BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Adoptarea telemuncii evidenţiază problemele legate de subfinanţarea zonei de apărare cibernetice

    Conform datelor raportului, peste jumătate dintre respondenţi (56%) sunt de părere că organizaţiile lor au ocolit procesele de securitate cibernetică pentru a facilita implementarea noilor cerinţe legate de telemuncă şi de un regim de muncă flexibil. În acelaşi timp, liderii în securitate cibernetică declară că nu au fost niciodată mai preocupaţi ca acum de capacitatea lor de a gestiona ameninţările cibernetice (43%). Peste trei sferturi dintre aceştia (77% faţă de 59% conform ediţiei anterioare a GISS) avertizează în privinţa creşterii numărului de atacuri cibernetice cu impact puternic în ultimele 12 luni, cum ar fi cele de tip „ransomware”.

    În pofida ameninţării tot mai mari a atacurilor cibernetice, bugetele pentru securitatea cibernetică rămân la un nivel redus în raport cu cheltuielile totale cu tehnologia informaţiei, potrivit ediţiei din acest an a GISS. Deşi organizaţiile respondenţilor au înregistrat venituri medii de 11 miliarde de USD în ultimul exerciţiu financiar, valoarea medie a cheltuielilor cu securitatea cibernetică a fost de doar 5,28 milioane de USD.

    Aproape patru din zece respondenţi (38%) atrag atenţia că bugetul organizaţiei lor este sub nivelul necesar gestionării noilor provocări apărute în ultimele 12 luni. Acelaşi procent de respondenţi declară că cheltuielile cu securitatea cibernetică nu sunt integrate corespunzător în costul investiţiilor strategice, cum ar fi transformarea lanţului de aprovizionare IT. În acelaşi timp, mai bine de o treime (36%) spun că este doar o chestiune de timp până când organizaţia lor va suferi o breşă de securitate majoră care ar fi putut fi evitată, dacă ar fi existat investiţii de un nivel adecvat în mijloacele de apărare cibernetică.

    Relaţiile esenţiale dintre liderii în securitate cibernetică şi cei care deţin poziţii importante în cadrul organizaţiei sunt lipsite de deschidere şi de forţă, potrivit ediţiei 2021 a raportului GISS.

    41% dintre liderii în securitate cibernetică sondaţi au descris relaţia lor cu zona de marketing drept negativă, în timp ce 28% au menţionat că relaţia cu proprietarii companiei lasă de dorit. Drept urmare, în timp ce 36% dintre respondenţii din 2020 aveau convingerea că echipele de securitate cibernetică sunt consultate încă din faza de planificare a noilor iniţiative comerciale, acest procent a scăzut la 19% în 2021. Mai mult, doar 25% consideră că liderii de business ar descrie funcţia de securitate cibernetică a organizaţiei lor drept una comercială.
    În contextul în care liderii de companii văd în tehnologie mijlocul prin care îşi pot realiza viziunea şi transforma compania, aceştia nu îşi pot permite să întoarcă spatele riscurilor cibernetice care vin la pachet cu aceste demersuri. Misiunea directorilor de securitate cibernetică va fi să se asigure că liderii de companii vor înţelege valoarea adusă de investiţiile în securitatea cibernetică şi vor conştientiza faptul că acestea reprezintă o parte integrantă a procesului de transformare.
    Aspecte specifice pentru România

    Investiţiile majore din ultimii 10 ani, care au avut loc în zona de IT din România, au dus la o uniformizare a practicilor şi procedurilor de lucru pe zona securităţii cibernetice specifice celor din vestul Europei şi SUA. Practica ultimelor luni a arătat că şi în cazul companiilor din România investiţiile în zona de apărare contra atacurilor informatice au crescut, chiar dacă per total nu ne aflăm la un nivel rezonabil de rezilienţă nici în mediul public şi nici în cel privat. Soluţiile antivirus rămân în continuare cel mai utilizat mijloc de protecţie, însă acest lucru s-a dovedit a fi insuficient dacă nu vine în completare cu alte soluţii. În plus, nu trebuie neglijată nici implementarea directivei NIS, transpusă în legislaţia din România prin legea nr. 362/2018. Noi acte normative şi regulamente adoptate în ultima perioadă conturează cadrul necesar implementării directivei NIS. Asemănător cu situaţia în care a fost implementată legislaţia GDPR, în viitorul apropiat vom asista la momentul în care şi normativele care vin în completarea legii 362/2018 vor fi finalizate. Acesta va însemna o bornă importantă la care companiile din România ar trebui să se gândească întrucât nerespectarea acestei legislaţii poate atrage după sine sancţiuni importante. Astfel, cu cât măsurile în zona apărării împotriva atacurilor informatice vor fi luate mai din timp, cu atât companiile se vor pune la adăpost atât de eventuale riscuri generate de expunerea la ameninţările cibernetice, dar şi de eventuale sancţiuni legislative.

    Datele din raportul GISS din acest an se bazează pe un sondaj în rândul liderilor în securitate cibernetică (Chief Information Security Officer sau CISO) şi alţi membri ai consiliilor de administraţie din 1.010 organizaţii, derulat în perioada martie – mai 2021. CISO şi alţi membri ai conducerilor executive superioare au reprezentat 50% dintre respondenţi; restul respondenţilor au fost profesionişti în domeniul securităţii cibernetice de nivel C-1.

    Acesta a fost un sondaj global, în care 43% dintre respondenţi au provenit din regiunea Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa (EMEIA), 36% din America de Nord şi de Sud şi 20% din regiunea Asia-Pacific. Printre respondenţi s-au numărat persoane cu funcţii de CISO sau poziţii echivalente din sectoarele serviciilor financiare, produselor de consum şi comerţului cu amănuntul, sănătăţii şi bioştiinţelor, energiei, sectorul public şi al tehnologiei şi sectorul media şi divertisment şi telecomunicaţii. Fiecare companie inclusă în datele aferente acestui raport a înregistrat venituri anuale mai mari de 1 miliard de dolari.

    Comparaţiile punctuale ale rezultatelor ediţiilor 2020 şi 2021 s-au făcut pe baza unor eşantioane similare de la un an la altul. Companiile cu venituri anuale mai mici de 1 miliard de dolari au fost incluse în 2020, dar nu şi în 2021.

  • Marea Britanie etichetează Rusia drept principala ameninţare la adresa securităţii

    Johnson a prezentat o revizuire cuprinzătoare a politicii militare şi externe britanice.

    Pentru a-şi îndeplini obiectivele, guvernul britanic doreşte să îşi sporească cheltuielile cu apărarea cu 24 miliarde de lire sterline (33,3 miliarde de dolari) în următorii patru ani, o creştere semnificativă de la cele 42,2 miliarde de lire sterline pe care le-a cheltuit în 2019-2020.

    Guvernul a promis, de asemenea, zeci de miliarde de lire sterline în investiţii în alte domenii, inclusiv 15 miliarde de lire sterline pentru cercetare şi dezvoltare în ştiinţă şi tehnologie, peste 17 miliarde de lire sterline pentru combaterea schimbărilor climatice şi promovarea biodiversităţii şi 13 miliarde de lire sterline în lupta împotriva coronavirusului.

    Documentul reafirmă parteneriatele economice şi de apărare ale Marii Britanii cu SUA ca fiind cele mai importante şi îşi asumă un angajament puternic faţă de alianţa NATO, dar se angajează să extindă rolul Marii Britanii la nivel mondial. Din acea regiune, sunt evidenţiate provocările ridicate de China.

    „Puterea crescândă a Chinei şi asertivitatea internaţională vor fi probabil cel mai semnificativ factor geopolitic din anii 2020”, se arată în document, descriind Beijingul drept cea mai mare ameninţare la adresa securităţii economice a Regatului Unit.

    Vorbind în parlament după publicarea raportului, Johnson a criticat China pentru reţinerea în masă a uigurilor în provincia Xinjiang şi tratamentul susţinătorilor democraţiei din Hong Kong, dar a spus că Londra trebuie să colaboreze cu Beijingul pentru a rezolva problemele globale.

    „Nu există nicio îndoială că China va reprezenta o mare provocare pentru o societate deschisă precum a noastră, dar lucrăm şi cu China, acolo unde acest lucru este în concordanţă cu valorile şi interesele noastre, inclusiv construirea unei relaţii economice puternice şi pozitive şi în abordarea schimbărilor climatice”, a spus Johnson.

    Raportul de 116 pagini, intitulat „Marea Britanie globală într-o eră competitivă”, rezervă cele mai semnificative critici pentru Rusia.

    „Rusia va rămâne cea mai acută ameninţare directă pentru Marea Britanie”, spune la un moment dat documentul.

    „Rusia este cea mai acută ameninţare din regiune şi vom colabora cu aliaţii NATO pentru a asigura un răspuns occidental unit, combinând eforturile militare, de informaţii şi diplomatice”, mai arată documentul.

    Ca parte a strategiei sale de descurajare, Marea Britanie îşi va mări numărul de focoase nucleare la 260, o creştere substanţială faţă de obiectivul anunţat anterior de 180.

    Marina Regală va păstra patru submarine cu rachete balistice cu energie nucleară pentru lansarea acestor focoase, asigurându-se că cel puţin un submarin este în serviciu în orice moment, se arată în raport.

    Flota submarină va primi nave noi începând cu începutul anilor 2030, când va fi livrată prima din clasa Dreadnaught, înlocuind submarinele din clasa Vanguard care sunt în funcţiune de la începutul anilor 1990, se arată în raport.

    Documentul reafirmă şi angajamentul nuclear al Marii Britanii faţă de NATO.

    Mai multe trupe britanice vor fi desfăşurate mai des în străinătate, se arată în raport, subliniind desfăşurarea la sfârşitul acestui an a grupului de nave condus de portavionul HMS Queen Elizabeth în Marea Mediterană, Oceanul Indian şi apele Asia-Pacific.

    Marea Britanie îşi va reface, de asemenea, instalaţiile militare din Singapore, Oman, Kenya şi Gibraltar.

    Raportul promite, de asemenea, un angajament extins pentru operaţiunile din spaţiul cosmic. Armata britanică va forma un Comandament spaţial, „asigurându-se că forţele armate au capacităţi de ultimă generaţie pentru a promova interesele Regatului Unit pe Pământ şi în spaţiu” până în această vară.

    Până anul viitor, Marea Britanie intenţionează să aibă capacitatea de a lansa sateliţi comerciali, din Scoţia.

    În domeniul cibernetic, raportul spune că Marea Britanie este a treia cea mai puternică putere cibernetică din lume şi va încerca să valorifice această putere într-o nouă Forţă Cibernetică Naţională care va fi integrată cu forţele antiteroriste şi militare.

  • Regatul Unit lansează o previziune surprinzătoare pentru sistemul de apărare al ţării

    Aproximativ 30.000 de „soldaţi roboţi” ar putea deveni o parte integrală a armatei Marii Britanii în următorul deceniu, lucrând alături de oameni în primele linii ale fronturilor, a declarat şeful forţelor armate, potrivit The Guardian.

    Generalul britanic Nick Carter a spus că forţele armate au nevoie „să se gândească la noi moduri de măsurare a efectelor” pe care le pot exercita în lume şi i-a transmis guvernului Regatului Unit să îşi continue planurile de reevaluare a sistemelor de apărare.

    „Presupun că vom avea o armată de 120.000 de soldaţi (în următorul deceniu), dintre care 30.000 vor fi roboţi”, a declarat Carter.

    Investiţiile în armele robotizate stau la baza unui plan pe cinci ani de evaluare a sistemului britanic de apărare, al cărui viitor a căzut în incertitudine după ce ministrul de finanţe Rishi Sunak a amânat examinarea cheltuielilor interguvernamentale de luna trecută.

    „Trebuie să ne amintim că istoria nu se repetă întotdeauna, ci are un anumit ritm şi dacă privim către ultimul secol, înainte de cele două conflagraţii mondiale, cred că este de necontestat faptul că au existat o serie de calcule efectuate greşit care au dus la războaie de o magnitudine pe care sperăm să nu o mai vedem niciodată”, a declarat generalul.

    Armata britanică s-a chinuit în ultimii ani să atragă recruţi, numărul actual ajungând la 73.870, sub obiectivul de 82.050. Target-ul va fi redus la 75.000, locurile libere urmând să fie ocupate prin intermediul noilor tehnologii de apărare.

     

  • Serverele forţelor aeriene din Statele Unite au fost sparte de un „batalion” de 60 de hackeri

    Spre sfârşitul anului trecut, un grup de 60 de hackeri au spart serverele forţelor aeriene din Statele Unite, scrie Forbes.

    Între 23 octombrie şi 20 noiembrie, un „batalion de hackeri”, cum a fost descris de Dr. Michael Parker – şeful departamentului de informaţii şi comandantul adjunct al forţelor aeriene americane, au reuşit să intre în serverele Centrului de Date Virtuale ale aviaţiei americane.

    Spargerea serverelor a fost efectuată în urma unui parteneriat al Departamentului de Apărare din Statelor Unite cu platforma HackerOne, proiectată să întărească rezistenţa servelor.

    O acţiune similară a avut loc în 2016, când Departamentul de Apărare lansa „Hack the Army Challenge” – o provocare amicală iniţiată în ideea de a întări securitatea armatei americane.

    Prima provocare acest fel a fost lansată tot în 2016, când a fost iniţiat proiectul „Hack the Pentagon”. În urma proiectului, hackerii au reuşit să descopere 146 de vulnerabilităţi, fiind plătiţi cu 275.000 de dolari.

    După testul efectuat în 2019, cei 60 de hackeri au descoperit 460 de vulnerabilităţi în serverele forţelor aeriene, câştigând 290.000 de dolari pentru eforturile depuse.

    „Ţelul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite este de a fi lideri, inovatori şi războinici în aer, spaţiu şi cyberspaţiu, iar parteneriatul cu HackerOne ne va ajuta să ne asumăm riscurile necesare pentru a ne întări apărarea”, a spus Dr. Michael Parker.

     

  • Întrebarea după această criză este: cine va mai dori să lucreze în firmele private, la patronii români?

    Căderea economică care va urma va fi cumplită, iar revenirea, chiar dacă va fi mai rapidă, nu va fi la acelaşi nivel de unde am lăsat-o.

    În România, când scriu acest articol, marţi seara, 7 aprilie 2020, unul din patru angajaţi a fost trimis în şomaj tehnic, adică peste un milion de români experimentează acest model.
    O parte dintre ei vor ajunge şi în şomajul tradiţional, pentru că firmele unde lucrau nu vor mai avea bani să-i ţină.
    Deja sunt aproape 200.000 de angajaţi care au fost disponibilizaţi, care şi-au pierdut jobul cu totul.
    Estimările indică faptul că în această criză economică România va depăşi 2 milioane de şomeri (în criza de acum zece ani s-au pierdut 700.000 de locuri de muncă): 1 milion de şomeri vor fi din forţa de muncă actuală, iar 1 milion de şomeri vor fi din românii care lucrau afară şi care nu vor mai avea unde să se întoarcă, pentru că economiile Italiei, Spaniei, Franţei, Germaniei, Marii Britanii etc. vor fi la fel de afectate.
    Înainte de criză, România avea 4,2 milioane de angajaţi în companii, din care aproape 1 milion lucrau în multinaţionale, iar 3 milioane lucrau la cele 540.000 de microîntreprinderi, companii mici şi mijlocii.
    Cel mai afectaţi vor fi cei care lucrează în aceste companii şi mai puţin cei care lucrează în multinaţionale sau la stat, unde pe lista de plată sunt 1,2 milioane de persoane, care se adaugă la cele 4 milioane din companii.
    Companiile româneşti mici şi mijlocii, plus microîntreprinderile sunt slab capitalizate, trăiesc de pe o zi pe alta şi se bazează pe creditul furnizor, adică pe marfa pe care o primesc şi pe care o achită într-o perioadă mai lungă de timp.
    Creditul furnizor este de trei ori mai mare decât creditul bancar, iar tot acest model blochează acum economia, având în vedere că toate firmele încearcă să ţină de bani şi să plătească cât mai târziu facturile.
    În criza de acum zece ani, în România au murit peste 150.000 de companii.
    Iar acum se estimează că va fi mai rău.
    Ca să reziste, antreprenorii români, oamenii de afaceri, patronii vor trece la restructurări masive, vor tăia joburi din organigramă şi vor reduce salariile.
    Cristian Hossu, unul din proprietarii companiei Universum, cel mai mare organizator de conferinţe şi târguri (după marile festivaluri Untold, Electric Castel, Summer Well, Neversea) şi care şi-a văzut businessul prăbuşit peste noapte, spune că discuţia nu este „cu cât se vor reduce salariile, ci dacă mai ai job sau nu”.
    Nici înainte patronii români nu erau iubiţi, dar în această criză vor deveni extrem de urâţi.
    Cei care lucrează în firmele româneşti private realizează că stau fără o plasă de siguranţă solidă, că firmele private româneşti sunt în bătaia vântului. Aşa că privirea se îndreaptă spre multinaţionale, adică firmele străine să vină cât mai repede şi să preia economia, varianta cea mai fericită, sau să vină statul şi să preia companiile private româneşti, ca să lucreze la stat.
    Acest sentiment era prezent şi înainte, având în vedere că salariile în multinaţionale şi la companiile de stat erau mai mari decât în companiile private româneşti, iar acum va deveni şi mai acut.
    Mai mult decât atât, există o plajă de angajaţi care sunt deja în partea a doua a vieţii, adică mai au 10-15 ani până la pensie şi realizează că viitorul nu mai este al lor, că nu prea au unde să se mişte, că nu pot s-o ia de la capăt şi că sunt puşi cu spatele la zid.
    Toţi aceştia vor deveni o masă extrem de furioasă, care va vota pentru stat, pentru armată şi pentru o conducere centralizată, autoritară.
    Capitalismul nu mai este o opţiune pentru ei şi nu vor mai crede în acest concept, în libera iniţiativă şi în posibilitatea de a face ceva pe cont propriu.
    În aceste condiţii, întrebarea este: câţi patroni români vor supravieţui acestei crize şi câţi angajaţi vor mai dori să lucreze pentru ei?

  • Anunţ Crucea Roşie: 1 milion de măşti sanitare au ajuns la cei care luptă împotriva răspândirii coronavirusului

    Crucea Roşie Română anunţă achiziţia a 1 milion de măşti sanitare. Acestea au ajuns în depozitul central al Crucii Roşii Române şi au fost distribuite următoarelor instituţii:  Ministerului Apărării Naţionale, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţiei de Frontiera, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Imigrări, Agenţiei Naţională de Administraţie Fiscala şi filialelor de Cruce Roşie din toată ţara. Măştile vor ajunge la personalul angajat şi la voluntarii care intră în contact direct cu persoanele afectate de COVID-19.

    Valoarea achiziţiei de măşti sanitare este de 794 000 euro şi a fost realizată cu sprijinul financiar al mai multor companii naţionale:

    • ROMGAZ,
    • Societatea OIL TERMINAL SA
    • Societatea Naţională NUCLEARELECTRICA SA
    • Societatea de Producere a Energiei in Hidrocentrale HIDROELECTRICA SA
    • Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune S.A.
    • Societatea CONPET SA Electrica Furnizare

    Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, organizaţia umanitară cu expertiză în intervenţia în situaţie de dezastre, este în colaborare permanentă cu autorităţile centrale şi locale şi oferă sprijin logistic, uman şi material pentru a consolida răspunsul ţării noastre în lupta cu noul coronavirus (COVID-19).

     

  • Uniunea Europeană îşi va dezvolta propriile sisteme de apărare, independent de Statele Unite

    Liderii statelor membre ale Blocului comunitar au aprobat marţi 13 proiecte pentru dezvoltarea unor sisteme europene de apărare, independente de cele desfăşurate în colaborare cu Statele Unite în cadrul  NATO, relatează site-ul agenţiei Reuters. 

    Planurile, aprobate de miniştrii de Apărare ai statelor membre, reuniţi la Bruxelles, prevăd realizarea unor nave de patrulă maritimă, a unui echipament de bruiaj electronic pentru aeronave şi a unei tehnologii de monitorizare a rachetelor balistice.

    Negocierile privind proiectele de apărare europeană s-au desfăşurat pe parcursul mai multor luni, decizia de adoptare a acestora urmând apelului făcut de preşedintele francez Emmanuel Macron, în urmă cu o săptămână, la consolidarea cooperării statelor europene în domeniul apărării, după ce a apreciat că Alianţa Nord-Atlantică este „pe moarte”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.

  • Ludovic Orban: Garantăm continuarea alocării a 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, miercuri, la Uzina Mecanică Bucureşti, că Executivul pe care-l conduce intenţionează să continue alocarea a două procente din Produsul Intern Brut pentru domeniul Apărării. 

    “Garantăm continuarea alocării a 2% din PIB pentru Apărare, în conformitate cu angajamentele asumate de România, prin care să se asigure cerenţa achiziţiei unor capacităţi de descurajare şi apărarea precum şi organizarea planului de înzestrare a Armatei Române, în condiţiile asigurării calităţii, compatibilităţii şi inter-operabilităţii celorlalte state membre NATO. Guvernul pe care-l conduc îşi doreşte dezvoltarea industriei naţionale de apărare, încurajarea producţiei în societăţi cu capital românesc în funcţie de necesităţile naţionale de apărare şi de capacitatea interbă de producţie a unor echipamente inter-operabile la nivel înalt”, a declarat Ludovic Orban.

    Noul ministru al Apărării, Nicolae Ciucă, a precizat că Armata României are nevoie de tehnică şi echipamente moderne. “Armata României trebuie să dezvolte acele capabilităţi de care are nevoie pentru a-şi îndeplini misiunile. Noi ne-am angajat că nu vom precupeţi absolut nimic, aşa cum am jurat ca militari, nici măcar viaţa pentru a ne îndeplini această misiune. Pentru aceasta, avem nevoie de tehnică şi echipamente moderne care să fie în măsură să integreze tot ceea ce înseamnă provocările din câmpul de muncă al secolului XXI”, a declarat Nicolae Ciucă.

    Cei doi au participat, miercuri, la inaugurarea capacităţii de producţie şi mentenanţă pentru transportorul de trupe 8×8 Piranha 5, la Uzina Mecanică Bucureşti.

  • Premierul Viorica Dăncilă a semnat un acord de cooperare pentru sprijinirea industriei de apărare

    Premierul Viorica Dăncilă a semnat, vineri, la Ghimbav, în judeţul Braşov, un acord de cooperare pentru sprijinirea industriei de apărare. 

    Premierul Viorica Dăncilă a anunţat vineri că a semnat, la Ghimbav, în judeţul Braşov, un acord de cooperare pentru sprijinirea industriei de apărare.

    „Am semnat astăzi (vineri-n.r.) un acord de cooperare pentru a veni în sprijinul industriei de apărare. După cum ştiţi este a doua vizită pe care o fac aici şi de fiecare dată am considerat că industria de apărare românească trebuie sprijinită şi, în acest sens, am avut un dialog constructiv, un dialog foarte bun, atât cu conducerea de aici, dar şi cu sindicatele din industria de apărare, dialogul a avut loc şi aici la Braşov, dar un dialog a avut loc şi la Palatul Victoria”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FT: Mediile de afaceri trebuie să fie pregătite pentru contracararea agresiunilor comise de state

    “Echipajul navei britanice Stena Impero, capturată în iulie de Gardienii Revoluţiei din Iran în Strâmtoarea Hormuz, ştia ce să facă în cazul unui atac al piraţilor. Capturarea de către forţele armate ale altei ţări este un alt aspect. Companiile sunt acum o ţintă convenabilă pentru agresiuni lansate de naţiuni şi trebuie să fie pregătite pentru astfel de situaţii. Dacă Occidentul vrea să se protejeze de o serie de ameninţări, atunci componentele industriei trebuie să se pregătească alături de armată”, argumentează editorialistul Elisabeth Braw într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Mediile de afaceri trebuie să se pregătească pentru agresiuni comise de state / Companiile ar trebui să analizeze posibilitatea participării la exerciţii militare”.

    Unele companii participă deja uneori la exerciţii militare. La Exerciţiul NATO “Trident Juncture 2018”, desfăşurat în Norvegia, au participat firme norvegiene de transport care au contracte cu armata. Reprezentanţi ai mediilor de afaceri asistă uneori la simulări ale forţelor armate, dar nu participă propriu-zis. Aceasta este o oportunitate pierdută, deoarece sectorul privat ar fi grav afectat de o situaţie de urgenţă, observă FT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro