BusinessMagazin

Tag: animale

  • Apărătorii drepturilor animalelor: Nobelul pentru medicină din 2014 este un premiu “trist”

    Contactată de AFP, cercetătoarea May-Britt Moser, premiată cu Nobelul pentru medicină alături de soţul ei, Edvard Moser, şi americano-britanicul John O’Keefe, a reamintit faptul că ea respectă “reglementările norvegiene”.

    “Folosim aceleaşi proceduri ca şi pe oameni. Când realizăm o operaţie, (şoarecii, n.r.) sunt trataţi ca nişte oameni, întrucât ei primesc o anestezie şi sunt bine trataţi după acea intervenţie, pentru ca ei să nu resimtă nicio durere”, a detaliat cercetătoarea norvegiană.

    Asociaţia PETA nu vede aceste experimente în acelaşi fel.

    “Premierea unor oameni care au petrecut decenii întregi producând suferinţe teribile unui număr uriaş de animale în timpul experimentelor este contrară valorilor de altfel progresiste ale premiului Nobel”, a adăugat această organizaţie într-un comunicat.

    “E ceva rău, pentru că ei străpung craniul animalului, îi distrug creierul prin injecţii toxice şi apoi îi omoară, aşa cum fac dintotdeauna laureaţii Nobel”, afirmă acelaşi comunicat PETA.

    “Este trist că premiul Nobel promovează cercetări precum aceasta. Există pe parcursul istoriei exemple de cercetări care au fost fără niciun dubiu utile, dar care răspundeau unor criterii etice”, a declarat o purtătoare de cuvânt de la Alianţa norvegiană pentru protecţia animalelor, Live Kleveland.

    Premiul Nobel pentru medicină, atribuit luni, a recompensat descoperirea “GPS-ului intern” din creier de către trei oameni de ştiinţă, M. O’Keefe, pionier în acest domeniu în 1971, şi May-Britt şi Edvard Moser, care au completat cercetările acestuia şi au descoperit “celulele-reţea” în 2005.

    Aceste cercetări, care vizează simţul de orientare, ar putea stimula descoperirea unor noi tratamente contra maladiei Alzheimer, o boală care afectează inclusiv memoria spaţială.

    Asociaţia condusă de Live Kleveland a deplâns faptul că descoperirea premiată luni a necesitat experimente “foarte intruzive”, pe creierele unor şoareci.

    După părerea ei, cercetătorii introduc instrumente în craniile animalelor, le distrug parţial creierul şi le cauzează frică şi stres. Organizaţia ei a încercat, în van, de mai multe ori să iniţieze proceduri judiciare pentru a stopa aceste experimente.

    “Credem că în viitor experimentele de acest tip pe animale nu vor mai fi acceptate”, a adăugat ea.

    Membră în tinereţe în Liga pentru protecţia animalelor, May-Britt Moser afirmă că îi tratează pe cobai ca pe “animale de companie”. “Sunt eu însămi o iubitoare de animale. În plus, cuştile noastre sunt mai mari decât normele existente şi ei trăiesc împreună şi au multe jucării”, a explicat laureata Nobel pentru revista Teknisk Ukeblad, în 2011.

  • Apărătorii drepturilor animalelor: Nobelul pentru medicină din 2014 este un premiu “trist”

    Contactată de AFP, cercetătoarea May-Britt Moser, premiată cu Nobelul pentru medicină alături de soţul ei, Edvard Moser, şi americano-britanicul John O’Keefe, a reamintit faptul că ea respectă “reglementările norvegiene”.

    “Folosim aceleaşi proceduri ca şi pe oameni. Când realizăm o operaţie, (şoarecii, n.r.) sunt trataţi ca nişte oameni, întrucât ei primesc o anestezie şi sunt bine trataţi după acea intervenţie, pentru ca ei să nu resimtă nicio durere”, a detaliat cercetătoarea norvegiană.

    Asociaţia PETA nu vede aceste experimente în acelaşi fel.

    “Premierea unor oameni care au petrecut decenii întregi producând suferinţe teribile unui număr uriaş de animale în timpul experimentelor este contrară valorilor de altfel progresiste ale premiului Nobel”, a adăugat această organizaţie într-un comunicat.

    “E ceva rău, pentru că ei străpung craniul animalului, îi distrug creierul prin injecţii toxice şi apoi îi omoară, aşa cum fac dintotdeauna laureaţii Nobel”, afirmă acelaşi comunicat PETA.

    “Este trist că premiul Nobel promovează cercetări precum aceasta. Există pe parcursul istoriei exemple de cercetări care au fost fără niciun dubiu utile, dar care răspundeau unor criterii etice”, a declarat o purtătoare de cuvânt de la Alianţa norvegiană pentru protecţia animalelor, Live Kleveland.

    Premiul Nobel pentru medicină, atribuit luni, a recompensat descoperirea “GPS-ului intern” din creier de către trei oameni de ştiinţă, M. O’Keefe, pionier în acest domeniu în 1971, şi May-Britt şi Edvard Moser, care au completat cercetările acestuia şi au descoperit “celulele-reţea” în 2005.

    Aceste cercetări, care vizează simţul de orientare, ar putea stimula descoperirea unor noi tratamente contra maladiei Alzheimer, o boală care afectează inclusiv memoria spaţială.

    Asociaţia condusă de Live Kleveland a deplâns faptul că descoperirea premiată luni a necesitat experimente “foarte intruzive”, pe creierele unor şoareci.

    După părerea ei, cercetătorii introduc instrumente în craniile animalelor, le distrug parţial creierul şi le cauzează frică şi stres. Organizaţia ei a încercat, în van, de mai multe ori să iniţieze proceduri judiciare pentru a stopa aceste experimente.

    “Credem că în viitor experimentele de acest tip pe animale nu vor mai fi acceptate”, a adăugat ea.

    Membră în tinereţe în Liga pentru protecţia animalelor, May-Britt Moser afirmă că îi tratează pe cobai ca pe “animale de companie”. “Sunt eu însămi o iubitoare de animale. În plus, cuştile noastre sunt mai mari decât normele existente şi ei trăiesc împreună şi au multe jucării”, a explicat laureata Nobel pentru revista Teknisk Ukeblad, în 2011.

  • Omul care a plantat singur o pădure – video

    Din 1980 Jadav “Molai” Payeng a plantat singur o întreagă pădure care ocupă 550 de hectare pe o insulă în districtul Jorhat din India. Pădurea previne feonomenul de eroziune, iar insula şi pădurea au devenit acum adăpost pentru un număr de animale sălbatice – elefanţi, rinoceri, tigri, cerbi sai iepuri.

    Forest Man este un documentar de un sfert de oră care îl prezintă pe Jadav Payeng. Aventura sa a început în 1979, când avea 16 ani şi a fost martor la pieirea unui mare număr de animale în cursul unor inundaţii care au afectat insula în cauză. A începută să planteze copaci câteva luni mai târziu, după ce a început să lucreze pentru unitatea de pădurari a districtului, în cadrul unui proiect ce prevedea împădurirea a 200 de hectare. Apoi a continuat singur să planteze copaci, decenii de-a rândul.

    Astăzi Molai trăieşte într-o cabană în “pădurea sa”, cu soţia şi cei trei copii. Are vite iar singura sursă de venit este laptele pe care îl vinde.

     

  • STUDIU: Ce diferenţe de preţ există la produsele vândute prin magazinele online sau cele clasice

     De exemplu, la un model de telefon al cărui preţ este în jurul a 500 lei, în momentul efectuării studiului existau diferenţe de până la 80 lei între preţul din online şi cel din offline.

    De asemenea, cumpărătorul poate economisi în cazul tabletelor la anumite modele şi până la 300 lei dacă cumpără din online, iar anumite titluri de cărţi pot fi găsite la jumătate de preţ, ajungându-se la economii de 15 lei în unele cazuri.

    Astfel, diferenţele de preţ ajung la 25% în cazul cărţilor, 15% la tablete şi 14% la telefoane mobile.

    Cele mai mici diferenţe de preţ între online şi offline s-au constat la aspiratoare (4%) şi la hrana pentru animalele de companie (1%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai scârbos hobby din lume (GALERIE FOTO)

    Un astfel de  hobby este taxidermia, populară în epoca victoriană şi revenită în atenţia publicului graţie unor artişti ca Damien Hirst, care au folosit animale moarte în creaţiile lor, scrie The New York Times.

    Aşa au început să apară în Marea Britanie cursuri macabre, dar la care lista de aşteptare este deja lungă, unde participanţii deprind arta împăierii pe animăluţe mici, de regulă şoareci, dar şi vulpi sau fluturi. Scopul este ca viitorii artişti să-şi poată crea propriile tablouri unde animăluţele moarte sunt personaje antropomorfizate, ca în cărţile de poveşti.

  • Principesa Irina va pleda vinovat în dosarul privind luptele de cocoşi din Oregon

     Autorităţile afirmă că Irina Walker şi soţul ei au organizat cel puţin zece lupte de cocoşi în perioada aprilie 2012 – aprilie 2013 la ferma lor din Irrigon, la est de Portland. Cocoşii aveau ataşate cuţite de picioare, iar spectatorilor li se cereau bani pentru intrare şi li se vindea mâncare şi băutură, potrivit rechizitoriului. Luptele ar fi adus profituri de 2.000 de dolari pe zi.

    Soţii Walkers sunt acuzaţi de lupte ilegale cu animale, complot pentru încălcarea actului privind bunăstarea animalelor şi administrarea ilegală a unor jocuri de noroc. Ambii şi-au schimbat modul de a pleda la audierea ce va avea loc la 16 iulie în Portland. Procesul lor urmează să înceapă la 14 iulie, scrie ABC News.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiul lui Silviu Prigoană intră în afacerile de prindere şi relocare a câinilor vagabonzi

     Obiectul de activitate al firmei de salubrizate a fost completat cu “servicii de îngrijire a animalelor de companie, plimbat, împerechere, găzduire şi dresaj, adăpost, gestionare câini fără stăpân operaţiuni de prindere şi transport al câinilor comunitari”.

    “Atunci când s-a modificat legea şi când autorităţile au decis să ia măsuri cu câinii fără stăpân, ne-am gândit să participăm şi noi la aceste servicii şi să ne ocupăm de tot ce ţine de relocarea animalelor. Am făcut un parteneriat cu un medic veterinar şi cu o asociaţie care se ocupă de câini”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Bogdan Niculescu, directorul general al Rosal Grup.

    El a spus că firma nu a început încă să colecteze câini şi că este posibil ca în acest an, fiind unul electoral, să nu vrea nimeni să ia măsuri cu câinii de pe străzi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zeci de gospodării au fost inundate în judeţele Dâmboviţa şi Prahova, în urma ploilor torenţiale

     UPDATE 12:45 – Prahova: Zeci de gospodării inundate, trei persoane şi 700 de animale salvate din calea apelor

    Ploile torenţiale au inundat zeci de gospodării în mai multe oraşe şi comune prahovene, pompierii intervenind pentru salvarea a peste 700 de animale din zonele afectate de inundaţii şi pentru evacuarea a trei persoane prinse între ape, pe o insuliţă formată în mijlocul apelor revărsate ale unui râu.

    Ploile torenţiale din ultima perioadă au provocat inundaţii în mai multe localităţi din judeţul Prahova, unde pompierii au fost solicitaţi pentru evacuarea apei, dar şi pentru salvarea a trei persoane şi peste 700 de animale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mit sau realitate? Ar fi putut Arca lui Noe să plutească?

     Conform Vechiului Testament, în anul şase sute al vieţii lui Noe, al zecelea patriarh biblic după Adam, Dumnezeu a hotărât să distrugă lumea pe care o crease, din cauza răutăţii oamenilor. El a hotărât că toate creaturile trebuie să dispară, “de la om până la dobitoc şi de la târâtoare până la păsările cerului, căci îmi pare rău că le-am făcut”.

    Totuşi, Noe şi soţia lui, fiii lor şi soţiile acestora au fost iertaţi, datorită credinţei patriarhului şi au fost avertizaţi să construiască o corabie pe care să ia câte două exemplare din fiecare specie de animale, care vor supravieţui potopului şi, alături de ei, vor repopula lumea. Dumnezeu le-a poruncit să folosească lemn de gofer (n.r. material necunoscut în prezent, tradus de cele mai multe ori ca salcâm sau chiparos), pe care să îl smolească pe ambele feţe.

    Arca trebuia să măsoare trei sute de coţi în lungime, cincizeci de coţi lăţime şi treizeci de coţi înălţime, adică 158.7m X 26.45 m X 15.87 m, dacă ne bazăm pe cotul regal egiptean, care măsura 52.9 centrimetri, sau 137.16 m X 22.86 m X 13.71 m, în cazul în care luăm în considerare cotul obişnuit, de 45.7 centimetri. În ambele situaţii, corabia lui Noe ar fi fost cea mai lungă navă construită vreodată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câini vagabonzi din România, ”importaţi ilegal” în Belgia: Animalele pot suferi de turbare

     “Având în vedere informaţii difuzate în presă, potrivit cărora este vorba despre câini vagabonzi români, şi având în vedere lipsa unei notificări din partea autorităţilor române cu privire la acest transport, îndoieli cu privire la conformitatea acestor câini în privinţa tuturor condiţiilor în privinţa turbării sunt legitime”, afirmă Agenţia într-un comunicat, citat de Belga, relatează site-ul 7sur7.be.

    În România, peste 400 de cazuri de turbare au fost constatate, în mod oficial, în 2013, potrivit unor date de la AFSCA, potrivit site-ului.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro