelor cu trei camere din Capitală con­struite în anii ’80 au urcat cu 5,3% în 2019, potrivit datelor com­pa­niei de consultanţă imo­bilia­ră SVN România.

    „După un început de an tumultuos, cu multe estimări pesimiste, piaţa rezidenţială şi-a revenit începând cu luna mai 2019, într-un context general de accesibilitate excelentă. Majorarea preţurilor înregistrată anul trecut poate fi considerată ca fiind normală dacă luăm în calcul, pe de o parte, rata anuală a inflaţiei şi, pe de altă parte, accesibilitatea tot mai bună a achiziţionării unei noi locuinţe“, a declarat Andrei Sârbu, CEO al companiei de consultanţă imobiliară SVN România.

    Dintre cele zece cartiere luate în calcul de SVN, Aviaţiei, Berceni, Colentina, Crângaşi, Dristor, Drumul Taberei, Iancului, Militari, Moşilor şi Titan, cea mai mare creştere din acest an a fost înregistrată în zona Moşilor, de aproape 17 procente, la 105.000 de euro. Zona a închis anul 2018 cu un preţ mediu de 90.000 de euro şi a urcat în iunie 2019 până la 109.000 de euro, pentru ca ulterior să scadă din nou pentru a reveni pe final de an la peste 100.000 de euro. Pe locul secund în topul creşterii este zona Aviaţiei, care a urcat în ciuda proble­me­lor legate de oprirea căldurii şi a apei calde din cau­za lucrărilor la sistemul de termoficare. În Aviaţiei apartamentele s-au scumpit cu 15% în ultimul an, de la 126.000 de euro în decembrie 2018 la 145.000 de euro luna trecută. 

    „Pentru 2020 estimăm o majorare a pre­ţurilor cuprinsă între 4% şi 7%. Premisele sunt po­zitive: tot mai multe persoane îşi permit atât achiziţionarea unei noi locuinţe, cât şi a uneia mai scumpe iar oferta este tot mai variată şi mai bine adaptată la cerere“, a subliniat Andrei Sârbu.

    De partea cealaltă, în două zone ale Bucu­reş­tiului preţurile au scăzut – cu 6,4% în Mili­tari, respectiv 3% în Drumul Taberei, cartierul unde ar trebui ca în 2020 să fie inaugurată linia de metrou. 

    Bucureştiul a primit anul trecut 14.000 de noi locuinţe construite în 2019, în creştere cu 3.000 de noi unităţi faţă de anul anterior, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN România. Creşterea vine în contextul în care leul a continuat să se devalorizeze în raport cu moneda europeană iar anul trecut în cazul creditelor a intrat în scenă în 2019 IRCC – indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor, care a înlocuit dobânda ROBOR. 

     

  • Veşti proaste pentru cine vrea să îşi cumpere un apartament. Preturile au explodat, crescând chiar şi cu 17% în unele zone

    Preţurile medii ale apartamentelor cu trei camere din Capitală con­struite în anii ’80 au urcat cu 5,3% în 2019, potrivit datelor com­pa­niei de consultanţă imo­bilia­ră SVN România.

    „După un început de an tumultuos, cu multe estimări pesimiste, piaţa rezidenţială şi-a revenit începând cu luna mai 2019, într-un context general de accesibilitate excelentă. Majorarea preţurilor înregistrată anul trecut poate fi considerată ca fiind normală dacă luăm în calcul, pe de o parte, rata anuală a inflaţiei şi, pe de altă parte, accesibilitatea tot mai bună a achiziţionării unei noi locuinţe“, a declarat Andrei Sârbu, CEO al companiei de consultanţă imobiliară SVN România.

    Dintre cele zece cartiere luate în calcul de SVN, Aviaţiei, Berceni, Colentina, Crângaşi, Dristor, Drumul Taberei, Iancului, Militari, Moşilor şi Titan, cea mai mare creştere din acest an a fost înregistrată în zona Moşilor, de aproape 17 procente, la 105.000 de euro. Zona a închis anul 2018 cu un preţ mediu de 90.000 de euro şi a urcat în iunie 2019 până la 109.000 de euro, pentru ca ulterior să scadă din nou pentru a reveni pe final de an la peste 100.000 de euro. Pe locul secund în topul creşterii este zona Aviaţiei, care a urcat în ciuda proble­me­lor legate de oprirea căldurii şi a apei calde din cau­za lucrărilor la sistemul de termoficare. În Aviaţiei apartamentele s-au scumpit cu 15% în ultimul an, de la 126.000 de euro în decembrie 2018 la 145.000 de euro luna trecută. 

    „Pentru 2020 estimăm o majorare a pre­ţurilor cuprinsă între 4% şi 7%. Premisele sunt po­zitive: tot mai multe persoane îşi permit atât achiziţionarea unei noi locuinţe, cât şi a uneia mai scumpe iar oferta este tot mai variată şi mai bine adaptată la cerere“, a subliniat Andrei Sârbu.

    De partea cealaltă, în două zone ale Bucu­reş­tiului preţurile au scăzut – cu 6,4% în Mili­tari, respectiv 3% în Drumul Taberei, cartierul unde ar trebui ca în 2020 să fie inaugurată linia de metrou. 

    Bucureştiul a primit anul trecut 14.000 de noi locuinţe construite în 2019, în creştere cu 3.000 de noi unităţi faţă de anul anterior, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN România. Creşterea vine în contextul în care leul a continuat să se devalorizeze în raport cu moneda europeană iar anul trecut în cazul creditelor a intrat în scenă în 2019 IRCC – indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor, care a înlocuit dobânda ROBOR. 

     

  • Marii dezvoltatori au cumpărat în 2019 terenuri pentru peste 6.000 de apartamente şi 130.000 de metri pătraţi de birouri în Bucureşti

    Marii dezvoltatori imobiliari au continuat să fie activi în Bucureşti pe parcursul anului 2019, asigurându-şi terenurile necesare realizării unor noi proiecte constând în peste 6.000 de locuinţe şi 130.000 de metri pătraţi de birouri, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Cushman & Wakefield Echinox.

    Per total, în 2019 au fost realizate în Bucureşti 24 de tranzacţii importante cu terenuri destinate dezvoltării unor proiecte rezidenţiale, de birouri sau mixte, o parte dintre acestea având potenţialul de a include şi o componentă hotelieră, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Suprafaţa cumulată a terenurilor analizate se ridică la circa 360.000 de metri pătraţi (36 de hectare), valoarea tranzacţiilor fiind estimată la 170 de milioane de euro, reflectând un preţ mediu de 470 de euro / mp.

    Dezvoltatorii cu capital românesc, precum One United, au continuat să fie cei mai activi, având o cotă de circa 39% din valoarea tranzacţionată. A fost notabilă, totodată, revenirea în piaţa achiziţiilor de terenuri a dezvoltatorilor austrieci, precum Strabag Real Estate, S+B Gruppe sau S Immo, o activitate semnificativă având şi dezvoltatorii din Israel.

    În ceea ce priveşte zonele căutate, aproape 90% din suprafaţa tranzacţionată se află în sectoarele 1 şi 2, dezvoltatorii punând accent pe zona centrală a oraşului prin achiziţii realizate pe Calea Victoriei, Dorobanţi, Kiseleff sau Doamnei, dar şi pe zona Centru – Nord, în apropierea marilor poluri de birouri, unde vor fi realizate noi proiecte rezidenţiale.

    Printre cele mai importante terenuri tranzacţionate în 2019, se numără achiziţia unui lot de 26.000 metri pătraţi din fosta fabrică Textila Dacia din Bucureştii Noi, unde Skanska va realiza un proiect de birouri, terenul de 20.000 de metri pătraţi al fabricii Frottierex din zona Barbu Văcărescu – Lacul Tei, unde Caba Grup din Turcia va dezvolta un proiect mixt sau un lot de 5.000 mp de pe strada Doamnei, în centrul Capitalei, achiziţionat de S+B Gruppe.

    Alexandru Mitrache, Head of Transactions, Land & Investment, Cushman & Wakefield Echinox: „În 2019 s-a reconfirmat interesul dezvoltatorilor pentru proiecte de birouri, concretizat prin preocuparea de a-şi securiza pipeline-ul pentru anii viitori. Şi pe segmentul rezidenţial se confirmă acelaşi lucru, observând chiar extinderea zonelor de interes şi acoperirea unor dezvoltatori, care au făcut achiziţii mult mai variate şi în afara zonelor clasice de interes. În ceea ce priveşte profilul cumpărătorilor, am remarcat intrarea unor dezvoltatori din alte oraşe pe piaţa din Bucureşti, cât şi decizia unor proprietari de terenuri să demareze proiecte pe cont propriu, poziţionându-se ca noi dezvoltatori în piaţă. Această dinamică a pieţei ne confirmă faptul că piaţa a rămas solidă, conferind o notă optimistă şi pentru anul următor.”

    Cushman & Wakefield Echinox este afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent, cu o echipă de peste 60 de angajaţi şi colaboratori.