BusinessMagazin

Tag: alimente

  • Povestea unei afaceri cu produse exotice aduse tocmai de pe o insulă din celălalt capăt al planetei, aflată la 10.000 de km de ţara noastră

    Blue Phoenix este un business care aduce în România stilul de viaţă al insulei indoneziene Java, aflată la o distanţă de circa 10.000 de km de ţara noastră, compania încercând să profite de interesul recent dezvoltat al românilor pentru produse exotice şi well-being.

    Daniela Gordoja Diarto şi Wahyu Diarto, fondatorii magazinului Blue Phoenix, vorbesc despre companie ca despre o legendă urbană, făcând referire la spirit, imaginaţie şi diferite moduri prin care ne putem dezvolta. Cuplul, format dintr-o româncă din Bucureşti şi un indonezian din insula Java, a creat brandul Blue Phoenix, după spusele lor, pentru a-şi îndeplini un vis: „Visul de a ne reinventa, renăscând, atunci când ne reîntoarcem la natură, când reînvăţăm de la natură despre ritmuri ancestrale şi ne ascultăm corpul cu adevărat”, spune Wahyu Diarto, CEO al Blue Phoenix, funcţie pe care o împarte cu soţia sa. Originar din Java, o insulă cu o populaţie de aproape 150 de milioane de locuitori, Wahyu Diarto este bine familiarizat cu plantele utilizate timp de sute de ani în medicina tradiţională din Indonezia, deci şi cu efectele lor benefice pentru sănătate.

    De exemplu, într-una dintre recentele lor vizite în Indonezia, cei doi au vizitat fabrica şi plantaţiile de ceai aflate sub popularul brand Kepala Djenggot, consolidându-şi parteneriatul cu managementul din regiune. Fiind un business aflat la început de drum, Blue Phoenix nu dispune momentan de o imagine de ansamblu asupra produselor pe care le preferă clienţii, lucrând între timp la captarea atenţiei publicului din România. Unul dintre obiectivele firmei este importul direct de la sursă al produselor tipice indoneziene, ingrediente ale artei culinare din Solo, oraşul natal al lui Wahyu, supranumit şi „spiritul Java”. „Am importat cafea crudă din Java de două tipuri – Dampit Robusta şi Lanang din zona muntelui Semeru, care tocmai ce a erupt, şi Gayo din Sumatra.

    În plus, importăm celebra Kopi Luwak, cafea exclusivistă produsă printr-un proces organic de zibeta sălbatică indoneziană (mamifer arboricol mic – n.r.) la o altitudine de 1.000-1.400 m pe muntele Ijen Raung în Rondowoso, Java de Est. ”, susţine Daniela Gordoja Diarto, adăugând că respectivele cafele au întotdeauna o aromă proaspătă şi puternică deoarece sunt prăjite pe loc şi pe măsură ce sunt vândute. De asemenea, gama este completată de ceaiuri şi o băutură specific indoneziană (orez cu ghimbir aromatic), la care se adaugă o varietate de sosuri şi tăiţei. În prezent, compania se concentrează asupra extractelor din plante cu efecte benefice pentru sănătatea fizică şi mintală. Un exemplu în acest sens ar fi pudra de graviola, adjuvant în procesele de combatere a cancerului, descris în regiune drept „chimoterapeutic natural”.

    „Un lucru important de specificat este că aceste produse nu pot avea efecte miraculoase după o singură utilizare sau fără să le integrăm într-un stil de viaţă sănătos per ansamblu. Utilizarea lor constantă este cheia. Astfel, ajutăm organismul să lupte împotriva agresiunilor erei moderne, contribuind la creşterea tonusului şi longevităţii”, explică Daniela Gordoja Diarto. Dieta tradiţională din Indonezia se bazează pe principiul preparatelor săţioase, care permit însă o digestie uşoară. De exemplu, locuitorii insulei Java mănâncă mult orez, uneori chiar şi la micul dejun. În schimb, locuitorii insulei Madura, aflată în estul insulei, preferă porumbul, iar cei din insula Sulawesi, situată între Borneo şi Noua Guinee, consumă sagu, un extract de amidon din fructul anumitor palmieri.

    Care este însă numitorul comun? Preparatele sunt întotdeauna proaspete şi gătite exact cât este nevoie pentru a elimina orice risc de contaminare şi a păstra nutrienţii întregi. „Spre deosebire de Indonezia, în România, mâncarea este gătită timp îndelungat şi se folosesc multe alimente bogate în grăsimi şi multă carne, ceea ce îngreunează digestia. Însă niciodată nu este prea târziu pentru schimbări spre bine, chiar şi prin mici obiceiuri alimentare cu rol în detoxifierea organismului”, afirmă Wahyu Diarto, sau Yudi. Recent, Blue Phoenix a început să efectueze investiţii în stocuri şi amenajarea unui depozit de staţie de ambalare pentru produse, completate de cheltuielile asociate promovării, distribuţie şi branding, investind până acum circa 70.000 de euro în companie.

    De vreme ce vorbim de un mic business de familie, fondatorii sunt realişti în ceea ce priveşte recuperarea investiţiei, acordând minim trei ani pentru amortizare. În ceea ce priveşte zona de dezvoltare, cei doi plănuiesc să creeze produse proaspete, gata de a fi consumate, care să conţină plantele pe care le comercializează momentan sub formă de pudră naturală, încercând să abordeze un segment de oameni care doresc să mănânce rapid şi sănătos. De asemenea, o altă variantă constă în crearea de suplimente naturale din respectivele plante sub forma unor capsule uşor de consumat. „Este o zicală din Indonezia care ni se pare foarte potrivită pentru a descrie abordarea noastră de business: ‘Sedikit-sedikit, lama-lama, menjadi bukit’, care în traducere înseamnă că un efort continuu, oricât de mic, va deveni în cele din urmă ceva mai mult”, a declarat Daniela Gordoja Diarto pentru BM. Printre principalele provocări ale companiei se numără, în primul rând, eforturile de a ajunge la cât mai mulţi consumatori interesaţi de produse naturale, urmate de faptul că Blue Phoenix îşi doreşte să se facă remarcată în interiorul unei pieţe unde există competitori deja cunoscuţi, mizând în acest sens pe faptul că produsele comercializate nu se găsesc în România. Totodată, firma se confruntă cu anevoioasele procese de transportare a produselor din Indonezia în România, realizate cu vaporul într-o perioadă marcată de focare de Covid-19 şi costuri mult ridicate. Prin comparaţie cu perioada de dinainte de pandemie, preţurile de transport s-au triplat, iar drumul propriu-zis al produselor poate dura şi două-trei luni. Mai mult, pot apărea pierderi şi costuri neprevăzute, existând între timp un nivel crescut de birocraţie cu privire la autorizaţii, atât în ceea ce priveşte conţinutul alimentar, cât şi aspectele ce ţin de legislaţia în vigoare pentru ambalare şi certificarea originii de provenienţă. Totuşi, Wahyu Diarto crede că românii sunt suficient de deschişi la minte şi are încredere că înţeleg beneficiile oferite de o gamă sănătoasă de produse, argumentând că a observat în ultimii ani un interes crescut al românilor pentru produse exotice şi industria de well-being. Românii cheltuiau pe alimente cel mai mare procent din salariu din Uniunea Europeană în 2020, aproximativ 27%, de două ori peste media UE şi aproape de ţări precum Estonia şi Lituania. „Cred că acest procent se datorează şi faptului că românii sunt în general atenţi la ceea ce mănâncă, dar şi din cauză că preţurile alimentelor sunt din ce în ce mai mari. În Indonezia putem spune că este mai simplu pentru ca oamenii de acolo mănâncă atât cât să supravieţuiască şi se bucură mâncând simplu… orez şi chili”, spune Wahyu Diarto.

    Daniela Gordoja Diarto a studiat la Universitatea de Medicină „Carol Davila” din Bucureşti, lucrând apoi ca medic specialist şi primar cu specializarea în anestezie la un spital de urgenţă din sectorul public. În 2011 a făcut tranziţia către Regina Maria şi, în 2013, a început o nouă etapă a carierei sale, aceea de a fi profesor, atât în România, cât şi în afara ţării. Ulterior, a devenit lector al Societăţii Europene de Anestezie (ESAIC) al Societăţii Europene de Tratament Preoperator al Pacienţilor Obezi (ESPCOP) şi al Societăţii Europene de Management al Căii Aeriene (EAMS).

    Daniela Gordoja Diarto, confondatoare Blue Phoenix: „Am importat cafea crudă din Java de două tipuri – Dampit Robusta şi Lanang din zona muntelui Semeru, care tocmai ce a erupt, Şi Gayo din Sumatra. În plus, importăm celebra Kopi Luwak, cafea exclusivistă produsă printr-un proces organic de zibeta sălbatică indoneziană (mamifer arboricol mic – n.r.) la o altitudine de 1.000-1.400 m pe muntele Ijen Raung în Rondowoso, Java de Est.”

     

  • TVA zero la alimente. Guvernanţii renunţă la idee şi caută alte soluţii

    Declaraţiile au fost făcute luni înainte de Consiliul Politic Naţional al Partidului Social Democrat.

    Marcel Ciolacu a declarat că plafonarea preţurilor la alimente ar putea fi o soluţie mai bună pentru România.

    „Nu cred că o să ajute TVA zero la alimente. Văd că alte ţări au luate alte măsuri, au plafonat preţurile la alimentele de bază”, a explicat Marcel Ciolacu.

    Despre reducerea TVA au vorbit mai mulţi politicieni din arcul guvernamental. Totuşi, liberalii s-au opus susţinând că măsura contravine directivelor europene.

  • Cine este tânăra care a adus un nou tip de magazin în Romania

    Tot felul de scuze şi pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenţie pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim şi lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câţiva antreprenori cu spirit civic au adus şi în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!

    Naked Shop a ales să prindă viaţă în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile următoare. „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în ţară! Sper că este un model de urmat şi în alte oraşe şi un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conştiente şi fără plastic”, spune Paula Amariei.

    La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu foloseşte plastic, ci bandă de hârtie şi ambalaje reciclate, reutilizează cutii şi ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, şi aproximativ 36.000 de sticle din plastic şi 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiaşi număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piaţă. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.

    La Naked Shop, totul se vinde în sistem vrac, atât produsele alimentare, cât şi cele nealimentare. „Unii clienţi sunt foarte bucuroşi că existăm şi vin cu recipientele lor pentru alimente, încearcă produse noi. Livrăm în toată ţara şi mereu primim feedback pozitiv de la clienţii care se bucură că găsesc produse sustenabile şi naturale.” Există însă şi acei clienţi reticenţi, care remarcă preţul mai ridicat al produselor. Paula spune însă că Naked Shop nu se poate compara cu hipermarketurile şi marile corporaţii care au milioane de angajaţi, producţie în masă şi care suportă altfel costurile. „Produsele noastre sunt în mare parte handmade, făcute în serii mici, de afaceri mici şi producători locali utilizând materiale de calitate, prietenoase cu mediul. În costul produsului nu se vede durata de viaţă şi câţi bani pot fi economisiţi.”

    Cel mai frecvent, de la Naked Shop se cumpără şampon solid, perii pentru spălat vase, săpun natural pentru vase şi alimente vrac. Clientul vine cu propria sticlă de acasă şi o umple în magazin, pentru ca data următoare să procedeze la fel. Şi pentru că au început să-şi formeze un public al lor, atât în online, cât şi în offline, fondatorii Naked Shop vor să meargă mai departe. „Dorim să extindem gama produselor alimentare vrac, să extindem magazinul într-o locaţie mai mare, unde putem avea o gamă mai largă de produse. Nu vrem să deschidem alte magazine, dar colaborăm cu drag cu alte magazine zero waste din ţară şi susţinem viitoarele iniţiative”, spune Paula Amariei.

    Paula Amariei, fondatoare, Naked Shop

    „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cine este tânăra care a adus un nou tip de magazin în Romania. Ea spune că în alte ţări, astfel de magazine sunt la tot pasul, iar în ţara noastră nu era niciunul

    Tot felul de scuze şi pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenţie pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim şi lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câţiva antreprenori cu spirit civic au adus şi în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!

    Naked Shop a ales să prindă viaţă în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile următoare. „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în ţară! Sper că este un model de urmat şi în alte oraşe şi un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conştiente şi fără plastic”, spune Paula Amariei.

    La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu foloseşte plastic, ci bandă de hârtie şi ambalaje reciclate, reutilizează cutii şi ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, şi aproximativ 36.000 de sticle din plastic şi 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiaşi număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piaţă. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.

    La Naked Shop, totul se vinde în sistem vrac, atât produsele alimentare, cât şi cele nealimentare. „Unii clienţi sunt foarte bucuroşi că existăm şi vin cu recipientele lor pentru alimente, încearcă produse noi. Livrăm în toată ţara şi mereu primim feedback pozitiv de la clienţii care se bucură că găsesc produse sustenabile şi naturale.” Există însă şi acei clienţi reticenţi, care remarcă preţul mai ridicat al produselor. Paula spune însă că Naked Shop nu se poate compara cu hipermarketurile şi marile corporaţii care au milioane de angajaţi, producţie în masă şi care suportă altfel costurile. „Produsele noastre sunt în mare parte handmade, făcute în serii mici, de afaceri mici şi producători locali utilizând materiale de calitate, prietenoase cu mediul. În costul produsului nu se vede durata de viaţă şi câţi bani pot fi economisiţi.”

    Cel mai frecvent, de la Naked Shop se cumpără şampon solid, perii pentru spălat vase, săpun natural pentru vase şi alimente vrac. Clientul vine cu propria sticlă de acasă şi o umple în magazin, pentru ca data următoare să procedeze la fel. Şi pentru că au început să-şi formeze un public al lor, atât în online, cât şi în offline, fondatorii Naked Shop vor să meargă mai departe. „Dorim să extindem gama produselor alimentare vrac, să extindem magazinul într-o locaţie mai mare, unde putem avea o gamă mai largă de produse. Nu vrem să deschidem alte magazine, dar colaborăm cu drag cu alte magazine zero waste din ţară şi susţinem viitoarele iniţiative”, spune Paula Amariei.

    Paula Amariei, fondatoare, Naked Shop

    „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul.”

    AER este acronimul pe care Ioana Cerescu l-a obţinut din formula „Autentic.Etic.Reutilizabil”. După o experienţă de peste zece ani în Bucureşti, s-a întors în oraşul natal – Piatra Neamţ – pentru că a simţit nevoia să fie parte din comunitatea locală şi să arate că şi oraşele mici, de provincie, se pot dezvolta frumos şi sustenabil.

    „Ideea a pornit acum aproximativ cinci ani, când doream să ofer familiei mele un stil de viaţă cât mai sănătos şi apropiat de natură. Astfel, după mai multe proiecte de impact dezvoltate pentru ecosistemul de start-up-uri din regiunea de Nord Est (Rubik Hub), a luat naştere AER_Autentic.Etic.Reutilizabil.” De la un magazin zero waste, AER a devenit o comunitate care promovează consumul responsabil, sprijină micii producători locali şi furnizează soluţii alternative, durabile şi etice la produsele din plastic. O pondere de 85% din portofoliul businessului o reprezintă produsele româneşti, de provenienţă străină fiind doar acelea care nu se găsesc în România.

    „Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat”, spune Ioana Cerescu. La nivel naţional, ea contribuie la dezvoltarea iniţiativei Alianţa Magazinelor Fără Risipă din România. Dacă acum cinci ani nu exista nici un magazin de acest gen pe plan local, spune ea, acum se găsesc peste nouă magazine fizice în toată ţara, în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Oradea, Sibiu, Piatra Neamţ, şi mult mai multe magazine online.

    Ioana Cerescu, fondatoare, AER – Autentic.Etic.Reutilizabil

    „Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat.”

    „Dorinţa noastră este să încurajăm să risipim/consumăm mai puţin şi să ne inspirăm din felul în care bunicii noştri au rezolvat tot felul de probleme – hrănirea familiilor lor, curăţarea hainelor şi îngrijirea corpului, a minţii şi a spiritului. Şi mai simplu, susţinem ideea că oamenii pot trăi simplu şi bine.”

    AER a eliminat până acum peste 25.000 de ambalaje de unică folosinţă, prin comercializarea produselor în sistem vrac. A creat contextul circular de a reutiliza ambalaje, modelul fiind similar cu cel de la Naked Shop – clienţii pot veni cu propriul recipient pentru a-şi achiziţiona produsele, de la cereale şi lapte, la unturi, seminţe, detergenţi. În plus, AER a redus lanţul de aprovizionare pe anumite zone de produse – precum legume, patiserie, decoraţiuni – alegând susţinerea micilor producători locali. „Principalul nostru grup-ţintă sunt familiile cu copii, pentru că sunt orientaţi spre mese plănuite şi cu ingrediente locale şi sănătoase. Dar în acelaşi timp, îi avem alături şi pe cei tineri (prin livrări la domiciliu, livrând, de exemplu, lădiţa săptămânii), dar şi persoanele vârstnice, punând accent pe nostalgia consumului de mâncare reală, cu ambalaje minime, aici fiind un exemplu sticla de lapte.”

    Produsele-vedetă în magazinul AER sunt pâinea cu maia, produsă chiar de echipa acestui proiect, legumele proaspete de la producători locali, untul de arahide proaspăt şi lădiţa săptămânii, care include produse locale, prietenoase cu mediul. „În 2022, avem în plan să lansăm şi varianta online a shopului. Pe viitor, ne gândim să iniţiem varianta de cooperativă AER la nivel local, la care să adere atât membrii din comunitatea locală a producătorilor, oameni din zona antreprenoriatului local, cât şi clienţii care vor să susţină acest stil de viaţă, fără deşeuri şi local.”

    În Bucureşti, Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, a deschis la finalul anului 2020, pe 14 decembrie, magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi nonalimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă. Până la deschidere, investise în jur de 30.000 de euro, din care circa 25.000 de euro erau investiţie proprii, din economii, iar restul a venit dintr-o campanie de crowdfunding. În baza bonurilor pe care le scosese până în vara anului 2021, ea estima un număr de 21.000 de ambalaje de plastic care nu au mai fost folosite, pentru că oamenii au ales să cumpere în acest sistem de la magazinul Zero Waste.

    La magazinul Zero Waste, care se află pe strada Buzeşti din Capitală la numărul 20, se vând cereale, leguminoase, condimente, nuci, fructe uscate, dar şi produse de îngrijire personală sau de curăţenie fie vrac, fie în ambalaje compostabile, fie în ambalaje în sistem circular, care sunt aduse la magazin şi trimise mai departe producătorului pentru a fi refolosite. Astfel, nu este generat deloc gunoi. „Încurajăm acest sistem circular de ambalaje, pentru că toţi avem acasă în debara un raft cu borcane sau o pungă cu pungi. Ideea a venit din nevoia mea de a avea un loc de unde să pot face astfel de cumpărături. Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate”, povestea Ana Maria Răducanu. Anterior deschiderii magazinului Zero Waste, ea a locuit în Marea Britanie, unde a lucrat în primul astfel de loc deschis acolo. Piaţa britanică s-a dezvoltat însă mult mai rapid, acolo existând acum circa 400 de astfel de magazine deschise în ultimii trei ani.

    Ana Maria Răducanu, fondatoare, Zero Waste

    „Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate.”

    Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, se înscrie şi ea în seria antreprenorilor care pariază pe „zero waste”. Ea a pornit de la zero businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi în august 2019 a deschis un magazin online. În portofoliul companiei a adăugat produse de care a avut ea nevoie, în primul rând, căutând producători români care le realizează şi în varianta fără plastic, dar şi aducându-le din afară, din ţări precum Anglia sau Belgia, unde antreprenoriatul sustenabil a câştigat teren mai repede decât pe plan local. „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor”, spune Raluca Răileanu, fondatoarea Terrawell. În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).

    Raluca Răileanu, fondatoare, Terrawell.

    „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor.”

    Dincolo de clienţi, magazinele zero waste au devenit o atracţie şi pentru micii antreprenori care se identifică cu principiile din aceste puncte de desfacere. Un exemplu este Endea, un brand de produse cosmetice care este deja prezent în mai multe asemenea magazine din România şi care vrea să ajungă şi pe rafturile celor din străinătate. Andrea Revesz şi Răzvan Paută, fondatorii Endea, spun că oamenii din vestul Europei reacţionează foarte bine la produsele lor. Pasionat de mersul pe bicicletă, Răzvan mărturiseşte că se vede livrând în continuare pe două roţi, aşa cum o face deja, tot în spiritul sustenabilităţii, dar şi că speră că va duce brandul Endea în magazinele zero waste din vestul Europei şi la târgurile internaţionale.

    Un trend din vest

    Primul supermarket fără deşeuri a fost deschis la Londra în anul 2007, potrivit site-ului zerowastelifestylesystem.com. Resortul care a stat la baza acestei mişcări a fost grija tot mai mare faţă de problemele legate de managementul deşeurilor. De acolo, trendul a continuat şi s-a extins peste tot în lume, făcând primii paşi şi în România.

  • Preţurile alimentelor au atins, pe plan mondial, un maxim al ultimilor 10 ani în 2021

     Preţurile mondiale ale alimentelor au scăzut în decembrie, după patru creşteri lunare consecutive, dar au urcat cu 28% în 2021, atingând cel mai ridicat nivel mediu din 2011 încoace, a anunţat joi agenţia ONU pentru alimentaţie, citată de Reuters.

    Indicele preţurilor la alimente al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), care urmăreşte preţurile internaţionale ale celor mai tranzacţionate produse alimentare la nivel mondial, a înregistrat luna trecută o medie de 133,7 puncte, faţă de 134,9 puncte revizuite pentru luna noiembrie.

    Cifra din noiembrie a fost 134,4.

    Pentru întregul an 2021, indicele de referinţă a înregistrat o medie de 125,7 puncte, în creştere cu 28,1% faţă de 2020 şi cel mai ridicat nivel de la 131,9, în 2011.

    Indicele lunar a atins maximele ultimilor 10 ani, reflectând scăderea recoltelor şi cererea puternică din ultimul an.

    Cu excepţia produselor lactate, preţurile tuturor categoriilor din indicele preţurilor la alimente au scăzut în decembrie, uleiurile vegetale şi zahărul scăzând semnificativ, a precizat agenţia.

    Cu toate acestea, toate categoriile au înregistrat creşteri puternice faţă de 2021, a adăugat aceasta.

    Preţurile mai mari la alimente au contribuit, de asemenea, la o creştere a inflaţiei, pe măsură ce activitatea economică se redresează în urma crizei coronariene.

    FAO a avertizat că majorarea costurilor alimentelor în ţările dependente de importuri pune în pericol populaţiile mai sărace.

  • Marea Britanie: importurile de alimente, ameninţate din cauza sistemului IT „medieval“ al guvernului

    Aprovizionarea cu alimente va continua să fie problematică în Marea Britanie din cauza sistemului IT „medieval“ al guvernului care nu este încă pregătit să proceseze documente post-Brexit, relatează The Independent. Companiile care importă alimente din Uniunea Europeană trebuie să respecte nenumărate noi cerinţe din 1 ianuarie, însă unora le este imposibil să depună detalii vitale din cauza software-ului guvernului britanic.

  • O nouă DESCOPERIRE: Alimentul care îţi scurtează viaţa 36 de minute de fiecare dată când îl mănânci, care este foarte consumat şi de români

    Cercetătorii din domeniul sănătăţii de la Universitatea din Michigan au descoperit că mâncatul unui singur hot dog poate să scurteze viaţa cu 36 de minute, relatează CNN. 

    Înre-un studiu publicat luna aceasta în revista Nature Food, cercetătorii au analizat 5.853 de alimente din dieta SUA şi au măsurat efectele în minute de viaţă sănătoasă câştigate sau pierdute.

    “Am vrut să facem o evaluare a efectelor benefice şi dăunătoare ale alimentelor în întreaga dietă”, a declarat pentru CNN Olivier Jolliet, autor principal al lucrării.

    Echipa a venit cu un indice care calculează sarcina benefică sau dăunătoare pentru sănătate în minute de viaţă sănătoasă.

    “De exemplu, se pierd 0,45 minute pe gram de carne procesată sau se câştigă 0,1 minute pe gram de fructe. Ne uităm apoi la compoziţia fiecărui aliment şi apoi înmulţim acest număr cu profilurile alimentare pe care le-am dezvoltat anterior”, Jolliet spus.

    Unul dintre alimentele pe care cercetătorii le-au măsurat a fost un hot dog standard de vită. Cele 61 de grame de carne procesată duc la pierderea a 27 de minute de viaţă sănătoasă, a spus Jolliet – dar când au fost luate în considerare ingrediente precum sodiul şi acizii graşi trans, valoarea finală a fost de 36 de minute pierdute.

    Consumul de alimente precum nuci, leguminoase, fructe de mare, fructe şi legume fără amidon, pe de altă parte, are efecte pozitive asupra sănătăţii, a constatat studiul.

  • Compania care a lansat anul acesta primul hipermarket 100% online. Ce puteţi găsi acolo

    Freshful by eMag este primul hipermarket 100% online cu livrare rapidă a produselor alimentare proaspete, produse congelate, băuturi, dar şi articole de uz casnic pentru nevoile zilnice, din depozitul propriu de 10.000 de metri pătraţi, ce dispune de sisteme de energie regenerabilă.

    Descrierea inovaţiei:

    Freshful by eMag este un produs inovator pentru piaţa locală, lansat în octombrie 2021, un model nou de business prin care eMAG introduce în România conceptul de cumpărături alimentare fără efort, dintr-o gamă diversificată de produse proaspete, preponderent locale, dar şi delicii internaţionale de la peste 550 de furnizori (numărul fiind în creştere). Brandul oferă românilor cu un stil de viaţă activ un nou mod digital, rapid, eficient, controlat sigur de a-şi face cumpărăturile zilnice. Clienţii pot accesa hipermarketul virtual pe Freshful.ro şi în aplicaţia de mobil iOS şi Android, cu o varietate de peste 20.000 produse proaspete, brandul deţinând inclusiv o brutărie proprie în interiorul depozitului. O altă inovaţie adusă de Freshful e că utilizatorii au la dispoziţie şi opţiuni de livrare în funcţie de programul zilnic: livrare rapidă în două ore de la plasarea comenzii sau livrare programată pentru următoarele zile în intervale începând cu 30 de minute. Ambalarea comenzilor se realizează în depozit, încă din procesul de picking. Pentru o ambalare cât mai eficientă, pickerii utilizează cutii speciale şi pungi din hârtie 100% reciclabilă. Pentru livrarea comenzilor, Freshful utilizează maşini compartimentate bicameral şi un termocontainer pentru congelate, maşini ce permit transportul produselor ce nu necesită temperatură controlată, dar şi a produselor ce au un regim termic care variază între Ă2 grade şi – 22 de grade. Un număr de 11 maşini electrice tocmai au fost adăugate flotei existente; acestea vor fi, de asemenea, echipate cu un sistem de control al temperaturii şi vor avea o compartimentare similară cu cele convenţionale. În plus, clienţii pot vedea disponibilitatea stocurilor în timp real, aşa că pot fi siguri că vor primi întotdeauna tot şi exact ce au comandat.

     

    Elementul de noutate:

    Freshful este primul hipermarket online 100% independent, cu produse în regim First Party, un depozit frigorific propriu, brutărie proprie, având peste 550 de furnizori parteneri şi fermieri care asigură produse în stoc pe care ulterior Freshful le livrează către consumatorii din Bucureşti şi Ilfov (aproximativ 1 milion de gospodării în target) în două ore de la plasarea comenzii sau programat pentru următoarele zile. Potrivit reprezentanţilor businessului, consumatorul îşi doreşte accesibilitate, value for money şi prospeţime, de aceea, Freshful se bazează pe un model unic de depozitare şi de livrare, în regim propriu. Mai mult, investiţiile în tehnologie pentru infrastructură logistică contribuie masiv la creşterea productivităţii, ceea ce conduce la preţuri mai bune pentru clienţi.

     

    Efectele inovaţiei:

    În tehnologie, operaţiuni şi depozitul propriu frigorific au fost investiţi 5 milioane de euro. Noi serii de investiţii în extinderea zonelor de livrare şi a flotei de maşini electrice sunt în pregătire. De asemenea, au fost asigurate peste 200 locuri de muncă, de la personal operaţional – livratori, pickeri, şoferi, până la specialişti din ariile de tehnologie, finanţe, marketing, content, logistică, planificare. În plus, pentru a asigura un impact scăzut asupra mediului, depozitul de 10.000 de metri pătraţi funcţionează cu sisteme de energie regenerabilă, care va genera o economie estimată de energie de 69.120 kWh/an, flota auto a fost dotată cu 11 maşini electrice, iar pe viitor, depozitul Freshful urmează să fie echipat cu un sistem de iluminat ecologic. Noul business contribuie, totodată, şi la susţinerea producţiei româneşti de tehnologie, majoritatea pieselor folosite de conveiere fiind produse în România, cu ajutorul tehnologiei de printare 3D. De asemenea, întreaga activitate din depozit este gestionată şi optimizată prin intermediul unui Warehouse Management System dezvoltat în România. Alături de acestea se numără asumarea cultivării unui stil de alimentaţie echilibrat în România, prin introducerea în portofoliu a sute de produse bio şi cooptarea cât mai multor fermieri şi producători locali.

    Proiectul Freshful by eMAG a apărut în ediţia CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA, EDIŢIA 2021. 

  • CSR 2021: Auchan Retail România: Zero Risipă

    Motivaţie: Potrivit studiilor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, anual, la nivel global, 1,3 miliarde de tone de mâncare sunt aruncate, în timp ce în România o treime din alimente ajunge la gunoi. Studiile din domeniu arată că alimentele pierdute sau risipite contribuie direct şi la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră globale.

    De altfel, risipa alimentară reprezintă o risipă de resurse limitate, precum energie şi apă de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor.  Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice şi de mediu ridicate, ci şi consecinţe etice. Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriţi. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populaţia UE) nu îşi permiteau o masă de calitate o dată la două zile.

     

    Descrierea proiectului: Implementat în luna iunie a anului 2020, programul „Zero Risipă” reprezintă una dintre acţiunile majore ale companiei Auchan Retail România cu scopul de a reduce risipa alimentară.

    Obiectivul programului este salvarea de la risipă a minimum 800 de tone de alimente din comerţ în fiecare an. De asemenea, retailerul şi-a propus ca, pe termen lung, în magazinele sale să nu se risipească niciun aliment, iar pubelele să fie goale. În plus, în 8 dintre hipermarketuri a fost implementat sistemul de inteligenţă artificială cu scopul de a contribui la diminuarea risipei fără intervenţie umană.

    Ţelul acestui program este sensibilizarea consumatorilor în ceea ce priveşte magnitudinea impactului risipei alimentare asupra mediului înconjurător, dar şi asupra economiei şi a costurilor de pe întreg lanţul de distribuţie: de la producător, până la clientul final. De asemenea, prin „Zero Risipă”, retailerul şi-a propus creşterea nivelului de conştientizare cu privire la un consum responsabil, cu scopul de a preveni şi de a combate risipa alimentară.

     

    Rezultate: În primele şase luni de la începerea programului „Zero Risipă” (august 2020 – ianuarie 2021), retailerul, împreună cu clienţii săi, a economisit peste 1,4 milioane de alimente, echivalentul a 406 tone de produse şi peste 812.000 de mese complete, evitând producţia de 1.016 tone de emisii de gaze cu efect de seră.  Astfel, obiectivul companiei de a reduce risipa de alimente cu cel puţin 800 de tone anual este atins, ţinând cont că în primele 6 luni de activitate, obiectivul este pe jumătate atins.

    „Zero Risipă” a devenit acum parte din ritualul operaţional al angajatului ce are ca scop siguranţa şi securitatea alimentară, aspect care se perpetuează în fiecare dimineaţă de către fiecare angajat din fiecare perimetru al magazinelor. Numărul de angajaţi implicaţi în acest proiect este de peste 1.000, iar perioada efectivă de pregătire şi implementare a proiectului a fost de şapte luni.

  • Ca un sportiv de performanţă. Cum arată programul tânărului care conduce primul hypermarket online din ţară

    Freshful este un nume pe care l-am auzit cu toţii cel puţin o dată pe zi de câteva săptămâni încoace. Un concept nou pe o piaţă aproape la fel de nouă, de coordonarea căruia se ocupă un manager cu o filosofie la fel de „fresh”. Andrei Popescu a vrut să fie pompier, fotbalist şi astronaut şi a ajuns să fie general manager pentru un proiect în domeniul comerţului alimentar virtual. Socotelile de acasă nu s-au potrivit deci, cu cele din târg, dar ceea ce face astăzi merge mână în mână cu socotelile din coşul de cumpărături pe care, în ultima vreme, îl umplem tot mai mult în online.

    “Trezit destul de devreme, înainte de ora 7. Aproape toate zilele încep cu sport – 10 kilometri de alergare sau o oră de bicicletă sau tenis – sau meditaţie, în zilele ploioase. Mic-dejun cât mai sănătos şi planificarea zilei care urmează: top cinci lucruri importante de rezolvat în următoarele ore. Lucrez aproximativ 10-12 ore pe zi.”

    V-aţi prins, acesta este programul matinal al lui Andrei Popescu. La finalul zilei, caută să fie mulţumit de ceea ce a reuşit să facă şi îşi alocă două ore pentru citit sau activităţi recreative, pentru familie şi preteni. Somnul este tot în linie cu stilul de viaţă asumat, de minimum opt ore pe noapte. Andrei Popescu gestionează, de câteva luni, hipermarketul online Freshful by eMAG, o investiţie care îmbină tehnologia cu ancorarea în nevoile clienţilor în materie de cumpărături zilnice.

    Hipermarketul online are o gamă de 18.000 de produse alimentare şi a necesitat o investiţie de peste 5 milioane de euro, bani care au mers către tehnologie, operaţiuni şi un depozit frigorific, situat în partea de nord a Bucureştiului. După plasarea comenzii, produsele pot veni acasă la client în două ore. Spre deosebire de alte platforme, în cazul Freshful produsele sunt stocate într-un depozit, nu ridicate din magazin de către livratori.

    „Pentru noul business, Freshful, ne propunem să rezolvăm, cu ajutorul tehnologiei, nevoia oricui de a face cumpărături – în special cele alimentare – fără efort, din câteva click-uri şi cu livrare rapidă sau programată direct acasă. Shoppingul online de produse alimentare este nu doar la modă, ci mai mult o necesitate de a economisi timp, chiar şi opt-zece ore într-o lună, şi chiar şi bani, mai ales că «time is money».”

    Spune că, în prezent, aproximativ 2% din cumpărăturile alimentare se desfăşoară online, un procent care s-a dublat în ultimele luni pe fondul pandemiei. Până în 2025, estimarea lui şi a eMAG este că penetrarea online a comerţului alimentar va depăşi 5%.

    Înainte de noul rol pe care îl are, Andrei Popescu a condus operaţiunile eMAG din Bulgaria, din poziţia de country manager, pe care a ocupat-o timp de doi ani. „Înţelegând particularităţile unei pieţe noi, încercând să aplic know how-ul şi transferând în ţara vecină servicii dezvoltate în România, am reuşit să dezvolt şi să transform eMAG Bulgaria într-un business profitabil, alături de creşterea echipei la 200 de oameni.”

    Freshful by eMAG

    este o platformă care îmbină tehnologia cu ancorarea în nevoile clienţilor în materie de cumpărături zilnice. Hipermarketul online are o gamă de 18.000 de produse alimentare şi a necesitat o investiţie de peste 5 milioane de euro.

    Andrei Popescu a urmat cursurile Facultăţii de Finanţe-Bănci, în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, perioadă în care a făcut două internshipuri – unul la Banca Transilvania şi un altul la OMV Petrom. În vacanţa de vară imediat după absolvire, a acceptat primul job în una din companiile de consultanţă din Big4, în departamentul de management consulting la Deloitte.

    „În paralel, am absolvit masterul de Cercetări avansate în finanţe tot la ASE Bucureşti, iar în ianuarie 2015 m-am alăturat eMAG, unde am ocupat pe rând rolul de junior commercial controller (un an), pricing specialist (trei ani), commercial director, eMAG Bulgaria (trei luni) şi country manager, eMAG Bulgaria (doi ani). Din decembrie 2020, din rolul de business development director, am pus bazele proiectului de groceries şi, în mai puţin de nouă luni, am format o echipă de 200 de oameni cu care am început Freshful by eMAG.”

    Jobul ideal, pentru el, este cel în care combină utilul cu plăcutul, care îl ţine departe de zona de confort şi prin care aduce un impact sau creează valoare adăugată in societate.

    „Unul dintre cele mai importante lucruri după care definesc un job ideal este ca la finalul fiecărei zile să-ţi dai seama că ai devenit mai bun decât ai fost la începutul ei. Adică acel progres în care investeşti energie şi devotament, exact ca un sportiv de performanţă care are şi succes.”

    Îl pasionează ideea de a accepta provocări, de a face mai mult şi mai bine şi asta, spune el, l-a ajutat să ducă la bun sfârşit şi câteva maratoane montane, repetându-şi de câteva ori în timpul curselor „Când nu mai poţi, mai poţi un pic”. Altfel, îl inspiră natura şi răsăritul de soare, iar spiritul pragmatic, combinat cu cel aventurier, l-ar face să-şi pună în bagajul pentru o insulă pustie o cutie de chibrituri, un cuţit şi o coardă de sărituri. „Provocarea de zi cu zi este cea în care eşti întotdeauna cu un pas înainte, urmăreşti trendurile, te sui pe ele şi oferi o experienţă completă celor care îţi utilizează produsul şi serviciul. Categoric, de unul singur este aproape imposibil să şi reuşeşti, aşa că ai nevoie de specialişti în jurul tău, cărora să le oferi motivaţie şi perspective”, spune Andrei Popescu.

    Când era mic, se visa pompier, fotbalist sau astronaut. Nu i-au ieşit, însă în ultimii ani a schimbat macazul şi a cochetat cu ideea de a deveni antreprenor. La eMAG experimentează din plin mediul antreprenorial. Şi dacă ar fi să o ia acum de la zero din nou, ar mai face lucrurile la fel? „Cred că exact parcursul profesional de până acum este motivaţia pentru care aş lua-o de la început în carieră. Categoric, toate lucrurile bune şi mai puţin bune şi ordinea în care s-au întâmplat au avut un rol clar şi au apărut de cele mai multe ori în locul şi momentul potrivit.”

    Aşa că, după ce a parcurs drumul până acum, Andrei Popescu i-ar sfătui pe tinerii care acum încep să meargă pe traseul carierei, să înveţe, să citească, să întrebe, să descopere.

    „Este fascinant câtă informaţie este disponibilă în jurul nostru. Trebuie doar filtrată şi accesată. Şi întotdeauna, să pună pasiune în orice fac.”