BusinessMagazin

Tag: banci

  • Raiffeisen Bank a alocat 115 mil. euro pentru credite Prima Casa

    Creditele Prima Casa 4 de la Raiffeisen Bank se acorda in lei si
    in euro, pe o perioada de maxim 30 de ani. Pentru creditele in
    euro, dobanda este Euribor la 3 luni – in prezent, 1,53% + 3,7%
    marja bancii, iar pentru creditele in lei este Robor la 3 luni – in
    prezent 5,48 % + 2,2% marja bancii (dobanzi valabile pentru
    clientii cu conturi de salariu la Raiffeisen Bank). Avansul minim
    acceptat este de 5%, iar valoarea maxima care poate fi acordata
    este de 57.000 euro sau 66.500 euro pentru imobile cu autorizatie
    de construire emisa dupa 22 februarie 2010.

    Au acces la credit toti clientii care nu au in proprietate o
    locuinta cu o suprafata mai mare de 50 mp.

    Clientii care isi incaseaza salariile intr-un cont curent deschis
    la banca beneficiaza de dobanzi mai mici, preferentiale, inclusiv
    la acest tip de credit.

    “Ne vom pastra strategia de a recompensa clientii nostri cei mai
    fideli – oferindu-le o dobanda mai mica, daca isi incaseaza
    veniturile in conturi curente la Raiffeisen Bank”, a declarat Radu
    Topliceanu, director executiv Aria Persoane Fizice, Raiffeisen Bank
    Romania.

    Raiffeisen Bank a acordat in 2010 si 2011 credite de achizitie
    locuinte prin Programul Prima Casa in valoare de aproximativ 115
    mil. euro, iar in aceasta noua etapa, banca va putea continua sa
    finanteze in limita aceleiasi sume.

    Raiffeisen Bank Romania, a treia banca din sistem dupa valoarea
    activelor, are in prezent peste 1,3 milioane de utilizatori de
    carduri de debit si aproximativ 300 de mii de utilizatori de
    carduri de credit. Reteaua teritoriala cuprinde 540 de agentii care
    deservesc aproximativ 2 milioane clienti persoane fizice, 100.000
    de IMM-uri si peste 6.800 corporatii mari si medii.

  • Lista bancilor care au anuntat pana acum ca se implica in programul de finantare a Greciei

    Liderii europeni au convenit in aceasta saptamana termenii
    noului acord de imprumut multilateral pentru Grecia, in virtutea
    caruia tara va beneficia de 159 de miliarde de euro in urmatorii
    trei ani, din care circa 50 de miliarde vor fi contributie a
    creditorilor privati ai tarii, prin rostogoliri de datorii si
    cumparari de titluri noi de datorie elena, iar 109 miliarde vor
    reprezenta contributia statelor zonei euro si a FMI.

    Institutul International de Finante (IIF), care a condus
    negocierile cu bancile si companiile de asigurari detinatoare de
    creante in Grecia, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii
    de obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor ar putea ajunge la 54 de miliarde de euro pana in
    2014 si la 135 de miliarde pana in 2020.

    Conform IIF, lista institutiilor financiare participante este pana
    la ora actuala urmatoarea:

    Grecia
    Alpha Bank
    National Bank of Greece
    EFG Eurobank Ergasias

    Cipru
    Hellenic Bank
    Bank of Cyprus

    Germania
    Allianz
    Munich Re
    Deutsche Bank
    Commerzbank
    Bayern LB

    Franta
    AXA
    BNP Paribas
    Societe Generale

    Elvetia
    Swiss Credit Suisse
    Swiss Re
    Zurich Financial

    Spania
    BBVA

    Turcia
    AK Bank

    Marea Britanie
    HSBC
    Standard Chartered

    Italia
    Generali
    Intesa Sanpaolo

    Olanda
    ING

    Suedia
    SEB

    Belgia
    Dexia

    Canada
    Scotiabank

    Coreea de Sud
    KB Financial Group

    Peru
    Banco de Credito de Peru

    Kuweit
    National Bank of Kuwait.

    “Ne asteptam ca numarul institutiilor financiare care sustin
    programul sa creasca, pe masura ce variantele de implicare
    disponibile vor fi mai bine cunoscute”, afirma IIF intr-un
    comunicat.

    Creditorii privati ai Greciei vor avea de optat intre trei formule
    de preschimbare a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la
    scadenta pana la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de
    15 sau 30 de ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor
    detinute, cu durate si dobanzi diferite. In medie, investitorii
    privati isi vor asuma o pierdere de 21% din valoarea actuala a
    detinerilor de obligatiuni elene.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc in
    urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

  • Stolojan: Situatia sistemului bancar din Romania nu e atat de roz cum e prezentata, dar nici tragica

    “Eu vreau sa precizez foarte limpede, nu stiu daca ati observat
    in ultimele rezultate financiare anuntate pentru sistemul bancar
    din Romania, volumul pierderilor inregistrate de banci romanesti,
    in Romania a crescut foarte mult in trimestrul doi. Deci, situatia
    sistemului bancar din Romania nu este atat de roz cum este
    prezentata, nu este nici tragica! Problema e ca bancile din Romania
    inca nu stiu daca au atins varful de pierderi rezultat din acele
    credite cu buletinul, credite acordate in conditii foarte usoare
    din perioada de pana la sfarsitului 2008. Deci, bancile romanesti
    inca nu stiu daca au atins varful”, explica europarlamentarul PDL
    la RFI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia primeste un nou pachet de salvare de la UE si creditorii privati, in valoare de 159 mld. euro

    Creditorii privati vor avea de optat, potrivit Institutului
    International de Finante (IIF), intre trei formule de preschimbare
    a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la scadenta pana
    la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de 15 sau 30 de
    ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor detinute, cu durate
    si dobanzi diferite. In medie, investitorii privati isi vor asuma o
    pierdere de 21% din valoarea actuala a detinerilor de obligatiuni
    elene.

    IIF, cea mai mare asociatie de banci si institutii financiare
    din lume, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii de
    obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor va ajunge la 54 de miliarde de euro pana in 2014 si
    la 135 de miliarde pana in 2020. IIF, care a condus negocierile cu
    creditorii privati, a obtinut deja acordul a 30 dintre principalii
    detinatori de obligatiuni elene, intre care BNP Paribas, Societe
    Generale, Deutsche Bank si compania de asigurari Allianz.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Acordul, noteaza Financial Times, este o victorie pentru cancelarul
    german Angela Merkel, pentru ca termenii lui corespund cu
    propunerea germana de rezolvare a crizei, insa aproape sigur va
    duce la declararea – chiar daca temporara – a primului caz de
    incapacitate de plata selectiva din zona euro, avand in vedere
    amenintarea agentiilor de rating ca vor taxa ca atare orice
    implicare a sectorului privat (bancile, fondurile de investitii si
    ceilalti creditori privati ai Greciei) in forma aprobata de noul
    acord.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc
    in urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

    Din totalul pachetului de salvare, 109 miliarde de euro vor fi
    furnizate de statele europene, prin intermediul Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), si de FMI. “Chemam FMI sa
    continue sa contribuie la finantarea noului program pentru Grecia”,
    se arata in declaratia comuna a sefilor de state si guverne din
    zona euro.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a emis o
    declaratie de raspuns in care saluta deciziile liderilor europeni
    si asigura ca “in conditiile aplicarii programului de catre Grecia
    si ale hotararii statelor membre de a sustine Grecia, FMI va
    continua sa se implice, in concordanta cu politicile Fondului si
    conditionat de aprobarea consiliului sau de conducere”.

    UN FOND MONETAR EUROPEAN

    La reuniunea de la Bruxelles consacrata crizei datoriilor din zona
    euro, liderii au aprobat, de asemenea, reducerea cu 1-2% a
    dobanzilor pentru pachetele de salvare acordate pana acum Greciei,
    Irlandei si Portugaliei, pana la 3,5%, si marirea scadentelor de
    rambursare de la 7 ani si jumatate la 15-30 de ani.

    In plus, liderii au extins functionalitatea Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), in valoare de 440 de miliarde
    de euro, care va putea fi folosit si pentru creditarea unor tari
    care nu se afla in situatia de a fi salvate, respectiv pentru
    imprumuturi preventive (stil FMI), precum si pentru recapitalizarea
    oricarei banci cu probleme din zona euro. EFSF va putea si sa
    cumpere obligatiuni de pe pietele secundare “in conditii
    exceptionale”, supuse aprobarii Bancii Centrale Europene.

    Presedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat ca noile atributii
    ale EFSF transforma acest instrument intr-un “Fond Monetar
    European”. El a apreciat ca acordul privind Grecia va reduce
    ponderea in PIB a datoriei publice elene cu 24%.

    In plus, dar nu in cele din urma, liderii europeni au convenit
    asupra necesitatii unui “Plan Marshall” pentru Grecia, cu
    implicarea tarilor europene si a institutiilor europene prin
    investitii in economia elena.

    Acordul privind EFSF si noul imprumut pentru Grecia au fost
    incheiate dupa ce Sarkozy a renuntat la propunerea lui privind
    instituirea unei taxe de 10 de miliarde de euro anual, timp de
    cinci ani, pe activele bancilor din zona euro, cu scopul de a
    finanta al doilea pachet de salvare pentru Grecia.

  • Fitch despre bancile romanesti: creditele neperformante vor atinge un varf de 14-16% spre finele lui 2011

    Aceasta stratificare se reflecta atat in calitatea finantarii,
    cat si in diferenta de credite acordate in valuta (cele din a doua
    categorie au acordat mai multe credite in valuta), de calitate a
    activelor si in general de nivel al dezvoltarii economice din
    tarile respective, arata Fitch, intr-un comentariu publicat
    joi.

    Fitch se asteapta ca nivelul creditelor neperformante sa-si atinga
    maximul in Romania, Bulgaria si Croatia spre finele anului 2011,
    pentru ca in Slovenia si Ungaria acest maxim sa fie atins mai
    tarziu, “probabil abia in 2012”. In tarile din aceasta categorie,
    ponderea creditelor restante se afla aproape de 10% sau peste si
    este inca in crestere, desi cu un ritm mai redus decat in
    2009-2010.

    In ce priveste celelalte tari, nivelul maxim al creditelor
    neperformante pare sa fi fost deja atins in a doua parte a anului
    trecut – prima jumatate a anului curent in Polonia, Cehia si
    Slovacia, iar provizioanele deja mai scazute sustin o performanta
    mai buna a bancilor respective.

    Agentia de rating constata ca prevalenta creditelor in valuta in
    regiune n-a scazut aproape deloc si, in ciuda unor restrictii
    impuse de autoritati, se mentine inalta in Croatia, Ungaria,
    Romania si Bulgaria.

    In privinta capitalizarii, agentia se asteapta ca, in virtutea unor
    schimbari de strategie ale grupurilor-mama, sa aiba loc in regiune
    cateva vanzari de banci, fara efecte negative la scara sistemului,
    in special in Polonia (unde grupurile-mama straine au unele
    vulnerabilitati), Bulgaria si Romania (daca bancile grecesti decid
    sa plece) si Slovenia (unde ponderea actionarilor straini este inca
    redusa).

    Bancile din Europa Centrala si de Est, inclusiv subsidiarele
    bancilor grecesti din Romania si Bulgaria, “au o expunere directa
    redusa fata de Grecia si restul tarilor periferice ale zonei euro”,
    insa expunerea lor indirecta fata de o escaladare a crizei din zona
    euro “este considerabila”, apreciaza Fitch.

    Aceasta expunere indirecta se leaga de o posibila incetinire a
    cresterii in pietele principale ale zonei euro (destinatia de baza
    a exporturilor estice), de limitarea finantarilor pentru
    subsidiarele estice daca grupurile-mama intampina probleme si de o
    potentiala depreciere a monedelor estice (in special zlotul polonez
    si forintul ungar) in raport cu francul elvetian, daca euro se
    depreciaza in continuare.

    CE SE INTAMPLA IN ROMANIA

    Pentru Romania, Fitch citeaza un raport din iunie al FMI unde se
    arata ca subsidiarele romanesti ale grupurilor grecesti sunt mai
    bine capitalizate decat media sistemului, lichiditatea lor e la
    nivelul sistemului si nu exista indicii ale unor retrageri
    semnificative de depozite, iar sustinerea si supravegherea BNR
    reduc riscurile asociate unei crize in zona euro.

    Nici chiar in cazul unei intrari in incapacitate de plata a Greciei
    sau a unei banci din Grecia, finantarile pentru subsidiarele
    romanesti sau bulgaresti nu vor fi reduse si nu vor aparea
    retrageri de depozite, apreciaza Fitch.

    La finele lui aprilie, ponderea creditelor neperformante era de 13%
    din totalul imprumuturilor, fata de 11,9% la finele lui 2010 si
    7,9% la sfarsitul lui 2009. Imprumuturile clasificate ca
    indoielnice si pierderi conform standardelor BNR atingeau 22,4%
    (20,8% la sfarsitul lui 2010, 15,8% la sfarsitul lui 2009).
    “Stabilizarea si imbunatatirea calitatii activelor este principala
    provocare pentru bancile romanesti”, considera Fitch, care se
    asteapta ca ponderea imprumuturilor neperformante sa atinga un
    maxim de 14-16% spre finele anului, pondere mai ridicata decat in
    majoritatea tarilor vecine comparabile.

    Creditarea in Romania este inca dominata de imprumuturile in valuta
    – 64% din creditele pentru populatie si 60% din cele pentru
    companii la sfarsitul primului trimestru. Creditarea a scazut in
    2009 si 2010, singura categorie unde s-au semnalat cresteri fiind
    imprumuturile ipotecare (cu 18% in 2010, calculat in euro).
    Politica stimulativa a BNR si ameliorarea activitatii economice ar
    urma sa duca insa in acest an la o crestere reala a creditarii.

  • Isarescu: Bancile si moneda Chinei sunt binevenite in Romania

    “Am discutat de la inceputul anilor ’90 despre deschiderea de
    subsidiare in Romania de catre bancile chineze. Ma astept ca acest
    lucru sa se intample in viitor”, a spus Isarescu. Autoritatile
    chineze au decis sa depoziteze valuta la BNR la inceputul anilor
    ’90, cand in Romania nu exista suficienta valuta, si-a amintit
    Isarescu, adaugand ca aceasta politica a dovedit prietenia de
    durata dintre bancile nationale ale celor doua state. “A fost un
    ajutor concret si un gest prietenesc. Un prieten la nevoie se
    cunoaste. Nu am uitat acest gest de prietenie”, a spus el. Agentia
    chineza reaminteste ca Romania face eforturi sa adopte euro in
    2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Intesa Sanpaolo Bank Romania are un nou CEO: Ezio Salvai

    Salvai il inlocuieste pe Nicola Calabro, care dupa incheierea
    mandatului a plecat sa ocupe functia de director general la Banca
    di Trento e Bolzano, parte a grupului Intesa Sanpaolo.

    Ezio Salvai a fost in ultimii trei ani pesedinte al consiliului
    de administratie al Banka Koper din Slovenia. El si-a inceput
    experienta bancara in 1972, in cadrul Istituto Bancario Sanpaolo
    din Torino si a fost implicat in diverse functii executive, atat pe
    piata italiana, cat si pe cea internationala.

    Italianul este unul dintre cei mai experimentati manageri din
    cadrul diviziei banci subsidiare internationale a grupului Intesa
    Sanpaolo. A fost seful departamentului ce a coordonat bancile din
    Europa Centrala si de Est imediat dupa formarea Intesa Sanpaolo
    Group. A avut un mandat de cinci ani in calitate de CEO si membru
    al boardului si in cadrul Inter Europa Bank din Ungaria.

    In ultimii cinci ani a facut parte din consiliul de supraveghere al
    mai multor banci ale Intesa Sanpaolo – in calitate de
    vicepresedinte al VUB (Slovacia), presedinte al Intesa Sanpaolo
    Banka (Bosnia-Hertegovina) si membru al boardului mai
    nou-infiintatei Intesa Sanpaolo Card.

    Noua structura a consiliului de administratie al Intesa Sanpaolo
    Bank este in prezent urmatoarea:
    Giovanni Ravasio – presedinte CA;
    Ezio Salvai – membru;
    Daniele Bordina – membru;
    Riccardo Gianluca Poli – membru;
    Giampiero Trevisan – membru;
    Ioan Mihail Anca – membru;
    Adriana Saitta – membru.

    Intesa Sanpaolo Bank este parte a Grupului Intesa Sanpaolo, una
    dintre cele mai importante institutii financiar-bancare din zona
    euro. Activitatile internationale ale grupului sunt concentrate in
    regiunea Europei Centrale si de Est, precum si in bazinul
    mediteranean, unde opereaza in 13 tari printr-o retea de circa
    1.800 de unitati cu 8,6 milioane de clienti.

    Intesa Sanpaolo Bank Romania este o banca de talie mica, avand
    active de 864 milioane de euro la sfarsitul anului trecut. A
    incheiat anul 2010 cu o pierdere de 9 milioane de euro.

  • Economisti: Criza din zona euro nu va afecta tara noastra. Probabilitatea ca o banca din Romania sa dea faliment este zero

    Oficialii BNR sustin ca Romania nu are de ce sa se ingrijoreze
    cu privire la eventuale falimente bancare, nici macar in cazul
    institutiilor de credit cu capital grecesc. Probabilitatea ca o
    banca din Romania sa dea faliment este zero. Rata de solvabilitate
    a bancilor cu capital grecesc, prezente in Romania este de
    aproximativ 15,7%, in timp ce o rata normala se situeaza intre 8 si
    10%. Deci nu se poate pune problema ca aceste institutii financiare
    sa intre in faliment. Exte exclus asa ceva”, a spus pentru
    incont.ro, purtatorul de cuvant al Bancii Nationale Romane, Mugur
    Stet. “Bancile care intampina probleme isi vand din participatii.
    Asa au patruns pe piata romaneasca alte institutii mai mici, prin
    cumpararea de participatii”, a adaugat oficialul BNR.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Finantele se imprumuta de 900 mil. lei de la bancile locale

    ” Aceste instrumente sunt cotate pe piata secundara la 6,25%,
    dar nu credem ca administratorii datoriei publice vor plati un
    randament mediu mai mare de 6,20%”, comentau dimineata analistii
    ING Bank.

    In urma cu o saptamana, MF a emis o suma similara pentru un
    randament mediu de 6,19%.

    Volumul total al cererii a fost de 2,23 miliarde de lei, iar
    volumul total al cererii adjudecate a fost de 899,9 milioane de
    lei, conform BNR.

    La licitatie au participat 12 banci de pe piata romaneasca.

  • Sunteti ONG si cautati finantare? Raiffeisen ofera 220.000 lei pentru proiecte sociale si de mediu

    Finantarea pentru un proiect este de minimum 3.000 de lei si
    maximul 22.000 de lei.

    ONG-urile vor putea concura pentru obtinerea acestei finantari prin
    intermediul Raiffeisen Comunitati, primul concurs online de
    proiecte sustinut de o banca din Romania, care isi propune sa
    sprijine atat financiar, cat si prin voluntariat si diseminare de
    cunostinte ONG-urile cu cele mai bune proiecte pentru comunitatile
    locale.

    Intre 18 iulie si 12 august, Raiffeisen asteapta scrisorile de
    intentie ale tuturor organizatiilor care doresc sa dezvolte un
    program de responsabilitate sociala si au nevoie de sustinere
    financiara partiala. Scrisorile de intentie vor fi selectate de
    catre voluntari ai Raiffeisen Bank, pe baza criteriilor mentionate
    in regulamentul de pe site-ul Raiffeisen
    Comunitati    .

    Intre 29 august su 29 septembrie, proiectele ramase in competitie
    in urma selectiei scrisorilor de intentie vor fi vizibile pe
    site-ul mentionat, iar sustinatorii lor vor fi invitati sa le
    voteze. Castigatorii vor fi desemnati exclusiv pe baza numarului de
    voturi obtinut.

    Castigatorii vor fi anuntati pe 30 septembrie 2011.