BusinessMagazin

Tag: europa

  • Nici Europa n-o duce bine

    • 17,9 mil. someri s-au inregistrat, la sfarsitul lunii decembrie 2008, in cele 27 de state ale Uniunii Europene
    • 1,67 mil. persoane si-au pierdut locul de munca in ultimul an
    • 8% a fost rata somajului, inregistrata la sfarsitul lui 2008, in zona euro
    • 7,2%rata somajului in randul barbatilor, in decembrie 2008
    • 8,5% rata somajului in randul femeilor, in crestere cu 0,4% fata de luna decembrie a anului 2007
    • 18% cea mai ridicata rata a somajului din Europa, inregistrata in Spania. Letonia se situeaza pe locul secund, cu 16,1%
       

  • Cum au facut altii

    Tarile vestice au apelat la diverse masuri sociale pentru pastrarea locurilor de munca. Cele mai multe guverne considera ca e esential ca oamenii sa nu fie concediati, chiar daca sunt platiti mult mai putin.
     
    • Germania
      Programul “Kurzarbeit” (“program scurt de munca”) ofera compensatii pe timp de 18 luni, din fondurile sociale de la buget, pentru angajatii companiilor care convin reducerea programului (de pilda, o saptamana lucrata, una nu) in loc de concedieri pur si simplu. Oficiul Federal pentru Munca estimeaza ca anul acesta va cheltui 2,85 miliarde de
      euro (fata de 135 de milioane in 2006 si 2007) pentru un sfert de milion de oameni despre care se estimeaza ca vor ramane angajati anul acesta in regim de Kurzarbeit. “Initial, companiile nu indraznesc sa angajeze oameni, pentru ca ei se vor lipi de ele pe urma. Dar e bine ca ei sunt lipiti de companii; isi pastreaza slujbele, veniturile, consuma”, considera Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului de Cercetare Economica Ifo din München, citat de New York Times.
    • Franta
      Probabil cea mai controversata legislatie a muncii din Europa este cea franceza, unde “legea Aubry” din 1998 a initiat trecerea la plafonul de 35 de ore de lucru pe saptamana, calculat ca medie pentru fiecare an, plafon care a devenit obligatoriu din 2000 pentru toate firmele cu mai mult de 20 de angajati. Scopul legii era sa reduca somajul si sa ofere o flexibilitate mai mare contractelor de munca. In schimbul RTT (Reduction du Temps de Travail), angajatii francezi au acceptat si anumite reduceri ale salariilor, fapt care i-a incurajat acum pe unii comentatori sa sustina ca, pe cat de criticata a fost legea dupa venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, care a predicat pe vremea cand economia crestea ca “munca mai multa aduce salarii mai mari”, pe atat se va dovedi acum de utila. Mai mult, unii cred ca ar putea fi si o solutie pentru alte tari, ca Japonia sau chiar SUA.
    • Statele Unite Ale Americii
      Sunt economisti care cred ca SUA nu-si mai pot permite sa dispretuiasca politicile de protectie sociala promovate pana acum de europeni. “Intr-o economie unde exista, statistic, mai mult de patru someri pentru fiecare loc de munca disponibil, concedierea completa poate fi devastatoare pentru bunastarea unei familii”, afirma Heather Boushey, senior economist la Center for American Progress. Ea noteaza ca, pe langa venituri, angajatii dati afara pierd si accesul la asistenta medicala, din moment ce majoritatea angajatilor obtin asigurarea medicala de la angajator. Truman Bewley, profesor de economie la Yale, adauga ca avantajul pastrarii oamenilor este ca angajatorul nu-i pierde in favoarea concurentei. Pe de alta parte, dupa Bewley, dezavantajul e ca angajatii reduc instinctiv ritmul activitatii, simtind ca nu prea au ce face, si “pot dezvolta obiceiuri proaste de lucru”.

  • Panica generalizata in Europa

    Pentru a nu se afla in aceeasi situatie, consiliul de conducere a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) a prelungit starea de "Predeschidere" a sedintei de astazi pentru toate pietele principale de actiuni si derivate pana la sfarsitul zilei. Pietele de obligatiuni si titluri de stat vor avea program obisnuit de tranzactionare.
    In acelasi timp, si institutia de reglementare a pietei de capital din Rusia a amanat deschiderea sedintei de tranzactionare pentru pietele Micex si RTS. Autoritatea nu a anuntat cand ar putea relua sedinta de tranzactionare. Bursa din Viena se afla la randul sau in starea de predeschiderea, la fel ca cea din Bucuresti.

    Care este PAREREA TA DESPRE CRIZA?

  • Romania are cele mai slabe companii din Europa Centrala si de Est

    Romania are doar 30 de companii in topul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrala in functie de cifra de afaceri din 2007, realizat de compania Deloitte, de doua ori mai putine decat Cehia si Ungaria si de sase ori fata de Polonia, in conditiile in care i-am ajuns din urma ca putere economica (valoarea PIB-ului) pe cehi si unguri, iar fata de polonezi economia este de 2,5 ori mai mica.

     

    Mai multe amanunte, pe www.zf.ro
     

  • Mai multe state din Europa se confrunta cu recesiunea economica

    O perioada grea pentru Europa, pe care analistii o numesc recesiune. Pentru prima data de cand s-a introdus moneda unica europeana, cresterea economica in tarile europene este pe minus.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • OMV se bate pentru Europa

    20 de miliarde de dolari sunt dispusi sa plateasca austriecii de la OMV pentru actiunile Mol, tranzactie care ar duce la formarea celui mai mare grup energetic din centrul Europei. Cine e mai destept cedeaza primul. OMV, compania austriaca din domeniul petrolului, pare sa ignore zicala, chiar si la mai bine de un an de la lansarea ofertei de preluare a rivalului ungar Mol. OMV, care detine deja 20% din compania ungara, vrea sa-si mareasca participatia in ciuda opozitiei Mol, care spune ca propunerea va fi in dezavantajul actionarilor sai. Arbitrul din cadrul conflictului austro-ungar este Comisia Europeana (CE), care trebuie sa isi finalizeze investigatia asupra impactului fuziunii pana pe data de 18 septembrie 2008. In ultimul sau raport din iulie, CE a ajuns la concluzia ca preluarea ar insemna eliminarea Mol din pozitia de cel mai important concurent regional al OMV, deci reducerea concurentei si automat, preturi mai mari pentru consumatorii finali din Ungaria, Slovacia si, Romania. OMV stie insa ca miza nu e aici desteptaciunea, ci supravietuirea pe o piata la care tanjeste si rivalul rus, Gazprom. Austriecii au, asadar, un plan secundar pentru a-si imbunatati pozitia in Europa. Wolfgang Ruttenstorfer, CEO-ul OMV, a spus ca este dispus sa renunte la cateva benzinarii si sa cedeze din capacitatea de rafinare tertilor, pentru a primi unda verde de la UE in calea catre Mol. Iar daca nici asta nu functioneaza, OMV se gandeste oricum sa-si extinda operatiunile pe alte piete din sud-estul Europei.

  • iPhone cu acte in regula

    Saptamana trecuta, telefoanele au sunat aproape continuu in birourile IRIS (Integrated Romanian Information Systems), importatorul si distribuitorul autorizat al produselor Apple pe piata din Romania. Motivul era evident: anuntul recent ca France Telecom va aduce telefonul mobil iPhone in magazinele romanesti i-a pus pe jar pe multi din cei interesati de telefon, mai exact dintre cei ce au preferat sa astepte lansarea oficiala a acestuia in tara.

    Speculatii privind operatorul desemnat partener Apple in Romania au aparut inca de anul trecut, cand au inceput primele negocieri cu France Telecom pentru lansarea iPhone in Franta. Un alt motiv de speculatie este acum data exacta a lansarii iPhone. Raspunsul oficialilor Orange si IRIS la aceasta intrebare este deocamdata acelasi, anume ca “este prea devreme de stiut, avand in vedere ca parteneriatul dintre Apple si Orange a fost anuntat de foarte putin timp”. Cateva opinii din piata sugereaza totusi ca mai probabil ar fi vorba de ultima parte a anului, singura coordonata clara fiind faptul ca telefonul va fi disponibil simultan in mai multe tari europene, printre care Austria, Belgia, Elvetia, Polonia, Portugalia sau Slovacia, dar si in Orientul Mijlociu, ca parte a unui acord semnat intre France Telecom, operatorul care a lansat iPhone in Franta, si Apple.

    “Interesul la noi pentru produsele Apple si pentru iPhone este foarte ridicat”, sustine Catalin Boaru, directorul de marketing al IRIS, care considera ca vanzarea telefonului Apple in Romania prin diferite canale neoficiale va fi departe de a fi absorbit toata cererea pana la momentul cand telefonul va fi disponibil in magazinele Orange si in cele aproximativ 1.000 de magazine partenere operatorului.

    Numarul telefoanelor mobile iPhone care s-au vandut in tara in ultimul an este destul de greu de calculat, mai ales ca pe langa magazinele care l-au distribuit aici au existat si foarte multe cazuri cand doritorii si-au procurat mobilul direct din tarile unde a fost lansat deja. “Tocmai pentru ca au existat astfel de canale de distributie greu de urmarit, ne ferim sa facem estimari cu privire la numarul consumatorilor romani care detin deja un iPhone”, spune Boaru.

    Strategia Apple dincolo de tarile unde a lansat iPhone la scurt timp dupa SUA – Marea Britanie, Germania, Spania si Franta, oferind exclusivitate unui singur operator de servicii de telefonie mobila pentru distributia telefonului – a impins utilizatorii sa-si procure telefonul prin alte metode si sa-l decodeze, asa incat sa functioneze in orice retea. Aceasta nu s-a intamplat numai in Romania, multe dintre tarile unde Apple nu a incheiat un acord de distributie pentru iPhone sesizand aceeasi tendinta. Spre exemplu, in Rusia au fost comercializate aproximativ 500.000 de telefoane decodate, piata fiind cea mai mare din punctul de vedere al telefoanelor vandute prin alte canale de distributie.

    Prin urmare, Apple a decis de anul acesta sa extinda distributia in mai multe piete, renuntand in acelasi timp la parteneriatele exclusive cu operatorii de telefonie mobila in tarile unde a anuntat deja ca urmeaza sa fie lansat iPhone. Noua strategie e vizibila prin valul de parteneriate cu operatorii telecom anuntate numai in ultima luna. “Orange va fi partenerul exclusiv al Apple numai in Romania si Belgia, in timp ce in celelalte tari va fi co-exclusiv sau non-exclusiv”, spune Bertrand Deronchaine, purtator de cuvant in cadrul France Telecom.

    Tot anul acesta, Apple va lansa iPhone in America Latina prin intermediul operatorului America Movil, cel mai mare din aceasta regiune, in Canada prin Rogers Communications, in Italia prin Telecom Italia si in alte zece tari, printre care Australia, India, Italia sau Turcia, prin operatorul britanic Vodafone. Compania condusa de Steve Jobs ar putea ajunge astfel la pragul de 10 milioane de telefoane mobile iPhone vandute, obiectiv planificat pentru finalul acestui an, in conditiile in care de la lansarea telefonului in SUA, in iunie 2007, au fost vandute 5,4 milioane de iPhone-uri. Parteneriatele recente multiplica de patru ori potentialul de crestere pentru Apple, crede Shaw Wu, analist in cadrul American Technology Research. “In prezent, iPhone se adreseaza unui total de 153 de milioane de clienti ai AT&T, T-Mobile, O2 si Orange in sase tari, in timp ce parteneriatele extind baza de clienti la 575 de milioane in 42 de tari”, afirma Gene Munster, analist al Piper Jaffray,
    intr-un raport recent.

  • Masina de 2.500 de dolari vine in Europa peste patru ani

    "Vom dezvolta un model succesor in patru ani, care va fi in conformitate cu reglementarile Euro 5 privind emisiile de carbon si cele in caz de accident, care sunt in vigoare in Europa", a declarat Girish Wagh, seful diviziei de autovehicule compacte a Tata Motors, intr-un interviu pentru revista germana Focus.

    Principalul obiectiv era sa reducem consumul de combustibil de la cinci litri la 100 de kilometri, la doar trei litri, a afirmat Wagh.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Ianuarie rosu in Europa

    Principalul indice al zonei euro, DJ EURO STOXX, a pierdut astazi 0,85%, ajungand la o scadere de la inceputul anului de 6,4%, iar FTSE 100, indicele Marii Britanii, a coborat 1% pana la aceasta ora a sesiunii, consemnand o depreciere de 7,4% in 2008. DAX-ul german, cel mai performant indice vest-european de anul trecut, a scazut cu 1% astazi si aproape 7% de la inceputul anului, pierdere egala cu cea a indicelui francez CAC 40, care a coborat azi 0,73%.

    Cu cat avansam catre est, cu atat pierderile sunt mai mari. ATX-ul austriac a coborat 3,3%, ceea ce ridica pierderea de la inceputul anului pana la 14%, cea mai semnficativa coborare dintre pietele mature. WSE WIG, indicele polonez, a scazut 3,2% si aproape 17% in 2008, iar bursa din Cehia, prin indicele PX, s-a depreciat 3,1% si 13,5% de la inceputul anului. BUX-ul maghiar a coborat 2,5% astazi, insa pierderea de la inceputul anului este de numai 9%, in timp ce bulgarii, prin SOFIX, au pierdut 6,8 procente azi si 17% in 2008. Indicele BET inregistreaza o scadere de 15,5% de la inceputul anului.

    Din noi minus la BVB

  • Europa scoate la vanzare edificiile istorice

    Ministerele franceze risca sa devina chiriasii marilor investitori imobiliari de peste ocean. Ca urmare a numarului impovarator de edificii istorice pe care le are in patrimoniu, guvernul francez a lansat un program prin care intentioneaza sa vanda o parte din imobilele care acum sunt folosite de catre ministere. Franta detine cladiri in valoare de peste 50 de miliarde de dolari, conform unei estimari a Ministerului de Finante, efectuate sub valoarea de piata, care excepta edificiile considerate nepretuite, ca Notre Dame. Cheltuielile totale de intretinere a constructiilor se ridica la 2-3 miliarde de euro anual. Dintre acestea, ministerele folosesc cladiri in valoare de circa 20 de miliarde de dolari.Prin acest program, s-au vandut deja cladiri in valoare de peste 1,6 miliarde de dolari, din care 800 de milioane au fost acumulate in 2005. 10 hoteluri pariziene, conacele care gazduiau in secolele 18 si 19 elita aristocrata, castele si vile au facut obiectul tranzactiilor in ultimii doi ani, in conditiile in care acest tip de tranzactii se efectueaza in mod normal doar o data sau de doua ori pe an. Guvernul intentioneaza mentinerea ritmului de vanzare si obtinerea a cel putin 500 de milioane de euro anual. Odata ce cladirile au fost vandute, ministerele care le-au locuit primesc cea mai mare parte din bani, doar 15% fiind orientate catre acoperirea datoriilor de stat. Cei mai mari cumparatori sunt fondurile americane de pensii si investitii, putine tranzactii fiind incheiate individual de miliardari. Carlyle Group a platit 165 de milioane de euro (217 milioane de dolari) pentru achizitia unei cladiri de pe Rue du Bac, cel mai sic cartier al Parisului. Miliardarul francez Vincent Bollore a achizitionat o casa vizavi de parcul Bois de Boulogne pentru 10 milioane de euro. Nu este exclus ca trendul sa cuprinda in viitor si alte tari europene. Marea Britanie si Italia se confrunta de asemenea cu dificultati in intretinerea numeroaselor edificii istorice din patrimoniu.