BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Băncile din China înăspresc restricţiile asupra Rusiei după ordinul de sancţionare emis de Statele Unite

    Băncile de stat din China înăspresc restricţiile privind finanţarea clienţilor ruşi după ce Statele Unite au autorizat sancţiuni secundare împotriva firmelor financiare de peste mări care sprijină efortul de război al Moscovei în Ucraina, au declarat câteva persoane familiare cu această chestiune, potrivit Bloomberg.

    Cel puţin două bănci au comandat în ultimele săptămâni o revizuire a afacerilor lor din Rusia, concentrându-se pe tranzacţiile transfrontaliere, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să ofere declaraţiile sub rezerva anonimatului. Băncile vor rupe legăturile cu clienţii aflaţi pe lista de sancţiuni şi vor înceta să mai furnizeze orice servicii financiare pentru industria militară rusă, indiferent de moneda sau de locaţia tranzacţiilor, au declarat persoanele respective.

    Creditorii îşi intensifică măsurile de precauţie cu privire la clienţi, inclusiv verificând dacă înregistrările comerciale, beneficiarii autorizaţi şi controlorii finali sunt din Rusia. Revizuirea va fi extinsă la clienţii non-ruşi care desfăşoară afaceri în Rusia sau transferă articole critice în Rusia printr-o ţară terţă, au spus aceştia. 

    Măsura marchează o escaladare a restricţiilor pe care băncile de stat chineze le aveau în vigoare cel puţin de la începutul anului 2022, după ce invazia Rusiei în Ucraina a declanşat un val de sancţiuni din partea unor state occidentale, printre care se numără şi Statele Unite. Departamentul Trezoreriei SUA a declarat luna trecută că va folosi sancţiuni secundare împotriva băncilor care facilitează înţelegeri pentru ca Rusia să achiziţioneze echipamente necesare agresiunilor din Ucraina, extinzând astfel lupta sa financiară împotriva preşedintelui Vladimir Putin.

    Această evoluţie subliniază măsura în care China respectă sancţiunile americane, în pofida opoziţiei sale de principiu faţă de acestea şi a promisiunilor de a menţine legăturile economice cu Rusia. Guvernul preşedintelui Xi Jinping a evitat să furnizeze un ajutor militar major Rusiei, chiar dacă îi oferă sprijin diplomatic lui Putin şi intensifică comerţul în domenii care nu sunt interzise de sancţiuni.

    Exporturile Chinei către Rusia au crescut în timpul războiului, iar naţiunea a devenit cel mai mare importator de combustibili fosili din Rusia, livrările de cărbune fiind mai mult decât duble din 2020. Sancţiunile au privat banca centrală a Rusiei de accesul la aproximativ jumătate din rezervele sale internaţionale, lăsând-o în posesia doar a aurului şi a yuanului. Utilizarea monedei chineze a crescut, ponderea decontărilor pe bază de yuani urcând la 27% din septembrie, de la 15% la sfârşitul anului 2021.

    În domeniul financiar, băncile ruseşti au apelat în 2022 la UnionPay din China, după ce Visa Inc. şi Mastercard Inc. şi-au suspendat operaţiunile. 

  • Veşti proaste pentru lucrătorii din intreaga lume: Inteligenţa artificială generativă va duce la cele mai multe reduceri de locuri de muncă în acest an, potrivit liderilor mondiali şi de afaceri reuniţi la Davos

    Un sfert dintre directorii executivi de la nivel mondial se aşteaptă ca implementarea inteligenţei artificiale generative să ducă la reduceri de personal de cel puţin 5% în acest an, potrivit unui sondaj prezentat în cadrul reuniunii liderilor mondiali şi de afaceri de la Davos, Elveţia, raportează Financial Times.

    Industriile conduse de media şi divertisment, bănci, asigurări şi logistică au fost cele mai susceptibile de a prezice pierderi de locuri de muncă din cauza instrumentelor AI, potrivit sondajului realizat de PwC în rândul directorilor de top înainte de Forumul Economic Mondial din această săptămână. Firmele de inginerie şi construcţii au fost cele mai puţin predispuse să anticipeze reduceri de personal din cauza automatizării, alături de companiile de tehnologie.

    Aproximativ 46% dintre cei intervievaţi au declarat că se aşteaptă ca utilizarea inteligenţei artificiale generative – sisteme care pot crea texte, imagini şi coduri asemănătoare cu cele umane în câteva secunde – să stimuleze profitabilitatea în următoarele 12 luni, se mai arată în sondaj. Cu toate acestea, 47% au spus că tehnologia AI va aduce schimbări minime sau chiar inexistente în perioada imediat următoare.

    Concluziile, bazate pe interviuri cu 4.702 şefi de companii răspândite în 105 ţări, indică impactul de anvergură pe care modelele de inteligenţă artificială îl pot avea asupra economiilor şi societăţilor, un subiect care va ocupa un loc important în cadrul reuniunilor anuale.

    Printre cei care vor fi prezenţi se numără directori din prima linie a inteligenţei artificiale, printre care Sam Altman, recent reinstalat şef al OpenAI, şi Satya Nadella de la Microsoft. În timp ce mulţi economişti spun că se aşteaptă ca inteligenţa artificială să ducă la creşteri ale productivităţii pe măsură ce devine mai răspândită, aceasta va duce, de asemenea, la bulversarea forţei de muncă.

    Sondajul PwC a arătat că o proporţie tot mai mare de executivi preconizează o consolidare a creşterii economice în 2024, fiind, în acelaşi timp, solicitaţi de necesitatea de a răspunde noilor provocări şi revoluţii, printre care se numără în special inteligenţa artificială generativă şi la schimbările climatice.

  • Cine este Parmafood, grup care va fi preluat de Aquila: a început cu importul de Santal şi a ajuns la afaceri de circa 50 mil. euro

    Parmafood Trading şi Parmafood Group Distribution, pentru care Aquila a semnat un acord preliminat de preluare, sunt două companii controlate de Eugen Savu, care este şi unul dintre fondatori, conform datelor ZF. El împreună cu Traian Oancea au pus bazele grupului la începutul anilor’90 prin importul unor pro­du­se „care nu spuneau nimic con­sumatorului român de la acea vreme“, respectiv sucurile Santal ale producătorului italian Parmalat.

    „În 1991 distribuţia produselor FMCG era într-un stadiu incipient, de pionierat“, povesteau antreprenorii anterior pentru ZF.

    În prezent, companiile deţin un portofoliu de peste 100 de branduri, lucrează cu 50 de producători internaţionali şi distribuie în peste 2.900 de magazine, conform datelor de pe site-ul companiei.

    Printre produsele distribuite de companie se află Calvo (conserve de peşte), Kimbo (cafea), Twinings (ceai), Cirio (sosuri), Mutti (conserve de roşii), Whitley Neill (gin), Sol de Chile (vinuri), Veuve du Vernay (vin spumant) sau CORTE DELLE CALLI (vinuri) .

    Parmafood Trading SRL şi Parmafood Group Distribution SRL au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri cumulată de 245,53 milioane de lei (crica 50 mil. euro) şi un profit net cumulat de 15,67 milioane de lei. Companiile prestează activităţi de distribuţie în canalele HoReCa, Retail Modern şi Retail Tradiţional şi operează depozite logistice cu sisteme integrate de management ale stocurilor.

  • O nouă tranzactie la început de an: Compania românească de distribuţie şi logistică Aquila anuntă preluarea Parmafood, pentru 16,5 mil.euro. CEO Aquila: Achiziţia ne va permite să ne extindem şi să ne consolidăm prezenţa pe toate canalele de distribuţie cu produse complementare activităţii noastre

    AQUILA, companie românească de distribuţie şi logistică pentru piaţa bunurilor de larg consum  (simbol bursier AQ), a încheiat un acord preliminar pentru preluarea integrală a firmelor Parmafood Trading şi Parmafood Group Distribution, pentru un pret maxim de 16,5 milioane euro.

    Tranzacţia va avea loc sub rezerva obţinerii avizelor necesare din partea Consiliului Concurenţei, a Comisiei pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe şi după aprobarea prealabilă a principalilor termeni şi condiţii de către Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor AQUILA.

    „Conform strategiei de dezvoltare a afacerii anunţate odată cu listarea la Bursa de Valori Bucureşti, continuăm achiziţiile de companii şi menţinem abordarea din perspectivă mai amplă, de piaţă şi de profitabilitate a companiei ţintă. Totodată, achiziţia ne va permite să ne extindem şi să ne consolidăm prezenţa pe toate canalele de distribuţie cu produse complementare activităţii noastre şi reprezintă încă un pas în consolidarea afacerii. Finalizarea achiziţiei companiilor Parmafood va permite lărgirea portofoliului AQUILA cu noi parteneri internaţionali şi locali, continuând să oferim consumatorilor produse diversificate şi de calitate ridicată.”, a declarat Cătălin Vasile, CEO AQUILA.

    Din pretul total convenit vor fi scăzute datoriile, suma fiind plătită din surse proprii.

    Pretul va fi achitat în 3 transe, din care 80% la perfectarea tranzacţiei şi câte 10% după expirarea unui termen de 1 an, respectiv 2 ani.

     „Este o decizie importantă în privinţa viitorului companiei noastre şi vine ca o confirmare a maturităţii modelului nostru de business. Am decis să oferim continuitate afacerii de distribuţie prin asocierea cu un jucător mai mare, care împărtăşeşte viziunea şi valorile noastre şi care va crea oportunităţi de creştere şi dezvoltare atât pentru partenerii de afaceri, cât şi pentru angajaţii noştri.”, a spus Eugen Savu, acţionar majoritar şi Director General Parmafood.

    Companiile Parmafood au o istorie cumulată de 3 decenii şi deţin un portofoliu de peste 100 de branduri. Parmafood Trading SRL şi Parmafood Group Distribution SRL au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri cumulată de 245,53 milioane de lei şi un profit net cumulat de 15,67 milioane de lei. Companiile achiziţionate prestează activităţi de distribuţie în canalele HoReCa, Retail Modern şi Retail Tradiţional şi operează depozite logistice cu sisteme integrate de management ale stocurilor.

    AQUILA operează în România şi Republica Moldova, pe zona de  distribuţie, logistică şi transport. Compania vinde produse de larg consum în peste 72.000 de puncte de desfacere prin toate canalele de comerţ cu amănuntul al bunurilor de larg consum, care acoperă peste 90% din piaţă. Portofoliul de produse integrat însumează peste 10.000 produse.

    Aquila a fost înfiinţată în anul 1994 de către antreprenorii Alin Adrian Dociu şi Constantin Cătălin Vasile. Din noiembrie 2021 este listată la BVB, ca urmare a unei oferte publice iniţiale în valoare de 367 milioane lei. Acţiunile companiei (simbol AQ) sunt incluse în indicele de referinţă BET al Bursei de Valori Bucureşti, Global Micro Cap ai FTSE Russell, MSCI Frontier IMI şi MSCI România IMI.

     

  • Despre curaj, încredere şi nevoia de rezistenţă, cu antreprenorii din clubul „Afaceri de la zero”

    „Afacerea mea este prea mică, sunt la început de drum, nu cred că ar fi de interes pentru cititori să-mi afle povestea, aşteptăm să mai creştem.” Este sinteza a zeci de răspunsuri primite în cursul anului 2023 de la micii antreprenori pe care Ziarul Financiar, prin proiectul Afaceri de la zero, îi vânează pentru a le afla backgroundul, parcursul, planurile, dorinţele. Parcă mai mult ca niciodată, încrederea este la cote mici şi, în vremuri complicate şi incerte, mulţi preferă să rămână în propria carapace, temători ca nu cumva ceva neprevăzut să le schimbe planurile.

    Şi totuşi, cei care sparg barierele temerilor demonstrează că totuşi se poate să faci business în România, chiar şi cu toate greutăţile care vin la pachet.

    „Ne dorim să demonstrăm că am clădit o întreprindere funcţională, de succes. Acesta este primul pas înspre care ne canalizăm acum toată energia”, spunea, la începutul anului, în studioul Afaceri de la zero, Mihaela Pop, o tânără care şi-a completat studiile în Drept cu Zizzou, un business cu bijuterie din ceramică şi obiecte vestimentare, pornit cu o finanţare europeană de 84.000 de euro.

    Cu toată energia îndreptată spre consolidarea afacerii, ea a ajuns ca, la finalul anului, să fie prezentă la târguri dedicate antreprenori la început de drum şi să-şi formeze o clientelă bogată formată din clienţii magazinelor care promovează branduri autohtone.

    Anul 2024 le-a pus piedici chiar şi marilor afaceri, aşa că despre startupuri nici nu încape îndoială că au fost trecute pe sub furcile caudine când vine vorba de taxare, raportare, legislaţie şi birocraţie. Dacă unii şi-au pierdut încrederea în aceste condiţii, alţii şi-au consolidat-o. Au luat în calcul că nu tot timpul statul le este partener şi şi-au conturat planurile în consecinţă.

    „Vrem să accesăm fonduri nerambursabile, iar dacă nu vom reuşi, vrem să apelăm la un credit bancar, cel puţin pentru o parte din sumă”, spunea Raluca Bratan, o tânără pasionată de sport, care a pornit în Cluj-Napoca businessul BodyMoveFit, pe care l-a extins cu un al doilea studio de sport în cursul acestui an. Şi pentru că acest concept a câştigat deja mulţi adepţi, Raluca Bratan s-a gândit să-l şi francizeze.

    Nici colaborările cu companii nu sunt tot timpul uşoare, feedbackul nefiind totdeauna pozitiv. Mădălin Pop produce lădiţe din lemn într-un atelier din Braşov şi, deşi are o capacitate de producţie de 200 de lădiţe pe zi, ritmul zilnic de lucru nu duce la atingerea acestui prag. În general, media este de cinci-zece comenzi zilnic, constând în una sau mai multe lădiţe fiecare.

    „Lădiţele noastre sunt prezente şi în reţeaua Mega Image, în zona de fructe şi legume, prin intermediul unui client al nostru, cu brandul Durbane urbane. Avem şi un produs listat în Selgros, însă nu cu brandul nostru. Următorul pas este listarea produselor noastre într-o reţea mai mare de magazine, dar e destul de greu să ajungi acolo. Cred că listarea într-un magazin de bricolaj ar fi benefică pentru noi, ne-ar oferi predictibilitate”, spunea Mădălin Pop, fondatorul Durbane urbane, în această vară, invitat pentru a doua oară la Afaceri de la zero.

    În final, resursele care alimentează energia pentru a face business vin însă din atitudine şi încredere.

    „Curiozitatea şi pasiunea ne-au îndrumat spre această afacere, ne doream foarte mult un business în domeniul vinului. Este ca un al doilea job pentru noi”, spunea, în primăvară, Aurelia Nica, unul dintre fondatorii winebarului WineDrops din centrul Bucureştiului, un loc favorizat de traficul pietonal de pe Calea Victoriei.

     

  • Revelionul în Bucureşti în 2023, o afacere de 100 mil. euro pentru actorii din ospitalitate. “De o lună suntem fully booked”

    Petrecerea de Revelion din acest an, mai exact “mesele şi dansul” organizate de restaurantele, cluburile, barurile şi hotelurile din Bucureşti, reprezintă o afacere de circa 100 de milioane de euro pentru actorii din ospitalitate, arată calculele şi estimările ZF pe baza datelor din piaţă.

    În România sunt undeva la 45.000 de restaurante, pizzerii, baruri şi cafenele, dintre care aproape un sfert în Bucureşti. Dintre cele 10.000 de localuri din Capitală, doar aproape o treime vor avea program organizat la trecerea dintre ani, spune Dragos Petrescu, fondatorul grupului City Grill şi unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din ospitalitatea românească.

    “Cred că sunt undeva la 3.000 de unităţi care organizează evenimente de Revelion în 2023 în Bucureşti. Preţul mediu e de circa 150 de euro de persoană”, explică el.

    La o medie de 100-150 de persoane per “petrecere”, rezultă că industria de restaurante, cluburi şi baruri îşi va rotunji veniturile cu circa 45-65 mil. euro într-o singură noapte. Acestei sume i se mai adaugă însă şi încasările din industria hotelieră, astfel că suma urcă spre 100 mil. euro, potrivit datelor ZF.

    “O parte din oameni au rămas în Bucureşti să petreacă Revelionul, cum se întâmplă în fiecare an, dar cred că foarte mulţi au ales alte destinaţii. Noi avem rezervări pentru cele două locaţii în care organizăm Revelionul, mai sunt doar câteva locuri libere într-un restaurant, dar, în principiu, s-a vândut foarte bine”, spune Octavian Lazăr, acţionarul complexului hotelier Caro Hotels de pe strada Barbu Văcărescu din zona de nord a Capitalei.

    Petrecerea de Revelion în cadrul localurilor din grup costă 180 de euro de persoană, potrivit informaţiilor de pe site-ul propriu. Pentru cei care doresc însă şi cazare, plus brunch de 1 ianuarie, suma creşte. O cameră economy e 30 de euro per adult, în timp ce una premium e 45 de euro/ persoană, arată aceeaşi sursă.

    “Nu cred că îşi doresc clienţii ceva diferit în 2023, dar cred că e mai scump peste tot să faci Revelionul. Şi pentru noi s-au scumpit toate şi există o justificare pentru care, una peste alta, clientul final are mai mult de plătit. Părerea mea e că este o creştere de minimum 30%”, adaugă Octavian Lazăr.

    Dragoş Petrescu de la City Grill spune că iniţial setase preţul pentru Revelion la 170 de euro per persoană, însă a decis să îl reducă la 150 de euro, astfel că cele 2.500 de locuri sunt ocupate în totalitate.

    “Suntem fully booked de o lună deja, dar cred că asta se datorează şi faptului că am scăzut preţurile.”

    Preţurile variază de la un tip de local la altul, ele fiind influenţate de mai multe elemente, printre care şi ce oferă fiecare jucător în parte.

    Spre exemplu, hotelul Sheraton Bucharest are un preţ de 1.150 de lei per persoană (230 de euro), cu posibilitatea unui discount de 10% pentru grupuri de peste 15 persoane. În această sumă sunt incluse “Live Show Performance cu trupa Heavy Rotation, muzică de party asigurată de DJ Nagro, un meniu gătit de Chef Ashlie Dias şi echipa sa, open bar gata să acopere toate preferinţele şi, desigur, o zonă dedicată şi pentru cei mici, astfel încât toată lumea să se bucure de moment.”

    Deşi preţurile au crescut faţă de anii precedenţi, în contextul unei inflaţii care deşi a scăzut a rămas mult peste nivelul optim, restaurantele şi hotelurile nu duc lipsă de cerere.

    “Organizăm Revelionul în trei localuri din grup şi vom avea 1.100 de oaspeţi în noaptea dintre ani. Suntem sold-out deja”, spune Dani Caramihai, unul dintre acţionarii grupului Fratelii. Sub umbrela Fratelli sunt deschise astăzi şapte restaurante şi şapte cluburi. În portofoliul grupului se găsesc localuri sub branduri precum Biutiful, Fratelli, Fratellini, Unaderful şi Carnivale Food Market.

    Chiar şi jucătorii care nu organizează petreceri propriu-zise, dar care ţin restaurantele deschise în regim normal sunt sold-out în noaptea dintre ani.

    “Anul acesta nu organizăm eveniment dedicat Revelionului. Restaurantele Ginger Sushi Bar & Lounge pi Sharkia ramân însă deschise în regim a la carte. Acestea, de altfel, s-au şi ocupat în proporţie de 100%. La trecerea dintre ani, toţi oaspeţii hotelului sunt aşteptaţi la Aristocool, care va rămâne deschis până la ora 02:00, oferind cocktailuri speciale şi băuturi festive pentru a marca această ocazie”, afirmă şi reprezentanţii Radisson Blu, un hotel de cinci stele din centrul Capitalei.

     

  • Povestea tinerilor care şi-au deschis o firmă unde vând unul dintre cele mai vechi alimente din lume

    Pe Alexandra şi Andrei Mureşan îi pasionează designul, dar au apetit şi pentru experienţele culinare. Ea este designer full time, cu o experienţă de opt ani în domeniu, iar el se ocupă cu modelare şi randări 3D. Anii petrecuţi în faţa monitoarelor i-au făcut să caute noi preocupări, unele care să-i ţină departe de lumea digitală şi mai aproape de satisfacţia creării unui lucru de la zero, manual. Este începutul poveştii Roi Honey Goods.

    Prima idee a fost să se joace cu mierea crudă din stupina familiei. În toamna lui 2022, au creat şi testat mai multe reţete, care au ajuns apoi la prieteni, pentru degustare. „Reacţiile au fost pozitive, aşa că la începutul anului 2023 am hotărât ca vrem să trecem la următorul pas. Anul acesta am reuşit să finalizăm şi să perfecţionăm produsele, să ne deschidem firma şi să lansăm magazinul online, roihoneygoods.com, unde clienţii pot să achiziţioneze produsele noastre, dar pot şi să găsească reţete simple şi sănătoase pe care să le încerce acasă”, povestesc cei doi tineri antreprenori.

    În ultimele luni, au încheiat şi câteva parteneriate cu alte afaceri care au aceeaşi pasiune pentru produse fabricate manual, dar şi generatoare de profit. „Deseori, atunci când oamenii aleg să consume miere, o cumpără din supermarketuri, acolo unde găsim de cele mai multe ori miere importată, iar şansele ca aceasta să fie contrafăcută, potrivit unui studiu făcut de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară) sunt de 50%.

    Cu brandul Roi, încercăm să facem mierea mai atractivă şi mai vizibilă pentru un public care nu are contact direct cu lumea apicultorilor, nu participă la târguri tradiţionale şi nu frecventează pieţe unde găseşti în general genul acesta de produse, la calitate superioară.” Roi Honey Goods este un brand prezent şi activ în mediul online, acolo fiind publicul pe care îl ţintesc Alexandra şi Andrei Mureşan. Este vorba despre clienţi cu vârste între 25 şi 45 de ani, oameni care apreciază produsele locale şi cumpără produse alimentare cu atenţie, nu compulsiv. „Am înţeles ce înseamnă o strategie de brand şi ce înseamnă să te poziţionezi în piaţă, dar în acelaşi timp am învăţat şi că nu e nevoie mereu de investiţii mari şi un buget nelimitat pentru a face acest lucru bine.” Până acum, investiţia celor doi antreprenori este de circa 10.000 de euro, banii fiind alocaţi pentru branding, materie primă, utilaje, ambalaje şi magazinul online.

    Totul se întâmplă în satul Dezmir din judeţul Cluj, unde iau naştere cele două „colecţii” de produse: pe de o parte, sunt diferite sortimente de miere crudă (de salcâm, de rapiţă, polifloră şi de tei), iar pe de de altă parte sunt cremele tartinabile din miere crudă în combinaţie cu diferite ingrediente precum nucă, fistic, migdale, cacao sau scorţişoară. „Mierea noastră este extrasă manual, este naturală şi nu conţine conservanţi sau zahăr adăugat. Vindem în principal online, prin magazinul roihoneygoods.com, dar produsele noastre se pot găsi şi în magazine sau cafenele de specialitate din ţară.

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.” Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată. Totul, în timp ce jonglează şi cu provocările de natură legislativă cu care vine, inevitabil, înfiinţarea unei firme. „Cele mai mari provocări pe care le-am întâmpinat până acum au ţinut în principal de procesele birocratice şi contactul cu statul.

    Ni se pare că este destul de dificil să fii antreprenor în România, deoarece calci pe un teren instabil şi e greu să-ţi faci planuri pe termen mediu şi lung.” Pe lângă acestea, tot ceea ce ţine de logistică, ambalaje, producţie aduce obstacole în plus, care le pun mintea la treabă, dar, spun Alexandra şi Andrei, asta scoate cele mai bune idei la iveală, aşa că încearcă să se şi bucure de procesul creşterii.

     

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.

    Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată.

  • Citatul săptămânii. Ileana Dumitru, BAT: Avem nevoie de predictibilitate fiscală şi de stabilitate legislativă atât de necesare unui ritm sustenabil al businessului şi al investiţiilor

    „Avem nevoie de predictibilitate fiscală şi de stabilitate legislativă atât de necesare unui ritm sustenabil al businessului şi al investiţiilor, dar şi combaterii traficului ilicit, care înseamnă scăderea veniturilor la bugetul de stat, finanţarea reţelelor criminale şi accesul necontrolat la produse care nu respectă standarde de calitate sau de igienă.“

    Ileana Dumitru, director juridic şi afaceri externe, aria Europa de Sud–Est din cadrul BAT

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Alexandra, mi-e milă de tine, dar te încurajez să rămâi antreprenoare!

    Văzând întrebarea ridicată de o studentă, care are o mică afacere, în faţa unor personalităţi din mediul privat, îndrăznesc să ofer şi eu un alt raspuns, ca antreprenor 100% ”neşlefuit” de viaţa de corporatist. valabil pentru orice tânăr care vrea să devină antreprenor. 

    Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF: Cu toţii am acumulat cunoştinţe în cei 20-25-30 de ani, am văzut multe situaţii, am discutat cu mulţi oameni, dar s-ar putea să nu ştim ce să facem dacă am fi în locul unei studente care are un business de spălat covoare!

    1. In primii 3 ani de zile uita de weekend, sarbatori legale, vacante sau zile in care stai. In aceasta perioada, in fiecare minut din viata ta trebuie sa te gandesti cum sa duci afacerea mai departe, preferabil la urmatorul nivel. Daca nu dormi e un semn bun, inseamna ca esti pe drumul cel bun. Angajatii sforaie cand tu te gandesti la afacerea ta. Daca iti vin idei atunci cand nu dormi, scoala-te si pune-le pe hartie. In timp pot valora milioane!

    2. Daca cumva crezi ca iti trebuie vreo pregatire speciala pentru a fi antreprenor, te inseli. Nu iti recomand sa citesti prea multe carti. Putine si bune. In schimb, iti sugerez sa te trezesti in fiecare zi la 5.30 dimineata, trei luni la rand, si sa faci ce vrei tu, dar sa nu te culci la loc. Daca rezisti si nu ti se pare dificil, esti pe cale sa te obisnuiesti cu concurenta din mediul privat.

    3. Cine iti va spune ca ceea ce scrie in carti se poate transpune in practica imediat, vorbeste din…carti. Nimeni nu te poate reprezenta mai bine, cel putin in primii 3 ani de activitate. Nu uita ca unii se scoala la aceeasi ora, ca sa duca o paine acasa copiilor. Tu trebuie sa poti mult mai mult, ca sa ajungi ce ti-ai propus. Antreprenoriatul nu e pentru oricine.

    4. Daca esti studenta si crezi ca un director de multinationala, care vrea sa devina tot antreprenor, este mai pregatit decat tine, crede-ma ca nu este. El poate conduce o firma cu zeci de ani de experienta si standarde inalte, dar daca trece in mediul privat se va simti al nimanui si mai in nesiguranta decat tine. Daca nu fura clientii de unde pleaca si nu face ceea ce stie are sanse sa dea faliment mai repede decat tine.

    5. Daca vreodata vei simti ca nu mai poti, ca ti s-a urat cu munca, ca nu mai poti, culca-te. A doua zi, dimineata (nu uita de ora 5.30!), spala-te bine pe fata si ia-o de la capat. Fara tenacitate risti sa ajungi ”sclava” la o multinationala. Acolo vei astepta sfarsitul lunii, dar ai un salariu bunicel, asigurat. Oare asta iti doresti? Risti ca toata viata sa fii frustrata ca nu ai dat tot ceea ce puteai pentru libertatea profesionala si sa fii propriul sef.

    6. Sa n-ai incredere in nimeni, decat in tine si numai in tine! Nu tine cont de parerea nimanui. Esti tu cu tine si cu visul tau. Daca ai dat-o-n bara prima data, mai incearca o data. Daca a doua oara ai ratat din nou, ia-o de la capat. Cand ti-e mai greu, mananca numai o paine timp de 3 zile si, daca rezisti, ai sanse sa ramai antreprenoare. Daca nu, orinteaza-te sa fii parte din visul altcuiva si apreciaza-l ca atare.

    7. Bucura-te de fiecare banut pe care-l castigi, indiferent cat de mica e suma. Intr-o zi, te vei uita la el ca la un maruntis, dar vei sti intotdeauna valoarea lui si nu vei azvarli cu banii pe lucruri inutile. Asta ii duce pe multi in faliment, indiferent cat de sus au ajuns. ”Leaga sacul cat e plin, pentru ca daca nu-l legi, se goleste cu prima ocazie”.

    8. Atunci cand vrei sa angajezi pe cineva, nu pune accent pe CV-ul lui. Incearca sa ghicesti caracterul candidatului si intreaba-l concret ce stie sa faca. Daca se potriveste profilului firmei tale si este compatibil cu feeling-ul tau, ai sanse sa faci treaba cu el. Daca se dovedeste ok, plateste-l bine si respecta-l, altfel pleaca mai departe.

    9. Daca deschizi o firma intr-un domeniu in care sunt deja 100 de firme, singurul gand care ar trebui sa te macine este ce trebuie sa faci ca sa ajungi ”Nr 1”. Daca vrei sa fii unul dintre cei 101 jucatori din aceeasi piata, mai bine cauti un post caldut la stat, ca acolo esti exact un numar dintr-o multime de bugetari.

    10. Un ultim reper, ca nu indraznesc sa dau sfaturi: uita-te bine in oglinda inainte sa decizi daca vrei sa fii/ ramai antreprenor. Daca nu vezi in tine un dram de nebunie, inconstienta sau…tupeu, lasa-te pagubasa. Antreprenoriatul este o jungla. Acolo supravietuiesc si fac performanta numai cei ”care nu sunt normali”. Poti sa ai noroc, sa fie o conjunctura favorabila, sa fii pe ”val” un timp, dar daca nu ai pretentii de la tine, performanta vor face altii.

    Spor si inspiratie tuturor tinerilor care vor sa scrie istorie in antreprenoriat!

    Dragos Dragoteanu este Certified International Property Specialist.

  • Generaţia Alpha are cel mai pronunţat spirit antreprenorial: 88% dintre copiii români vor să aibă o afacere proprie în viitor sau secundară jobului de bază, o treime preferă să plătească cu cardul sau cu portofelul mobil, iar 78% au făcut deja bani pe cont propriu, mai ales ajutând familia

    Generatia Alpha, formată din persoane născute între 2010 – 2025, are cel mai pronunţat spirit antreprenorial de până acum şi aspiră la o viaţă care să ofere “confortul suprem”, peste trei sferturi dintre copiii de 8-13 ani (88%) spunând că vor să devină să dezvolte o mică afacere proprie sau o activitate secundară în paralel cu ocupaţia de bază, arată un studiu realizat de Visa.

    În parallel, doar 6% dintre ei îşi doresc să lucreze pentru un angajator. 

    Peste numai patru ani, primii membri ai generaţiei Alpha vor intra oficial în câmpul muncii.

    Potrivit studiului, mai mult de 3 din 4 copii din generaţia Alpha (78%) au câştigat bani pe cont propriu în ultimul an, iar cei mai mulţi dintre aceştia (46%) au obţinut veniturile ca urmare a unor activităţi prin care şi-au ajutat părinţii sau alţi membri ai familiei.

    Dintre copiii români care au câştigat bani prin forţe proprii în ultimele 12 luni, aproape două treimi (61%) au folosit tehnologia pentru acest lucru. Reţelele sociale (50%) sunt cea mai comună tehnologie utilizată pentru a face bani, urmate de platformele de streaming online (24%), design software (14%), programare şi AI (11% fiecare).

    Aproape o treime (29%) dintre copii preferă să plătească pentru cumpărături fie cu un card fizic, fie cu portofelul mobil. Mai mult, copiii români au una dintre cele mai accentuate preferinţe pentru utilizarea portofelelor mobile din regiune (10%), alături de Cehia (11%) şi Slovacia (11%).

    „Tinerele generaţii vor determina o schimbare radicală în modul în care companiile şi autorităţile gândesc şi cum vor opera în viitor. Observăm deja o înclinaţie semnificativă a generaţiei Alpha către noile tehnologii şi utilizarea inteligenţei artificiale generative, ceea ce ne determină să credem că această schimbare va avea loc mult mai repede decât ne imaginăm. În termeni de business, acest lucru se traduce prin faptul că firmele care nu oferă aceste oportunităţi la locul de muncă nu vor corespunde aşteptărilor noilor candidaţi, prin urmare vor trebui să găsească o cale de a le integra dacă doresc să valorifice potenţialul tinerei generaţii.”, a declarat Elena Ungureanu, Country Manager România la Visa.

    Aproape trei din patru copiii învaţă despre cum pot câştiga bani din familie (73%), apoi de la creatorii de conţinut (37%), de la profesori (25%) şi prieteni (23%).

    Aproximativ 1 din 3 respondenţi aparţinând generaţiei Alpha (29%) crede că AI şi machine learning vor fi parte integrantă a viitoarelor lor locuri de muncă, iar aproape la fel de mulţi se aşteaptă să folosească realitatea virtuală sau augmentată (27%).

    Generaţia Z a avut deja un impact major asupra modului în care companiile îşi desfăşoară activitatea, iar următoarea generaţie este pregătită să producă schimbări şi mai profunde. Dacă aşteptările enuntate de copiii de astăzi se vor materializa, generaţia Alpha are potenţialul de a transforma complet modul în care afacerile şi comunităţile vor funcţiona în următorii cinci, zece ani, sunt de părere analiştii Visa.

    Generaţia Alpha este conectată la fel de mult în lumea online ca şi în cea reală, iar cercetarea demonstrează impactul pe care acest lucru îl are asupra cunoştinţelor lor financiare şi a atitudinii lor faţă de obţinerea veniturilor. Inteligenţa artificială, experienţele digitale şi sustenabilitatea apar ca fiind cele mai importante elemente pentru această generaţie.

    Când vine vorba de sursele de inspiraţie ale copiilor, imaginaţia se situează pe primul loc (50%), depăşind reţelele sociale şi creatorii de conţinut (45%), jocurile online (43%) sau discuţiile cu prietenii (42%).

    De altfel, România este ţara cu cel mai mare procent de copii care îşi găsesc inspiraţia citind (35%) şi cel mai mic procent de respondenţi care se inspiră de pe platforme sociale şi conturile creatorilor de conţinut.