In timp ce primarul comunei Jucu, Dorel Pojar, spune ca i-ar fi
asteptat pe bavarezi cu bratele deschise, oficialii BMW au raspuns,
in putine cuvinte, ca nu se pune problema unei eventuale fabrici in
Romania, mai ales pentru ca politica grupului este de a concentra
productia europeana in Germania, cu doua exceptii: Spartanburg,
SUA, si Steyr, Austria.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Statele europene participante la G20 considera ca astfel de
decizii sunt urgente pentru a impiedica noi crize similare in
viitor”, a spus Merkel, citata de Reuters.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Oficialul german a afirmat ca in cadrul planului de austeritate
vor fi incluse taxe noi pe transportul aerian precum si in
industria nucleara, alaturi de o noua forma de impozitare a
tranzactiilor financiare, pe langa taxele bancare aprobate deja de
catre guvern
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Deficitul bugetar va fi mentinut, ca efect al planului, sub 3%
din PIB, dupa ce anul acesta este proiectat sa creasca de la 3,1%
la 5% din PIB. Printre masurile aprobate se numara reducerea beneficiilor
pentru someri, a subventiilor pentru companii, a celor pentru
parinti, renuntarea la 15.000 de locuri de munca in urmatorii patru
ani, impunerea unor taxe mai mari pe energia nucleara, pe
calatoriile cu avionul si pe tranzactiile financiare si o reforma a
cheltuielilor militare. Cabinetul Merkel a preferat reducerea de
cheltuieli in locul unor majorari ale impozitelor pe venit sau ale
TVA, insa nu va scadea cheltuielile pentru educatie si nici pe cele
de sanatate. Guvernul a acceptat, de asemenea, sa amane
reconstructia palatului municipal Stadtschloss, din centrul Berlinului, ceea ce ar urma
sa produca economii de 440 de milioane de euro.
“Germania, cea mai mare economie din Europa, are datoria de a da
un exemplu bun”, a declarat Angela Merkel, sugerand clar ca se
asteapta ca efectul sa fie o crestere a increderii in moneda
europeana.
Salutate de pietele financiare, atente exclusiv la masurile de
austeritate luate de guvernele europene, masurile au fost privite
insa cu scepticism de multi economisti, intre care laureatul Nobel
Paul Krugman, cu ideea ca reducerile de cheltuieli sunt ultimul
lucru de care are nevoie Europa. In plus, economistii sustin ca
problema Germaniei acum nu este atat deficitul bugetar, cat
excedentul comercial cu alte economii europene, care a contribuit
la adancirea crizei datoriilor in special in tarile din sudul
Europei. Or, daca firmele si consumatorii din Germania nu cresc
cheltuielile, ci strang cureaua, atunci planurile bugetare ale
guvernului nu vor face decat sa majoreze excedentul comercial.
Atat moneda euro, care a incheiat
la 1,948 dolari in tranzactiile din Europa, cat si bursa germana si
alte burse din Europa, au recuperat luni din pierderile anterioare, indeosebi
ca efect al stirilor pozitive privind cresterea comenzilor
industriale in Germania cu 2,8% in luna aprilie, mult peste
asteptarile pietelor. Comenzile industriale crescusera deja in
martie cu 5,1%, reflectand foloasele aduse celei mai mari economii
din Europa de slabirea euro, care a pierdut peste 12% in raport cu
dolarul in ultimele trei luni, si masura in care redresarea globala
se manifesta in Germania. In timpul crizei financiare din 2008,
comenzile industriale scazusera cu 38%, iar acum sunt inca sub
nivelul dinainte de criza cu circa 17%.
“Este absolut clar ca negocierile guvernului grec cu Comisia
Europeana si FMI trebuie grabite. E vorba de stabilitatea de
ansamblu a zonei euro si nu vom evita sa ne asumam aceasta
raspundere”, a declarat Angela Merkel,
la conferinta de presa comuna cu seful FMI, Dominique Strauss-Kahn.
“Grecia trebuie sa accepte insa un program ambitios de economii, de
natura sa restabileasca increderea pietelor”, a adaugat ea.
Merkel a
pus la indoiala si justetea ideii de a accepta Grecia in zona euro,
cu zece ani in urma. “Ne-am confruntat atunci cu problema daca
Grecia ar trebui sa fie primita in zona euro. Decizia favorabila de
atunci ar putea sa nu fi fost indeajuns de bine analizata.”
Dominique Strauss-Kahn, directorul executiv al FMI, a declarat
la randul lui ca e nevoie de o decizie rapida privind salvarea
Greciei, dar n-a confirmat zvonurile ca pachetul de asistenta
financiara FMI/UE s-ar putea ridica la 100-120 de miliarde de euro
in urmatorii trei ani, asa cum dadusera de inteles unii
parlamentari germani in cursul zilei de miercuri. Valoarea exacta a
pachetului de sprijin nu va fi anuntata decat la incheierea
discutiilor cu autoritatile de la Atena, adica in cursul
urmatoarelor zile.
Probabil cea mai realista evaluare a politicii Germaniei fata de
Grecia a facut-o un analist de la
Societe Generale, care noteaza ca insistenta Berlinului ca
elenii sa primeasca ajutor numai dupa ce anunta un plan mai ferm de
reducere a deficitului fiscal este “daunatoare pe termen lung, dar
sanatoasa”. Cu alte cuvinte, “a imprumuta Grecia fara a-i convinge
pe investitori ca tara este intr-adevar pe drumul redresarii
fiscale ar fi o greseala grava, fiindca investitorii ar putea
conchide ca restructurarea pur si simplu se amana”, scrie
analistul.
Problema e de la ce limita incolo rezistenta Germaniei se poate
transforma intr-un indiciu ca zona euro este lipsita de
solidaritate fata de Grecia si incapabila sau lipsita de vointa de
a-si rezolva problemele.
de ‘junk’ este un rezultat al politicii de tergiversare duse de
Angela Merkel. Din ianuarie, acum cinci luni, eurozona cauta in van
o linie conducatoare de la Germania. Dar in tot acest timp, Merkel
a decis sa puna politica locala inainte de solidaritatea
internationala”, a declarat
Poul Nyrup Rasmussen, presedintele Partidului Socialistilor
Europeni.
Aluzia lui Rasmussen este clara la viitoarele alegeri din
Germania: cancelarul Merkel este acum in campanie electorala pentru
alegerile din 9 mai, unde crestin-democratii ei nu au nici un motiv
sa vrea sa piarda, iar Angela Merkel este deja criticata de
opozanti pentru ca ar fi de fapt dispusa sa cedeze cererilor de la
Bruxelles si Atena si ca rezistenta ei ar fi doar de fatada. Daca
ar fi sa contribuie la pachetul de asistenta de 45 de miliarde de
euro pentru Grecia, Grecia ar trebui sa aloce in acest an 8,4
miliarde de euro.
Intre timp, euro a scazut din nou in primele tranzactii pe piata
americana, ajungand la minimul ultimului an, 1,3114 dolari/euro,
dupa ce Standard&Poor’s a retrogradat ratingul
suveran al Spaniei. Este a treia tara in doua zile care sufera
retrogradari de rating suveran, dupa Portugalia si Grecia, iar
aceasta din urma a ajuns ca obligatiunile sale sa fie incadrate la
categoria “junk”, ceea ce le exclude complet din calcul pentru o
larga categorie de investitori.
Intr-o analiza publicata miercuri, Danske Bank apreciaza ca si
daca FMI si-ar creste participarea la un pachet de asistenta
financiara pentru Grecia de la 15 la 25 de miliarde de euro (UE
urmand sa contribuie cu 30 de miliarde), e posibil ca nici aceasta
sa nu fie suficient pentru a stopa contagiunea crizei grecesti, din
moment ce investitorii sunt “deja speriati de Portugalia si Spania;
exista un risc ca si Italia sa fie afectata, ceea ce ar fi foarte
grav”. Analistii Danske Bank considera ca pentru recastigarea
increderii, a carei pierdere a facut in ultimele zile ca pietele de
obligatiuni ale tarilor cu risc din zona euro (PIIGS – Portugalia,
Irlanda, Italia, Grecia si Spania) sa devina nefunctionale, va fi
nevoie de doua elemente – o decizie ferma din partea tripletei
FMI-UE-Banca Centrala Europeana de a ajuta financiar Grecia si
semne clare ca guvernele din tarile vulnerabile (PIIGS) inteleg
gravitatea situatiei si iau masuri de austeritate fiscala.
In privinta primei conditii, analistii Danske se arata sceptici,
din cauza dificultatii de luare a deciziilor la varful UE, dar si a
limitarilor din tratatele Uniunii privind sustinerea de la centru a
tarilor zonei euro. Exista discutii ca Banca Centrala Europeana sa
cumpere obligatiuni guvernamentale ale tarilor cu probleme; desi
aceasta optiune este interzisa in conditii normale, in conditii de
risc sistemic ar exista insa posibilitatea ca BCE sa cumpere o gama
larga de active, in cadrul operatiunilor de piata libera la care
are dreptul.
In privinta celei de-a doua,
Nouriel Roubini, economistul american devenit celebru ca unul
care a prezis criza financiara din 2009, sustine ca nu exista nici
o posibilitate ca Grecia sa aplice o reducere de 10% a
cheltuielilor, de care ar avea nevoie ca sa opreasca escaladarea
costurilor datoriei. “In cateva zile, ar putea ca nici macar sa nu
mai fie o eurozona de care sa discutam”, sustine el. Daca Grecia ar
aplica un asemenea program de taiere a cheltuielilor, efectul
economic ar fi dezastruos, comparabil cu cel din Argentina anului
2001, unde programul de reducere a cheltuielilor cu 20% negociat cu
FMI n-a functionat, au urmat proteste sangeroase de strada, demisia
presedintelui, renuntarea la regimul de curs de schimb fix
peso-dolar si o devalorizare puternica a monedei. Dupa cum stim,
desi toti oficialii europeni si greci au exclus posibilitatea, sunt
inca voci care sustin ca probabil ar fi mai bine pentru Grecia sa
iasa din zona euro si sa porneasca pe un drum separat, revenind la
drahma ca moneda nationala.
Ca fapt divers, sa amintim ca la cea mai mare casa de pariuri
din Marea Britanie, Ladbrokes, pariorii credeau, miercuri, ca
riscul ca Grecia sa fie exclusa din zona euro inainte de sfarsitul
anului 2010 s-a redus la 13/8, de la 7/8 marti. Probabilitatea ca
Portugalia sa paraseasca zona euro e apreciata insa la 3/1.
Dupa ce guvernul elen a cerut oficial sprijin financiar din
partea UE si a FMI, Merkel a sustinut o scurta alocutiune in care a
impus anumite conditii, chiar daca autoritatile grecesti si alte
tari europene considera ca ajutorul este aproape dat.
“Cand va fi prezentat un plan economic, Comisia Europeana, Banca
Centrala Europeana (BCE) si FMI vor determina daca situatia
stabilitatii zonei euro impune acordarea de sprijin Greciei”, a
spus cancelarul.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Dupa ce liderii zonei euro au convenit, joi, un plan de
siguranta pentru Grecia care prevede acordarea de ajutor din partea
statelor membre, conjugat cu un credit FMI, cancelarul german
Angela Merkel a afirmat ca sustine in continuare planul de creare a
unui Fond Monetar European (FME). Institutia ar urma sa atraga
resurse de la statele care incalca normele zonei euro in materie de
deficit bugetar si datorie publica si sa functioneze ca fond de
rezerva in cazul unor situatii ca aceea a Greciei, permitand
evitarea unor imprumuturi luate cu dobanzi ridicate de pe pietele
financiare.
“Initiativa oficialilor germani reflecta situatia delicata in
care se afla UE din cauza scandalului deficitelor bugetare excesive
din mai multe tari membre. Daca UE ca organism nu ar putea sa
remedieze prin forte proprii asemenea probleme, ar da un puternic
semnal negativ comunitatii internationale”, spune Dragos Cabat,
presedintele companiei de consultanta Financial View.
Nu este exclus insa ca infiintarea Fondului Monetar European sa
complice dezvoltarea Uniunii Europene pe termen lung, apreciaza
Vlad Muscalu, economist al ING Bank. “Este posibil ca anumite
guverne sa fie tentate sa implementeze politici fiscale cu efecte
benefice pe termen scurt, insa nesustenabile, bazandu-se pe faptul
ca o asemenea institutie ar putea limita consecintele unui derapaj
fiscal”, considera Muscalu.
Proiectul Fondului Monetar European a fost lansat in februarie
de Daniel Gros, director al Centrului de Studii pentru Politici
Europene de la Bruxelles, si de Thomas Mayer, economist-sef al
Deutsche Bank. |ntr-un studiu publicat pe site-ul Centrului, cei
doi propun ca tarile care au deficite mai mari de 3% din PIB si
datorie publica mai mare de 60% din PIB, adica atat cat impune
Tratatul de la Maastricht, sa fie obligate sa verse la noul Fond
contributii echivalente cu 1% din datoria in exces si 1% din
deficitul in exces. Pentru Grecia, cu un raport intre datorie si
PIB de 115%, contributia la FME in 2009 ar fi de 0,55% din PIB,
respectiv de 0,1% din PIB ca urmare a deficitului fiscal de 13% din
PIB.
Tarile zonei euro ar urma sa beneficieze de Fond in limita
fondurilor depuse de ele (cu tot cu dobanda), iar daca vor dori sa
obtina mai mult, vor putea face aceasta numai daca accepta un
program de ajustare fiscala supervizat de Comisia Europeana si de
Eurogrup (ministrii de finante ai zonei euro). FME ar putea si sa
emita obligatiuni noi in schimbul celor emise de un stat membru,
daca acesta ajunge in incapacitatea de a le achita.
Conform presedintelui francez Nicolas Sarkozy, citat de BBC, partea de finantare care ar reveni
partenerilor europeni ai Greciei ar fi asigurata prin credite
bilaterale coordonate, in proportie de circa doua treimi din
pachetul financiar total, restul urmand sa fie asigurat de FMI.
Acordul asupra sprijinului pentru Grecia, incheiat dupa discutii
in contradictoriu care au ocupat saptamani intregi primele pagini
ale presei europene, era intrucatva previzibil, dupa ce cancelarul
german Angela Merkel declarase joi, inainte de a pleca la summitul
de la Bruxelles, ca Germania va accepta sa se implice cu resurse
financiare numai alaturi de FMI si ceilalti membri ai zonei euro,
“numai in ultima instanta” si numai daca in interiorul eurozonei
vor fi negociate si stabilite noi reguli de performanta fiscala si
sanctiuni care sa evite cazuri similare cu cel al Greciei.
Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care
initial spusese ca o implicare a FMI in finantarea Greciei ar fi
“foarte, foarte rea” pentru credibilitatea zonei euro, si-a
schimbat punctul de vedere dupa acordul de la Bruxelles,
declarandu-se “extrem de fericit” ca s-a ajuns la o intelegere
(Wall Street Journal) si ca planul de ajutor comun FMI-UE ar fi “o
solutie fezabila” (Reuters). Premierul grec Georgios Papandreou a
salutat si el intelegerea, calificand-o drept “foarte
satisfacatoare”. Presedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat ca
“este un mesaj politic extrem de clar” si ca “e vorba de un
mecanism mixt, dar in care Europa va juca rolul cel mai important”.
Rompuy a adaugat ca planul ar trebui sa transmita pietelor
“increderea ca membrii eurozonei nu vor abandona niciodata
Grecia”.
Franta ar fi dorit ca apelul la FMI sa fie evitat, spre a nu da
de inteles pietelor ca zona euro nu-si poate rezolva singura
problemele, insa Germania s-a opus, nedorind sa ajunga in postura
de a suporta costurile pentru situatia Greciei. In plus, Angela
Merkel a impus includerea in acord a prevederii ca mecanismul de
sprijin nu va fi activat decat daca “finantarea de pe piata este
insuficienta” – ceea ce scoate din discutie argumentul Atenei ca ar
trebui sa aiba parte de sprijinul partenerilor europeni pe motiv ca
i se cer dobanzi prea mari cand se imprumuta de pe pietele externe.
“Prin ‘insuficient’ nu trebuie inteles ‘impovarator’ sau ‘prea
scump’”, a sugerat un oficial german, citat de Wall Street Journal.
Ultima emisiune de euroobligatiuni elene, de 5 miliarde de euro,
a avut o dobanda de peste 6%, aproximativ dubla fata de dobanda la
care se imprumuta Germania, considerata referinta pietei. Pana la
sfarsitul lunii aprilie, Grecia trebuie sa faca rost de mai mult de
20 de miliarde de euro spre a plati credite ajunse la scadenta.
Deficitul bugetar al statului elen este de 12,7% din PIB, aproape
triplu fata de cel acceptat in zona euro, iar datoria publica se
apropie de 300 de miliarde de euro.
Acordul de la Bruxelles a fost anuntat dupa inchiderea burselor
europene, astfel incat primele care au reactionat au fost pietele
asiatice, unde moneda europeana si-a revenit, castigand fata de
dolar (1,3325 dolari/euro la Tokyo, cu 0,4% fata de nivelul de la
inchidere de ieri de la New York), si fata de yen (la 123,31, un
avans de 0,2%), transmite Reuters.
Desi economia Greciei reprezinta doar 2% din cea a Uniunii
Europene, problemele tarii s-au reflectat din plin in cursul euro,
care a pierdut 7% fata de dolar de la inceputul anului, ajungand in
aceasta saptamana pana la minimul ultimelor 10 luni.
Dealerii citati de presa internationala sustin insa ca pietele
nu sunt in totalitate convinse de declaratiile liderilor europeni,
avand in vedere ca acordul de la Bruxelles nu inseamna ca Grecia
si-a rezolvat problemele fiscale, implicarea FMI e vazuta in
continuare ca o slabiciune interna a zonei euro, iar in afara de
Grecia mai sunt si alte state in dificultate. Miercuri, agentia
Fitch a inrautatit ratingul Portugaliei, din cauza situatiei
finantelor publice (deficit de 9,3% din PIB), la doar cateva
saptamani dupa ce Lisabona a anuntat o serie de masuri de
austeritate, intre care inghetarea salariilor in sectorul de stat
si cresterea unor taxe. Italia, Spania si Irlanda se confrunta si
ele cu niveluri inalte ale deficitelor si cu cresterea costului la
care se pot imprumuta de pe pietele externe.
Vineri dimineata, bursele europene de actiuni au deschis in
usoara scadere, reactionand precaut la stirile de la Bruxelles.
“Planul de salvare nu rezolva chestiunile de fond, din moment ce va
fi disponibil doar daca Grecia nu poate face rost de bani de pe
piata. Toata lumea stie ca Grecia poate sa faca rost de bani, dar
problema e la ce cost poate s-o faca”, a declarat Ben Potter,
analist la IG Markets, citat de Wall Street Journal.
In timpul unei conferinte, Merkel a spus: “Este un scandal daca
se va dovedi ca bancile care ne-au adus pe marginea prapastiei sunt
complice si la falsificarea statisticilor in Grecia”.
Conform stirilor din presa, bancile de pe Wall Street au gasit
cai prin care sa permita Greciei sa-si ascunda datoriile in
crestere, permitandu-i sa scape controlului UE.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro