BusinessMagazin

Tag: animale

  • Declaraţii de la MAI. Ce avem voie să facem şi ce nu de mâine: fără fotbal sau ieşiri fără motive întemeiate

    Marcel Vela, Ministrul de Interne al ţării, a revenit cu declaraţii după discursurile de astăzi ale Preşedintelui  Klaus Iohannis, precum şi al Premierului Ludovic Orban.

    Astfel, de mâine, 25 martie, sunt interzise toate deplasările persoanelor, potrivit Ordonanţei Militare cu numărul 3, cu câteva excepţii:

    – deplasarea în interes profesional;
    – deplasarea pentru asigurarea de bunuri pentru persoane şi pentru animale (cumpărături);
    – este permisă deplasarea pentru asistenţă medicală justificată;
    – deplasarea pentru motive justificate, cum ar fi îngrijirea unor vârstnici sau a unor copii;
    – deplasări scurte, în apropierea gospodăriei – sunt excluse activităţile sportive de echipă – de exemplu, fotbalul;
    – deplasarea în scopul donării de sânge sau alte scopuri umanitare şi de voluntariat;
    – deplasarea în scopul unor activităţi agricole;
    – deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare;
    – circulaţia persoanelor de peste 65 de ani este permisă între 11 şi 13, dacă are ca scop cumpărăturile de alimente pentru persoane sau animale, asistenţă medicală care nu poate fi amânată sau făcută de la distanţă, asistenţa altor persoane vârstnice sau copii, deplasări scurte, cât şi pentru nevoile animalelor de companie domestice
    – circulaţia persoanelor de peste 65 de ani este permisă şi în afara intervalului orar 11-13 în scopuri profesionale sau pentru practicarea activităţilor agricole.

    Pentru dovada deplasărilor profesionale este nevoie de adeverinţă de la serviciu (care nu trebuie să fie neapărat ştampilată şi poate fi prezentată electronic) sau legitimaţie; liber profesioniştii şi cei care practică activităţi agricole prezintă o declaraţie pe proprie răspundere.

    Prevederile de mai sus se aplică de mâine, 25 martie, începând cu ora 12.

    O altă măsură introdusă astăzi îi vizează pe toţi cei care intră în ţară: se instituie metoda carantinării pentru toate persoanele care intră în ţară timp de 14 zile.

    De asemenea, Autorităţile Administraţiei Publice locale trebuie să asigure îngrijirea persoanelor fără adăpost – măsura se aplică începând cu publicarea în Monitorul Oficial.

    Administratorii pieţelor agroalimentare trebuie să asigure păstrarea unei distanţe sociale între toţi oamenii din piaţă.

    Se suspendă toate zborurile efectuate de operatori economici aerieni între România şi Franţa şi Germania.

    Documentele care expiră în perioada aceasta pot fi schimbate la 90 de zile după ce expiră starea de urgenţă.

    Suspendarea temporară a activităţii comerciale care restrângea activitatea de comerţ cu amănuntul nu se aplică produselor electronice şi electrocasnice care asigură livrarea la domiciliu, precum şi celor care vând produse de optică.
     

  • Celebra familie de bancheri Rohatyn, care a salvat New Yorkul de la faliment, s-a întors în România după 100 de ani

    Numele Rohatyn a stat departe de România aproape un secol, familia deţinând înainte de al Doilea Război Mondial un business cu bere pe plan local. În 2019, familia de bancheri a revenit în România cumpărând mai multe businessuri, însă de data aceasta nu în industria berii, ci în servicii medicale şi produse pentru animale de companie. 

    Fondul de investiţii Rohatyn, lansat în 2002 la iniţiativa bancherului de investiţii Nicolas Rohatyn şi a altor parteneri, a fost în ultimul an unul dintre dintre cele mai activi cumpărători de companii locale, bătând palma pentru businessuri precum Animax (magazine cu produse pentru animale) şi Amethyst (clinici de radioterapie).

    În total, fondul de investiţii a plătit peste 150 de milioane de euro pentru cele două tranzacţii, conform surselor ZF. Însă familia Rohatyn nu este la primul contact cu România şi nici la primele investiţii pe plan local. Alexander Rohatyn, bunicul lui Nicolas Rohatyn, se ocupa de fabricile de bere ale familiei din România, Austria şi Iugoslavia, conform Wall Street Journal. Nu se ştie încă dacă vreuna dintre aceste fabrici mai funcţionează. Alexander Rohatyn, un polonez evreu, şi soţia sa, Edith Knoll Rohatyn, născută în Viena, au divorţat încă din tinereţe. Tot la Viena s-a născut în 1928 şi Felix George Rohatyn, tatăl lui Nicolas Rohatyn. Familia de evrei a emigrat în Franţa de teama naziştilor în 1935.

    Când naziştii au invadat Franţa în al Doilea Război Mondial, Alexander Rohatyn s-a ascuns, iar fiul său Felix a fugit cu mama şi tatăl vitreg, iniţial având ca destinaţie Spania. Deşi graniţa cu Spania era închisă, neglijenţa unui soldat, care nu a văzut pe documente că familia era una de evrei, le-a dat celor trei posibilitatea de a primi vize cu care au mers în Brazilia şi apoi în New York în 1942. În Statele Unite ale Americii, Felix Rohatyn a studiat la Middlebury College din Vermont, iar după ce şi-a obţinut diploma de licenţă în fizică a plecat la tatăl său, Alexander, în Franţa în 1947, la doi ani după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial.

    La Paris, Felix Rohatyn a început să lucreze pentru fabrica de bere pe care tatăl său o conducea, însă şi-a dat seama că producţia de bere nu i se potriveşte, mai ales că era pus să încarce camioane şi să cureţe tancurile de fermentaţie. Întors la Paris, a cunoscut-o pe Edith Piaf, căreia i-a devenit profesor de engleză. Interesul pentru acest job scădea, astfel că tatăl său vitreg i-a aranjat o întâlnire cu André Meyer, partenerul principal în cadrul băncii de investiţii Lazard Frères. „Nu aveam habar ce face o bancă de investiţii”, povestea Felix Rohatyn. A început ca junior şi era plătit cu 37,5 dolari pe săptămână, însă a fost trimis la traininguri în Londra, Paris şi Basel. În cadrul Lazard a lucrat circa 40 de ani. A devenit partener în 1961 şi mai târziu a fost numit director general.

    În 2001, a înfiinţat propria firmă, Rohatyn Associates LLC, pentru a oferi consultanţă asupra fuziunilor şi achiziţiilor. Ulterior a fost consultant Lehman Brothers şi în 2010 s-a întors la Lazard ca consilier al preşedintelui şi directorului executiv, mai scrie Wall Street Journal. Felix Rohatyn, care a murit pe 14 decembrie 2019, era considerat unul dintre cei mai buni bancheri de investiţii ai Americii.
    El a ajutat New Yorkul să iasă din criza din 1975. Guvernatorul de la acea vreme al New Yorkului l-a numit pe Rohatyn să conducă un comitet consultativ pentru a găsi o soluţie pentru rezolvarea problemelor fiscale ale oraşului în condiţiile în care acesta rămăsese fără bani. Cariera lui Felix Rohatyn în sistemul financiar l-a molipsit şi pe fiul său Nicolas, care s-a ocupat de dezvoltarea businessului JPMorgan pe pieţele emergente, pentru ca apoi să pună bazele propriului fond. Ulterior, alături de alţi parteneri, a pus pe picioare fondul de investiţii Rohatyn, prezent în 14 oraşe la nivel global. Fondul a plătit peste 20 mil. euro pentru reţeaua Animax potrivit datelor din piaţă, suma fiind influenţată de faptul că retailerul este lider incontestabil pe o piaţă unde se luptă cu mici magazine de cartier şi cu reţele de mici dimensiuni. La finalul anului trecut, Rohatyn a preluat reţeaua de clinici de radioterapie Amethyst, care operează nouă centre în România, Franţa, Italia, Polonia şi Austria, tratând peste 10.000 de pacienţi anual. Reţeaua Amethyst a fost fondată în 2010 de Ludovic Robert, unul dintre fondatorii reţelei de farmacii Sensiblu. Pentru Amethyst fondul de investiţii Rohatyn, cu sediul la New York, a plătit peste 130 de milioane de euro, conform surselor ZF.  

  • Cea mai scumpă grădină zoologică din lume. Pentru ce plătesc turiştii peste 1.000 de dolari pentru o vizită

    În general, pentru o vizită la grădina zoologică, turiştii nu sunt dispuşi să plătească sume foarte mari – în medie vor scoate din buzunar, cel mai probabil, între 25 şi 35 de dolari, sau, în cazul grădinii zoologice din San Diego, cea mai scumpă – şi considerată şi cea mai bună din SUA – o sumă ceva mai mare – 58 de dolari. Dar nici în acest caz nu vorbim de o avere. În ciuda acestui lucru, grădina zoologică din Canberra, Australia, reuşeşte să îi convingă pe vizitatori să plătească o sumă de patru cifre pentru a o vizita. Ce o face atât de specială?

    Pentru început, costul de intrare – de până la 1.500 de dolari, vine cu posibilitatea de a rămâne peste noapte într-unul dintre bungalow-urile Jamala Wildlife Lodge situate în cadrul grădinii zoologice. Chiar şi aşa, turiştii care îşi permit să cheltuiască aproape 1.500 de dolari pentru o noapte de cazare într-un loc se aşteaptă de obicei să aibă o certitudine a rezervării. Mulţi oaspeţi de la Jamala sunt mari fani ai felinelor, în timp ce alţii sunt dispuşi să scoată peste 1.000 de dolari din buzunar pentru una dintre cele şase Giraffe Treehouse, pentru a avea şansa de a hrăni girafele chiar de pe veranda casei, scrie CNBC.

    Proiectarea unei experienţe de safari african în mijlocul unei grădini zoologice din capitala Australiei nu figura în planurile iniţiale ale lui Richard şi Maureen Tindale, proprietarii grădinii zoologice private din Canberra. În 1998, când perechea a preluat ceea ce la vremea respectivă era un simplu acvariu, dorinţa lor a fost în primul rând de a avea cele mai bune condiţii în ceea ce priveşte creşterea animalelor şi bunăstarea animalelor.
    De-a lungul anilor, au lucrat cu alte grădini zoologice australiene pentru a stabili programe de reproducere, pentru a sprijini grupuri de conservare precum Free the Bears şi Cheetah Conservation Fund şi pentru a prelua şi proteja animale precum urşii din Malaezia, care erau vânaţi pentru a fi preparaţi ca delicatese.

    În 2014, perechea a transformat pasiunea comună pentru Africa într-o sursă de venit care să sprijine eforturile de conservare a diverselor specii. S-au mutat aşadar din casa în care locuiau, pe care au transformat-o într-un spaţiu de cazare – Ushaka Lodge, care acum găzduieşte şapte dintre cele 18 opţiuni luxoase de cazare la Jamala Wildlife Lodge. Astăzi, Jamala are un grad de ocupare de 85% până la 90% şi primeşte recenzii de top, mulţi oaspeţi revenind nu o dată şi nu doar pentru o noapte.

    „Recordul a fost atins de o femeie care a stat cinci nopţi”, spune Amanda Mead, managerul de la Jamala. Mulţi vizitatori vin la Jamala pentru o aniversare. Aşa a fost şi cazul Amandei Mead, care în urmă cu patru ani a venit alături de soţul ei pentru o noapte, pentru a sărbători aniversarea lor. Patru săptămâni mai târziu, a renunţat la locul de muncă unde lucra de 16 ani şi s-a angajat ca manager la Jamala. „Oamenii care au fost în Africa ne spun adesea că această experienţă este la fel ca şi acolo”, spune ea. „Acesta este cel mai bun compliment.”
    Preţul unei nopţi la Jamala include cazarea pentru două persoane, mâncare, băuturi şi excursii.

  • Care este cel mai produsul prezent în nenumărate alimente, dar pentru fabricarea căruia sunt distruse mediile naturale şi sunt exploataţi copii de nici 8 ani

    Modul în care uleiul de palmier este produs dăunează oamenilor, aerului pe care îl respirăm şi vieţii sălbatice. Totuşi, este un ingredient folosit în mai multe alimente – câteodată chiar în cantităţi foarte mari, observă BBC. De fapt, este estimat ca uleiul de palmier să fie în aproape jumătate din produsele de la supermarket.

    Motivul pentru care e posibil să nu fi auzit de el este că timp de mulţi ani a fost deghizat sub diferite nume. O directivă din 2014 a Uniunii Europene a forţat producătorii să menţioneze produsele în care acesta este folosit, dar această regulă nu a inclus şi industria produselor cosmetice, aşa că aproape nimeni nu realizează că acesta e prezent într-o gamă variată de produse de îngrijire şi înfrumuseţare, de la şampon la ruj. Motivul pentru care este atât de popular este dat de anumite calităţi care îl fac un ingredient brut excelent. Nu conţine grăsimi trans, are un punct de topire foarte ridicat şi are costuri mici de producţie.

    În fond, nu uleiul de palmier este problema, ci faptul că această specie de palmieri creşte în pădurile tropicale care sunt casa unor animale ca urangutanii. Pe lângă vânătoare, defrişările cauzate de producţia de ulei de palmier a condus la punerea pe lista de specii pe cale de dispariţie a unor animale precum specia „bornean oragnutan”. Dar nu numai animalele sunt în pericol.

    În 2016, organizaţia Amnesty International a acuzat industria că foloseşte copii foarte mici, chiar şi de opt ani, în procesul de producţie. De asemenea, studiile arată răspândirea la scară largă a unor conflicte între marii producători şi comunităţile locale. Producţia de ulei de palmier a fost şi unul dintre cauzele incendiilor de vegetaţie din 2015, care au cauzat un grad foarte ridicat de poluare a aerului, iar defrişările au contribuit la schimbările climatice.

    Mulţi ar spune că soluţia este să fie stopat consumul de ulei de palmier. Cu toate acestea, multe companii au protestat, aducând argumente diverse, cum ar fi cel potrivit căruia uleiul de palmier este foarte eficient, mai ales că pentru cultura acestor palmieri se folosesc mai puţine pesticide. Schimbându-l cu ulei de soia sau de rapiţă, mediul ar avea mult mai mult de suferit. Au spus, de asemenea, că producţia sa reperzintă o sursă de locuri de muncă pentru mulţi oameni din comunităţi mici.

    Industria spune că soluţia stă în dezvoltarea unei producţii sustenabile, în care să nu fie afectate pădurile tropicale, animalele sau oamenii. În 2003 s-a creat şi o comunitate care să sprijine această mişcare. Totuşi, multe alte organizaţii, printre care şi WWF, care a susţinut ideea de sustenabilitate, spun însă că acest lucru nu este posibil, în prezent doar 18% din producţie fiind „sustenabilă”.


     

  • În interiorul unei ferme de păsări care a îngrozit o ţară întreagă. Au fost descoperite cadavre în stare de putrefacţie care stăteau peste ouăle ce aveau să fie trimise în supermarketuri

    Unei ferme de pui care aproviziona o serie de lanţuri de supermarketuri din Marea Britanie cu ouă „free range”, de la găini crescute „în libertate”, i s-a suspendat licenţa de către RSPCA (societatea regală pentru prevenirea cruzimii faţă de animale) după ce inspectorii instituţiei au găsit cadavre în stare de putrefacţie, găini sângerânde şi condiţii mizere, scriu cei de la Daily Mail. Aceştia au intervenit la ferma Hoads din Hastings, East Sussex, după ce au fost şocaţi să descopere toate cele de mai sus. 

    O serie de supermarketuri printre care Tesco, Sainsbury’s, Asda şi Morrisons vindeau ouă free range cu preţul de 2 lire/cutia de şase bucăţi. Reprezentanţii Tesco au declarat că sunt profund tulburaţi de imaginile din interiorul fermei şi că vor stopa vânzarea ouălelor provenite de la respectiva unitate până nu va fi încheiată investigaţia. Sainsbury a declarat, de asemenea, că va stopa orice altă nouă comandă.

    În jur de 150 de activişti dintr-o grupare pentru apărarea drepturilor animalelor din Brighton,Direct Action Everywhere (DxE), a luat cu asalt ferma luni dimineaţă, după ce a publicat un videoclip cu condiţiile acolo şi a cerut autorităţilor să intervină. Activiştii s-au aşezat în cuştile în care erau ţinuţi puii, purtând echipament de protecţie, şi au fost filmaţi ulterior transportând 50 de păsări din fermă, care au fost ulterior pozate în noile locuinţe, fotografiile fiind încărcate pe reţelele sociale. Filmarea condiţiilor sumbre din cadrul fermei a fost surprinsă de activiştii DxE în timpul unei anchete de şase luni, care a implicat mai multe vizite.

    Un videoclip şocant de şapte minute publicat de grup prezenta cadavre de păsări parţial descompuse aruncate pe podelele hambarelor sau pe rafturi, spaţii mizere în care erau ţinuţi puii şi găini pline de sânge care erau folosite pentru a depune ouă. Fotografiile înfăţişează de asemenea o găină cu dificultăţi de mers, alta cu faţa deformată şi o a treia cu un picior răsucit.

    RSPCA Assured, care supraveghează certificarea fermelor care vând free range a luat decizia de a suspenda activitatea fermei, declarând: „Suntem şocaţi şi îngroziţi de această înregistrare şi înţelegem de ce oamenii sunt supăraţi. Orice acuzaţii privind probleme de bunăstare din fermele certificate RSPCA Assured sunt luate extrem de în serios, motiv pentru care am suspendat acreditarea fermei în timp ce investigăm urgent problema.”

    GALERIE FOTO

    RSPCA a declarat este „foarte îngrijorată” cu privire la Hoads Farm după vizionarea materialelor video. „În orice fermă, este important ca orice animal bolnav sau rănit să primească atenţie rapid şi, în cazul în care o pasăre moare, corpul să îi fie îndepărtat imediat. Am încuraja pe oricine este îngrijorat cu privire la suferinţa animalelor să ne raporteze imediat, pentru a putea lua măsuri rapid.”

    Descriind vizita la fermă, purtătorul de cuvânt al DxE a povestit că într-o noapte au găsit o găină înghesuită într-un colt, tremurând şi neputând să se deplaseze. „Avea capul însângerat, era clar că suferă, că e în stare de şoc şi că nu a primit nicio îngrijire medicală.” DxE a adăugat că de fiecare dată când au mers la fermă au găsit „grămezi de păsări moarte în pasarelele de acces, printre găinile vii”, dar şi găini pline de sânge, vizibil infectate. Poliţiştii au ajuns la 30 de minute după ce activiştii au protestat la Hoads Farm dar, potrivit protestatarilor, nu au intervenit.

    Hoads Farm a declarat pentru BBC că standardele sale respectă atât legislaţia UE, cât şi pe cele stabilite de RSPCA Assured şi BEIC Lion standard. Un purtător de cuvânt a spus că i-au invitat pe cei de la RSPCA să viziteze ferma şi să confirme respectarea standardelor de necesare pentru vânzarea de ouă free range. Ei au adăugat că un veterinar a fost la faţa locului luni după-amiază şi a spus că nu sunt probleme.

    „(Acest material) nu reflectă în niciun fel fermele noastre şi / sau bunăstarea găinilor noastre”, a adăugat el. „Toate unităţile primesc vizite de rutină din partea organisme independente, atât anunţate cât şi neanunţate pentru a se asigura că standardele sunt menţinute. Un purtător de cuvânt al Tesco a declarat: „Sunt imagini profund deranjante şi inacceptabile. Ne aşteptăm ca toate mărcile vândute la Tesco să respecte standardele înalte de bunăstare a animalelor.” La rândul lor, reprezentanţii Sainsbury au spus: „Bunăstarea animalelor este extrem de importantă şi investigăm aceste acuzaţii.”

     

  • Ce este coronavirusul şi de ce este atât de periculos

    Cel puţin 26 de persoane au murit din cauza unui nou coronavirus în centrul oraşului Wuhan. Aproap 830 de cazuri au fost raportate, majoritatea acestora din oraşul chinez, scrie Aljazeera.


    Potrivit Organizaţiei Mondial a Sănătăţii (OMS), coronavirusurile sunt o familie de virusuri care cauzează îmbolnăviri ce variază de la simple răceli, la altele mult mai grave, cum ar fi bolile respiratorii grave. Aceste virusuri pot fi transmise de la animale la oameni. Spre exemplu SARS (sindromul respiratoriu acut sever) ar fi fost transmis de la o specie de pisică sălbatică la oameni, în timp ce MERS (sindromul respiratoriu al Orientului Mijlociu) ar fi fost luat de oameni de la cămile.
    Mai multe coronavirusuri sunt prezente la animale care nu i-au infectat încă pe oameni.


    Numele coronavirus vine de la latinescul „corona” (coroană sau aură) – sub microscop, arată precum o aură soloară.
    Noul coronavirus identificat de autorităţile chineze pe 7 ianuarie a fost denumit 2019-nCoV şi este o nouă ramură a virusului care nu a mai fost identificată anterior la oameni. Potrivit OMS, semnalele infectării sunt simptomele respiratorii, febra, tusea şi dificultăţile de respirare.

    Unii experţi spun că această tulpină de coronavirus nu este atât de puternică precum SARS, care ar fi ucis aproximativ 800 de persoane din toată lumea într-o epidemie care venea tot din China, în 2002-2003. MERS ar fi fost mai periculos, ucigând o treime din cei infestaţi, dar nu s-a răspândit atât de mult.
    Autorităţile din China încă încearcă să determine originile virusului, despre care se crede docamdată că ar fi venit de la piaţă de peşte din Wuhan, unde se vând şi produse în mod ilegal. Oamenii de ştiinţă cred că sursa principală ar fi şerpii.

    Majoritatea cazurilor au fost raportate în şi în jurul Wuhan, dar au apărut cazuri şi în Hong Kong, Macao, Statele Unite, Japonia, Taiwan, Coreea de Sud, Singapore şi Vietnam.

     

  • Start-up-ul care digitalizează viaţa animalelor

    Carnet de sănătate digital pentru câinii, pisicile, şerpii sau celelalte animale pe care le au românii în casele lor şi posibilitatea de a primi notificări pe mobil cu privire la următoarea vaccinare sau deparazitare a animalului sunt câteva funcţionalităţi care par departe de realitatea pieţei de cabinete veterinare din România. Cu toate acestea, o echipă de tineri din mai multe colţuri ale ţării a fondat la începutul anului 2018 start-up-ul Digitail, care dezvoltă şi operează platforma cu acelaşi nume. Digitail este o platformă de tip Software as a Service (SaaS – plăteşti utilizarea platformei pe bază de abonament  –  n.red) care oferă pentru cabinetele veterinare din România diverse beneficii prin care le ajută să îşi organizeze activitatea şi să reducă birocraţia în activitatea lor. „Noi fiind şi proprietari de animale, am învăţat pe propria piele importanţa medicinei preventive şi dorim să ajutăm ecosistemul să fie motivat să inoveze pe zona de prevenţie şi să aibă toate uneltele necesare pentru a se asigura că acest lucru se întâmplă. E mult mai uşor să faci o deparazitare lunară, decât să tratezi un căţel de babesioză (n.r.: afecţie provocată de căpuşe). Ne bucură că România are noroc de medici grozavi care pun accent pe bune practici şi prevenţie”, povesteşte Sebastian Gabor, cofondator şi CEO al Digitail, într-un interviu cu Business MAGAZIN.
    În prezent, echipa Digitail este formată din 9 persoane care au venit în proiect cu experienţă anterioară în sectorul de tehnologie, fie din agenţii digitale, fie din alte start-up-uri. Sebastian Gabor spune că toată lumea în prezent face parte din echipa de bază şi are putere de decizie deplină pe zona care se specializează. Astfel, echipa este formată din români care provin din mai multe colţuri ale ţării, precum Gabor care este din Iaşi, la fel ca Ruxandra Pui, specializată pe produs. Ceilalţi membri ai echipei sunt Alex Gheorghiţă din Galaţi şi Georgiana Ciochină din Râmnicu Sărat, ambii fiind medici veterinari, George Roman din Galaţi, care este specializat pe tehnologie, echipa fiind completată de ieşenii Narcis Macinoi, Alex Pană, Adrian Peslar, şi de gălăţeanul Andrei Ariton. „Echipa Digitail a trecut prin mai multe transformări de-a lungul timpului – şi aş vrea să îl menţionez pe Alexandru Tabolcea – care ne-a ajutat foarte mult în a aduce Digitail unde este”, transmit reprezentanţii start-up-ului.
    În misiunea lor de a cuceri piaţa cabinetelor veterinare, Digitail a ajuns în prezent la aproximativ 200 de clinici veterinare, atât din România, cât şi peste graniţe. „Avem peste 700 de doctori veterinari din România, dar şi pe plan internaţional care se bazează în fiecare zi pe Digitail. Estimăm că am reuşit să influenţăm direct, cât şi indirect viaţa a peste 150.000 de proprietari de animale”, spune Sebastian Gabor.
     Echipa Digitail consideră că piaţa din România are o dimensiune aparte în regiune, dar în acelaşi timp se confruntă şi cu specificul unei ţări în care activitatea veterinară – în special în mediul rural – se rezumă la soluţia clasică, aceea a pixului şi a hârtiei.
    „Este una dintre cele mai mari pieţe din zonă (n.r.: piaţa veterinară din România). În total sunt 4.000 de cabinete înregistrate, dar acest număr conţine şi circumscripţiile veterinare şi cabinetele din zone rurale. Noi am preconizat că sunt 1.400 de cabinete pe care le putem ajuta. Mai departe, aceste 1.400 de cabinete sunt fragmentate în «au deja o soluţie», «încă folosesc pixul şi hârtia dar vor mai mult», «încă folosesc pixul şi hârtia şi vor să continue aşa»”, adaugă CEO-ul Digitail.
    Soluţiile digitale intervin în această piaţă şi au puterea chiar de a schimba modelul de business al cabinetelor veterinare, din moment ce oamenii sunt mult mai conectaţi cu nevoile medicale ale animalului lor şi pentru că se axează pe nevoia de prevenţie – ceea ce poate aduce mai mult business pentru clinici. Mai mult, în ultimii ani consumatorul a devenit din ce în ce mai pregătit pentru un astfel de tipar de consum prin intermediul platformelor pe bază de abonament, precum Netflix, susţin reprezentanţii Digitail.
     „Ne-a ajutat faptul că Netflix şi Spotify au adus la nivel de consumator modelele SaaS care se dovedesc sustenabile pe termen lung (cel puţin au o şansă mai mare să fie sustenabile)”, spune Sebastian Gabor. Un astfel de model de business în piaţă a atras rapid şi atenţia investitorilor, în contextul în care start-up-ul fondat în ianuarie 2018 a atras o investiţie de 220.000 de euro de la o serie de investitori suedezi.
    Sebastian Gabor mai spune şi că în februarie 2019 Digitail a participat la un accelerator din Malmo, Suedia. Echipa acceleratorului Fast Track Malmo a stat 4 luni alături de fondatorii start-up-ului românesc pentru a-i educa pe aceştia cu privire la mentalitatea unui startup-uri, skilluri de vânzări produs şi marketing, cât şi fundraising. „În fiecare săptămână aveam între 2-3 discuţii cu fonduri de investiţii. În felul acesta am învăţat cum să prezentăm mai bine ce avem şi să putem înţelege cum să îi ajutăm.”
    Tot în 2019, Digitail a reuşit să impresioneze şi în cadrul concursului de idei de business Startarium PitchDay, unde a câştigat un premiu de 50.000 de euro. „Experienţa Startarium a fost în acelaşi timp total neaşteptată, dar şi un ajutor imens, atât financiar, cât şi de know-how şi networking. Adina Creţu şi echipa din spatele Startarium au o responsabilitate grea de a ajuta ecosistemul de start-up-uri românesc, dar din discuţiile şi interacţiunile pe care le-am avut pot spune că suntem norocoşi să primim ajutorul lor”, explică Gabor.
    Digitail trece printr-un „efort constant” de a căuta finanţări – potrivit fondatorilor – ceea ce înseamnă că ar mai putea anunţa că a atras investitori pe parcursul anului 2020. În prezent Digitail este deţinută de doi asociaţi cu părţi egale: Sebastian Gabor, CEO, şi Ruxandra Pui, CPO product.
    Totuşi, CEO-ul companiei atrage atenţia că au un convertible note care îi va transforma şi pe ceilalţi 7 membri ai echipei în acţionari. „Luptăm pentru a crea un model meritocratic, atât pentru a stimula creşterea individuală, cât şi pentru a recompensa cele mai bune idei. Astfel, deciziile nu sunt luate de funcţii, ci de persoanele care sunt cel mai în temă şi sunt specializate pe domeniul sau cauza respectivă.” Pe lângă investiţia de 220.000 euro, construcţia platformei Digitail – care a fost dezvoltată în bucătăria internă a start-up-ului – a presupus investiţii de timp semnificative şi riscuri, încât fondatorii s-au lovit de ideea că produsul lor nu ar rezolva o problemă reală din piaţă. „Cred destul de mult că în start-up-urile tech care nu fac «moonshot projects» (n.r.: proiecte de o anvergură atât de mare încât pot reforma total o piaţă la nivel global), banii nu ajung să fie factorul care să te blocheze. Orice idee poate fi testată uşor cu uneltele existente şi în funcţie de idee, uneori poţi ajunge la clienţi care chiar vor soluţia ta şi sunt dispuşi să plătească încă de la începuturi”, apreciază el. Tinerii care au fondat Digitail vor să mai atragă investiţii pentru a putea îmbunătăţi în continuare platforma, dar şi pentru a extinde forţa de retail a produsului. „Momentan punem accent pe creşterea în Iaşi, iar pe viitor încă analizăm opţiunile între SUA, Barcelona şi Malmo”, potrivit reprezentanţilor start-up-ului. Pentru clinicile veterinare din România produsul Digitail poate fi utilizat prin intermediul a trei pachete diferite, Starter, Growth şi Enterprise, cu preţuri cuprinse între 29 euro pe lună şi 99 euro pe lună, permiţând adăugarea de utilizatori suplimentari – pe modelul platformelor de sharing.
     Printre funcţiile pachetului de bază se numără istoric medical digital, scrisoare medicală şi sumar de vizită, notificări şi remindere legate de animal, agendă electronică şi programări online, posibilitatea de a acorda consimţământul în format electronic şi facturi personalizate. În cazul celorlalte opţiuni, clinicile pot avea acces la funcţii precum inventar şi management de stoc sau chiar rapoarte personalizate. „La nivel B2C, scopul este să ajutăm clinica să ofere o experienţă mai bună proprietarilor de animale. Aplicaţia este un instrument pe care clinica îl poate oferi clienţilor ei pentru a face acest lucru. Sperăm să putem deschide aplicaţia şi către proprietarii de animale care nu sunt în prezent clienţi ai clinicilor care utilizează Digitail”, spune Sebastian Gabor. Pentru aplicaţia mobilă Digitail, disponibilă atât pentru Android cât şi pentru iOS, echipa vrea să introducă funcţionalităţi noi precum comunicarea cu medicul veterinar prin mesaje şi apel video şi posibilitatea de a comanda direct din aplicaţie produse de la clinica lor. La nivel de business, pentru 2020 Digitail îşi propune să îmbunătăţească platforma şi relaţia dintre clinică şi proprietarul de animal. „Aici avem cele două direcţii – platforma pentru clinicile veterinare digitail.io şi aplicaţia pentru proprietarii de animale pet.digitail.io. De menţionat că în România avem norocul să avem un partener puternic precum Vetro, cu care ne-am înţeles încă de la început. Dumitru Fodor şi echipa sa au pus mare acces pe ajutarea doctorilor şi a ecosistemului veterinar. Această aliniere ne-a permis să putem lucra îndeaproape pentru un scop comun. Astfel, ţintele pentru business sunt consolidarea poziţiei în România şi apoi creşterea pe plan internaţional.”
     Digitail nu a ajuns încă pe breakeven, însă aceasta este una dintre priorităţile fondatorilor, astfel că ei şi-au propus să acopere cel puţin costurile operaţionale din fiecare lună. „Momentan acoperim cam jumătate din cheltuielile lunare pe care le avem. Astfel, ţintele majore pentru 2020 sunt să ajungem la breakeven pentru formatul actual al echipei şi ulterior să accelerăm creşterea prin atragerea unei investiţii. Businessurile în tehnologie sunt afectate de serviciile Facebook şi de mentalitatea de tip «am un prieten care îmi face un software pentru 1.000 de euro». Deoarece aceste două variante ascund multe lucruri pe care nu le poţi vedea la început şi care te fac să crezi că orice altă variantă este scumpă”, explică Sebastian Gabor.
     El spune că anul acesta Digitail vrea să genereze venituri lunare destul de mari pentru a-şi putea menţine componenţa echipei în forma actuală. „În acelaşi timp, vrem să accelerăm creşterea, ceea ce presupune mai multe investiţii, creşterea echipei, a bugetelor de vânzare şi marketing etc. Cele două mari priorităţi ar fi să ştim că avem bazele financiare pentru a susţine echipa actuală în orice context şi să galopăm în continuare către a deveni un jucător global.”
    În acest sens, start-up-ul vrea pe termen lung să îşi formeze o echipă de vânzare pentru piaţa din SUA cu bugete de Europa de Est şi orientarea către pieţe cu acelaşi specific ca cel al României. 

  • Artă pentru păsărele: artistul care creează „mobilă” pentru păsări

    În această ultimă categorie se încadrează un proiect realizat în colaborare de producătorul spaniol de plăci ceramice Huguet şi sud-coreeanul Teo Yang şi care constă într-un set de scăldători pentru păsărele. Scăldătorile pentru păsărele, trei la număr, sunt confecţionate din teracotă şi terrazzo, un material format din aşchii de cuarţ, sticlă, marmură şi granit, artistul inspirându-se pentru crearea lor din aspectul grădinilor tradiţionale coreene. Prin acest proiect s-a dorit să se transmită ideea că omul şi natura pot coexista în mod armonios, după cum afirmă designerul. 

  • Soluţia găsită de un trib din Zambia pentru a înlocui blănurile de animale folosite în ceremonii

    Cum ceremoniile poporului presupuneau utilizarea de blănuri de leopard şi de serval, precum şi coame de lei, o căpetenie lozi, Inyambo Yeta, a apelat la o organizaţie dedicată salvării felinelor mari, scrie CNN. S-a găsit astfel soluţia blănurilor false, create de specialişti în design digital ca să fie cât mai greu de deosebit de cele naturale, după care materialul astfel proiectat este produs în China, iar costumele confecţionate în Africa de Sud. Pe lângă fustele tradiţionale, croite astfel încât să nu fie toate la fel, s-au mai produs până acum şi circa 200 de podoabe de cap cu coame false de leu. 

  • Cât ne costă încălzirea globală?

    La începutul săptămânii trecute, biroul asigurătorilor din Australia şi-a crescut estimările pentru daunele incendiilor la mai mult de 700 de milioane de dolari australieni (aproximativ 485,59 milioane de dolari).

    Prim-ministrul Scott Morrison, care a fost criticat pentru modul în care a gestionat criza, a promis 2 miliarde de dolari australieni (1,4 milioane de dolari) pentru Agenţia Naţională de Recuperare a Incendiilor de Vegetaţie.

    Incendiile de vegetaţie uciseseră până la începutul săptămânii trecute peste 25 de persoane şi aproximativ jumătate de miliard de animale, potrivit profesorului Chris Dichman de la universitatea din sydney.