BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Marii profesori de economie de la Harvard amână ieşirea din recesiune din cauza unor greşeli în Excel

    Este vorba despre volumul „Growth in a Time of Debt” (Creştere economică în contextul unor datorii ridicate), publicat în 2010 de Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart, prestigioşi profesori de economie la Universitatea Harvard.

    PRINCIPALA CONCLUZIE A LUCRĂRII ŞTIINŢIFICE, că în economiile dezvoltate creşterea datoriei publice peste pragul de 90% din PIB cauzează scăderea abruptă a creşterii economice, a fost pusă sub semnul întrebării de trei economişti de la University of Massachusetts Amherst – doi profesori şi un student – care au găsit omisiuni şi erori în calculele care fundamentează studiul.

    Exerciţiul a început ca proiect de semestru pentru studentul Thomas Herndon de la Amherst, care ar fi trebuit să analizeze lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff şi să încerce să ajungă la aceleaşi rezultate pornind de la aceleaşi premise. După un semestru de încercări nereuşite, timp în care atât Herndon, cât şi profesorii săi Michael Ash şi Robert Pollin au crezut că greşeala este a lor, Reinhart şi Rogoff le-au oferit documentele care au stat la baza lucrării.

    HERNDON A GĂSIT REPEDE O GREŞEALĂ ÎNTR-O FORMULĂ SIMPLĂ DIN FIŞIERUL EXCEL TRANSMIS DE CEI DOI PROFESORI DE LA HARVARD. Formula prin care a fost calculată relaţia dintre nivelul datoriei publice şi creşterea economică a luat în considerare numai 15 dintre cele 20 de ţări selectate. Australia, Austria, Belgia, Canada şi Danemarca lipseau din calcul.

    Analizând cu mai multă atenţie lucrarea, Herndon şi profesorii săi au găsit şi alte greşeli, omisiuni sau probleme care ar fi putut afecta concluziile studiului.

    Pentru unele ţări, precum Canada, Australia şi Noua Zeelandă, nu au fost luate în calcul date relevante, iar prin formulele de calcul au fost atribuite ponderi similare unor seturi de date pe perioade de timp diverse, de la unu la 20 de ani, pentru ţări cu economii foarte diferite.

    „Singurul an luat în calcul în cazul Noii Zeelande, 1951, când a fost înregistrată o creştere economică de -8%, primeşte aceeaşi pondere ca şi cei aproape 20 de ani incluşi în studiu în cazul Marii Britanii în categoria datoriilor ridicate, cu o creştere medie de 2,5%. Cred că este o modalitate greşită de a examina aceste date„, a afirmat profesorul Michael Ash, citat de BBC.

    În urma studiului privind lucrarea semnată Reinhart şi Rogoff, cei trei cercetători de la Amherst consideră că o datorie publică poate fi într-adevăr corelată cu încetinirea creşterii economice, însă cele mai spectaculoase rezultate, respectiv că evoluţia PIB devine negativă atunci când datoria publică depăşeşte 90% din PIB, au fost discreditate. Astfel relaţia dintre datoria de stat şi creşterea economică este mai puţin violentă şi există multe excepţii, concluzionează criticii volumului Growth in a Time of Debt.

    Contactaţi de BBC, Reinhart şi Rogoff au afirmat, într-o declaraţie scrisă, că le sunt recunoscători cercetătorilor de la Amherst pentru identificarea erorii în Excel şi regretă că o astfel de greşeală s-a strecurat în lucrarea ştiinţifică, însă îşi susţin în continuare concluziile. „Vom face eforturi pentru a evita astfel de erori pe viitor. Cu toate acestea, nu considerăm că această scăpare regretabilă afectează în mod semnificativ mesajul principal al acestei lucrări sau al celor care au urmat”, se spune în comunicat.
     

  • Băsescu: Acum suntem liberi să optăm pentru propria dezvoltare. Însă, ne trebuie programul cu FMI şi UE

     “Am ajuns la stadiul la care putem construi dezvoltarea aşa cum ne-o vedem, prin prisma finanţărilor pe care le avem de la Uniunea Europeană, prin prisma banilor pe care îi avem la dispoziţie de la Banca Europeană de Investiţii şi prin prisma resurselor bugetare. Deci, nu mai suntem constrânşi în programe ale instituţiilor financiare, ci suntem liberi să optăm pentru propria noastră dezvoltare”, a afirmat Băsescu, luni seară, la TVR 1.

    Întrebat dacă această afirmaţie este una de renunţare la Acordul cu FMI, Băsescu a răspuns: “Dimpotrivă”.

    El a subliniat că acesta permite României să obţină o rată de cofinanţare de 85% din partea UE la proiectele cu fonduri europene, faţă de 75% cât este normalul pentru ţările UE care nu sunt în program cu Fondul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşte cel mai puternic român din construcţii să deschidă patru noi fabrici când alţii pun lacătul la poartă

    TOATĂ LUMEA SE PLÂNGE CĂ PIAŢA S-A DIMINUAT, DAR NOI CREŞTEM CONTINUU”, spune Marcel Bărbuţ, care a clădit afacerea Adeplast, cu rulaje de peste 40 de milioane de euro anul trecut. Pentru 2013 antreprenorul, care vorbeşte aproape jumătate din timp la telefon în perioadele în care nu are întâlniri, spune că îşi propune să crească vânzările cu 25%, dar că „visez şi mai mult„. Prin urmare, vânzările Adeplast ar urma să depăşească anul acesta 50 de milioane de euro, iar planurile pe termen mediu vizează atingerea pragului de 100 de milioane de euro.

    Pentru a ajunge însă la acest nivel în trei ani, „trebuie să mai cumpărăm ceva şi să mai investim în ceva„, spune Bărbuţ, fără a da detalii. Şi profitul „trebuie să crească, chiar dacă nu proporţional cu creşterea cifrei de afaceri, pentru că amortizările vor diminua profitul net”, punctează antreprenorul. El spune că în ţările dezvoltate productivitatea angajaţilor este de 100.000 de euro pe an, în timp ce în 2012 la Adeplast fiecare om a produs de 230.000 de euro.

    Plin de energie, subliniază cu pixul pe hârtie raportările la zi ale avansului pe care l-au înregistrat afacerile în prima parte a anului, admonestează muncitorii din fabrica de adezivi pentru că e prea mult praf („s-a stricat un filtru, dar nu e normal„) şi întreabă încruntat de ce nu a fost livrată marfa din depozit în magazine („…azi e termenul, acum trebuie să trimiţi camionul!„). La finalul interviului s-a lansat într-o discuţie telefonică în germană, iar apoi, aproape imediat, a început să vorbească cu firma de publicitate. Spune direct că n-are pace nici noaptea, se gândeşte mereu ce poate să mai facă.

    S-a bazat pe fler când a hotărât să facă patru noi fabrici, într-o vreme în care domeniul construcţiilor suferă. „Trebuie să baţi fierul cât e cald„, justifică el o decizie ce pare riscantă. 22,5 milioane de euro pompaţi în 2012 şi 2013 în unităţi de producţie, din care un sfert din sumă din surse proprii, iar diferenţa din credite bancare, este o sumă cu care Marcel Bărbuţ cel mai probabil se plasează în vârful listei celor mai activi investitori ai perioadei.

    Cum piaţa n-a crescut, explicaţia creşterii vânzărilor e simplă: Adeplast a atras clienţi de la concurenţi. Iar fenomenul nu poate decât să continue, de vreme ce antreprenorul calculează pragmatic orice economie de cost pe care o face în orice investiţie. Un exemplu este linia de producţie din fabrica de vopseluri de la Ploieşti, care va începe să producă în vară: „Utilajul este foarte performant„, spune Bărbuţ care înşiruie la tot pasul sumedenie de cifre care să argumenteze cât se poate de tehnic acest lucru.

    ADEPLAST SE POATE LĂUDA CU O PRODUCŢIE PE CAP DE ANGAJAT MAI MARE DECÂT ORICE COMPETITOR LOCAL ŞI CHIAR FAŢĂ DE PRODUCĂTORI DIN ŢĂRI VESTICE. Şi asta chiar dacă vreme de patru luni, exemplifică omul de afaceri, unii angajaţi n-au produs nimic, ci s-au aflat în şcolarizare pentru fabricile noi. Iar creşterea eficienţei şi a productivităţii este dusă până în cele mai mici amănunte: la fabrica de adezivi de la Ploieşti foloseşte 12 cântare pentru a nu înregistra timpi morţi în timpul producţiei, iar camioanele sunt
    încărcate până la jumărate cu saci de adezivi şi mortare uscate din cauza limitei de greutate pe care trebuie s-o respecte încărcătura, iar deasupra sunt aşezate pachetele cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de „aer„, de vreme ce polistirenul este foarte uşor, dar ocupă mult spaţiu. Iar alegerea spaţiului de la Roman, unde fabrica de „prafuri„ intră în producţie chiar săptămâna aceasta, a fost calculată pentru a fi în cel mai avantajos loc din punct de vedere al căilor rutiere, dar şi pentru acces la materia primă, nisipul.

    Oraşul este practic aşezat în mijlocul Moldovei, iar de-acolo Adeplast va livra nu numai în provincie, ci şi în Ucraina, ţară în care speră să intre curând, dar şi în Republica Moldova, pe care plănuieşte să o „inunde„ cu produsele sale, mai cu seamă că „moldovenilor le plac românii„.

    Exportul n-a avut până acum o mare pondere în afacerile grupului, dar pieţele externe sunt acum tot mai interesante pentru antreprenorul român. Ungaria, Bulgaria, Austria şi chiar Germania sunt ţări în care Marcel Bărbuţ crede că-şi va vinde produsele. În primele zece luni ale anului trecut compania a exportat produse în valoare de 4,5 milioane de lei, mai cu seamă către vestul Europei şi ţări arabe.

  • Proprietarii ar putea fi obligaţi să investească în amenajarea hotelurilor, chiar dacă sunt închise

     “Sunt supărată pe proprietarii de hoteluri care nu au investit în amenajarea lor şi lucrăm cu Ministerul Dezvoltării la o modificare legislativă pentru că nu mi se pare corect ca dacă te prelevezi de dreptul de proprietate să nu ţii cont de articolul din Constituţie care prevede respectarea dreptului de vecinătate. Din cauza celor care nu s-au pregătit sunt afectaţi cei care s-au pregătit”, a declarat luni ministrul delegat pentru IMM-uri şi Turism, Maria Grapini.

    Ea a menţionat că a realizat deja un memorandum care vizează acest aspect, adăugând însă că o astfel de iniţiativă depinde de Guvern, fiind vorba o decizie politică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul va avea prima staţie de alimentare pentru automobilele electrice

     Consiliul General al Municipiului Bucureşti a adoptat, în şedinţa de sâmbătă, proiectul de hotărâre vizând realizarea primei staţii de alimentare pentru automobile electrice în Capitală.

    Potrivit expunerii de motive din proiectul de hotărâre, municipalitatea doreşte amenajarea a 24 de locuri de parcare pentru implementarea a şase module de staţii de alimentare a automobilelor electrice în cadrul unui proiect pilot de încurajare a dezvoltării automobilului electric.

    “Având în vedere că printre marii producători auto prezenţi în România sunt şi pionierii automobilului electric, se evidenţiază, astfel, oportunitatea încurajării dezvoltării şi susţinerii automobilelor electrice”, se arată în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureştiul va avea prima staţie de alimentare pentru automobilele electrice

     Consiliul General al Municipiului Bucureşti a adoptat, în şedinţa de sâmbătă, proiectul de hotărâre vizând realizarea primei staţii de alimentare pentru automobile electrice în Capitală.

    Potrivit expunerii de motive din proiectul de hotărâre, municipalitatea doreşte amenajarea a 24 de locuri de parcare pentru implementarea a şase module de staţii de alimentare a automobilelor electrice în cadrul unui proiect pilot de încurajare a dezvoltării automobilului electric.

    “Având în vedere că printre marii producători auto prezenţi în România sunt şi pionierii automobilului electric, se evidenţiază, astfel, oportunitatea încurajării dezvoltării şi susţinerii automobilelor electrice”, se arată în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiecte pentru fermele de familie: Câţi bani ar putea primi cei interesaţi

     “Propunerea pe care Ministerul Agriculturii o lansează va da şansa micilor ferme de familie care vor aplica în cadrul programului să crească şi să producă mai mult pentru piaţă, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură”, a declarat vineri într-un comunicat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

    În cadrul sesiunii pentru care sunt alocate 50 milioane de euro vor fi finanţate aproximativ 1.000 ferme de familie, cu o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 euro, din care până la 50.000 euro sprijin nerambursabil prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu reactivează Comisia prezidenţială pe agricultură, care să facă un raport până pe 30 iunie

     “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat luni, 22 aprilie a.c., Decizia privind reluarea activităţii Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România. Comisia urmează să finalizeze raportul privind politicile publice de dezvoltare a agriculturii până la data de 30 iunie 2013, când, potrivit, deciziei, îşi va înceta activitatea”, se arată într-un comunicat de miercuri al Administraţiei prezidenţiale.

    Conform sursei citate, Comisia îşi păstrează componenţa iniţială, iar preşedinţia acesteia va fi asigurată în continuare de către Valeriu Steriu.

    Valeriu Steriu este deputat UNPR, ales în circumscripţia electorală 12 Călăraşi. El a fost deputat şi în legislatura 2008-2012, iar în 2004-2008 a fost senator.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisar european: Sunt slăbiciuni în modul de folosire a sumelor prin Fondul Social European

     Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Andor Laszlo, a declarat, marţi, la Cluj-Napoca, la o întâlnire cu oamenii de afaceri din judeţul Cluj, că România va trebui să înveţe din experienţele şi greşelilor anilor trecuţi în ceea ce priveşte absorbţia unor sume din FSE.

    “Am discutat cu autorităţile de la Bucureşti şi de la Cluj-Napoca despre sumele din Fondul Social European şi credem că sunt anumite slăbiciuni în modul de folosire a sumelor prin acest fond. Nu a existat suficientă implicare şi angajare până acum pentru absorbţia sumelor din FSE. Cred că lumea nu este mulţumită de viteza şi calitatea absorbţiei, dar am constatat că s-a înregistrat, totuşi, un progres anul trecut. Credem că, în perioada următoare, va creşte viteza şi calitatea absorbţiei fondurilor europene din FSE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Cerere de eutanasiere”, semnată de 33 de angajaţi ai Institutului de Utilaj Petrolier şi trimisă autorităţilor

     Salariaţii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Utilaj Petrolier IPCUP Ploieşti au dat publicităţii, marţi, o “cerere colectivă de eutanasiere”, semnată de 33 din cei 54 de angajaţi şi adresată preşedintelui Traian Băsescu, premierului Victor Ponta, ministrului Economiei, Varujan Vosganian, ministrului Cercetării, Mihnea Costoiu şi şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie Gabriel Dumitraşcu.

    Primul motiv invocat în această cerere în reprezintă faptul că salariaţii IPCUP nu şi-au mai primit salariile din octombrie 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro