Tag: investitii

  • Goana după terenuri – agricultura va atrage cele mai multe investiţii în 2014, în România

    Dintre domeniile de interes de anul viitor, agricultura va atrage cele mai multe investiţii, însă procentul nu poate fi estimat. “Principalul argument pentru agricultură este interesul major al fondurilor de investiţii străine pentru cumpărarea de terenuri şi ferme, dar şi pentru cultivarea şi operarea acestora. Terenul din România prezintă avantaje majore pentru investitori, datorită faptului că există suprafeţe foarte mari de teren care pot fi încadrate în zona de culturi bio, fapt ce ridică preţul produsului final”, explică Bogdan Badea, Managing Director Accace în România.

    IT-ul rămâne şi el un domeniu de interes, datorită creşterii cererii de aplicaţii sau dezvoltării de programe, unde România este privită ca una dintre cele mai mature pieţe pentru externalizare. Nu în ultimul rând, un domeniu care a atras şi atrage în continuare companii este cel al centrelor de externalizare, cu un potenţial foarte mare. Deosebirea faţă de primele două domenii menţionate este aceea că generează venituri mai mici pentru economie, însă are avantajul de a crea cele mai multe locuri de muncă.

    În plus, trebuie menţionat faptul că unul dintre factorii care au atras companiile în ultima perioadă, dar care de multe ori trece neobservat, este chiar dezvoltarea pieţei locale de  externalizare. Motivul este simplu: furnizorii de servicii de externalizare vin în sprijinul companiilor şi, implicit, în sprijinul investitorilor, prin raportul avantajos calitate – preţ al serviciilor prestate, simplificând procesele interne şi crescând încrederea investitorului în piaţa locală, prin diminuarea impactului negativ al impredictibilităţii fiscale şi preluarea poverii administrative.

    Este România pregătită pentru investitorii străini? Analizând nivelul de pregătire al României în ceea ce priveşte investiţiile străine, descoperim o serie de avantaje şi dezavantaje pe care ţara noastră le prezintă. Avantajele României faţă de ţările din regiune rămân în continuare forţa de muncă şi costurile operaţionale scăzute, în timp ce punctele slabe sunt reprezentate de birocraţie, pe care investitorii o percep ca fiind excesivă, şi lipsa predictibilităţii fiscale. “Forţa de muncă este privită din două perspective: în primul rând vorbim de costul mai redus faţă de ţările din regiune, apoi de o pregătire mai bună atât în ceea ce priveşte limbile străine, cât şi expertiza pe zona de IT.

    Pe de altă parte, schimbările dese ale legislaţiei fiscale sperie mulţi investitori. Avem, desigur, clienţi care au fost nevoiţi să îşi schimbe strategia din România din cauza modificărilor fiscale neaşteptate, însă în final contează cum venim noi în întâmpinarea acestora, ce soluţii le oferim pentru a continua să investească în piaţa locală”, a explicat Bogdan Badea.

    De altfel, lipsa predictabilităţii în zona legislativă şi cea fiscală se numără printre principalele riscuri în ceea ce priveşte investiţiile în România, iar în anumite domenii, cum ar fi IT-ul, se poate vorbi şi despre dificultăţi în a găsi forţă de muncă specializată. Cu toate acestea, printre cei mai activi investitori în România se numără fondurile de investiţii şi companiile din Europa de Vest, însă nu există o segmentare clară a domeniilor de care aceştia sunt interesaţi.

    Accace oferă servicii prin intermediul birourilor din România, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, Ucraina şi Marea Britanie, precum şi în alte 12 ţări prin partenerii săi stabili, respectiv în Austria, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, China, India, Luxemburg, Olanda, Rusia, Serbia, Slovenia şi SUA.  Compania are o cifră de afaceri anuală de peste 9 milioane de euro.
     

  • Cum a dus un manager român compania Gaz Sud de la pierderi la un profit de două milioane de euro

    CONTEXTUL: Pe piaţa de distribuţie a gazelor lupta grea nu se dă între cei doi mari competitori – E.ON Gaz România şi GDF SUEZ Energy România – care au în jur de 90% din piaţă, ci între cele circa 15 companii care îşi împart cele 8-10 procente rămase.

    DECIZIA: Eficientizarea activităţii Gaz Sud şi Grup Dezvoltare Reţele, trecerea managementului companiilor din zona tehnică într-o abordare bazată pe rezultate financiare, renegocierea contractelor, orientarea spre client şi spre rezultate.

    EFECTELE: De la pierderi şi rezultate EBITDA reduse, compania a ajuns la punctul de break-even şi o EBITDA de 2,1 milioane euro. Evoluţia pozitivă, spune managerul companiei, va continua.



    “ERA O COMPANIE FĂRĂ NERV, CARE PLUTEA ÎN DERIVĂ”, spune Bucşă. Situaţia se regăsea şi în rezultatele companiei, care înregistra în noiembrie 2012 o pierdere de 2 milioane de euro şi o EBITDA de 300.000 de euro. „A fost un an greu, în care a trebuit să o iau de jos, de la nivelurile inferioare de management, şi am avut nevoie de câteva luni pentru a putea începe să comunicăm, să ne stabilim aceleaşi ţinte. Mulţi, ingineri fiind, erau centraţi pe elemente tehnice, ca metri lineari sau cubi. Mie nu-mi spun nimic aceşti metri.A trebuit să facem trecerea de la metri la euro şi mii de euro, şi, foarte important, mii de euro încasaţi.” Iar „mii de euro încasaţi” sunt traduşi de Bucşă astfel: de la un nivel uzual al clienţilor care nu-şi plătesc facturile de 2-3%, care se regăseşte la companiile de distribuţie a gazelor din piaţă, Gaz Sud a ajuns la mai puţin de jumătate de procent, „şi încă mai lucrăm la asta”.

    ALTE MODIFICĂRI AU FOST ADUSE CONTRACTELOR. „Am schimbat furnizorii, am eliminat verigile intermediare, am mers direct la producători sau la companii financiare sănătoase, am renegociat, iar costurile la capitolele mari, cum sunt materialele de execuţie, au scăzut cu 5 – 35%. Toate contractele au înregistrat reduceri”, spune Bucşă. Chiar şi preţul gazelor a scăzut, „cu o diferenţă semnificativă”, adaugă şeful Gaz Sud. Programul de renegocieri continuă şi în prezent.

    „Apoi”, spune Bucşă, „a trebuit să ne orientăm către clienţi”. „În 2012 am mers pe ideea «să luăm mulţi clienţi, poate cu nişte promoţii». Am bătut recordul pe numărul de clienţi, dar banii nu prea se vedeau. Aşa că în 2013 am schimbat politica, inclusiv cea de încasări. Am renunţat la plăţile în rate, de exemplu, acum lucrăm numai cu avans şi plăţi la terminarea lucrărilor.”

    De la cei circa 20.000 de clienţi din 2011, în 2012 compania a adunat 2.500 de clienţi, iar în acest an alţi 1.300, care aduc bani mai mulţi decât cei din anul precedent. Pentru 2014 compania şi-a propus să aducă alţi circa 1.300 de clienţi.

    Aşa că în 2013 EBITDA a crescut la 2,1 milioane euro şi compania a trecut pe break-even. Rezultatele au fost mai bune decât ce s-a bugetat, mai ales că au fost obţinute într-un mediu reglementat, cu preţuri impuse de ANRE, au fost apreciate de acţionari şi au stat la baza deciziei de a achiziţiona Petrom Distribuţie Gaze, tranzacţie care a primit recent aprobarea autorităţilor şi, practic, s-a finalizat.

    PENTRU 2014 PROFITUL NET ESTIMAT ESTE DE CIRCA UN MILION DE EURO, iar EBITDA – de 3,1 milioane euro. „Nu sunt salturi mici şi nici uşoare şi trebuie să motivezi echipa, sunt lucruri care trebuie eficientizate.„ Rezultatele prezentate sunt valabile pentru Gaz Sud şi GDR; distribuţia de la Petrom, care îşi păstrează identitatea juridică, va însemna practic o dublare a afacerilor grupului de companii.

    „Cifrele lor sunt asemănătoare cu cele ale noastre, pornesc de undeva de jos, de la circa un milion minus, şi vor ajunge pe plus într-un an sau doi.„ Iar 2015, crede Bucşă, va fi un an bun, primul în care companiile din grup vor lucra integrat şi care va obţine un rezultat EBITDA de circa 7 milioane de euro. „În acest moment suntem pe locul 4 în piaţă, iar ţinta noastră este să ajungem pe locul 3.”

    GAZ SUD ŞI GRUP DEZVOLTARE REŢELE AU ACŢIONAR MAJORITAR COMPANIA LIGATNE, deţinută de fondul ceh de investiţii PPF Investments. Cele două firme au fost înfiinţate în 2001 şi au clienţi în zone limitrofe Bucureştiului şi în oraşe precum Roşiorii de Vede şi Siret. Alexandru Bucşă a venit de doi ani la conducerea Gaz Sud, după ce a trecut prin poziţii de conducere în Rompetrol şi în Oltchim.

  • STUDIU: Piaţa de publicitate online a fost de 45,5 milioane de lei în primul semestru al anului

     Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, industria telecom îşi menţine supremaţia în ceea ce priveşte sumele investite în publicitatea online autohtonă în prima jumătate a anului 2013, contribuind cu 7,3 milioane de lei la o piaţă de 45,5 milioane de lei, valoarea totală raportată de participanţii la cel mai recent studiu ROADS.

    Conform celei mai recente ediţii a studiului ROADS, valoarea pieţei de publicitate online pe primul semestru al anului în curs a fost de 45,5 milioane de lei, cu 2% mai puţin comparativ cu primul semestru al anului 2012.

    Topul celor mai mari industrii investitoare este completat la distanţă de sectorul bancar (4,4 milioane lei) şi auto (4,2 milioane lei).

    În privinţa formatelor, cele embedded rămân de departe cele mai utilizate în publicitatea online în primul semestru al anului 2013, urmate la o distanţă considerabilă de interruptive formats.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BM a redus estimarea privind creşterea economiei Rusiei în 2013 cu 0,5 puncte, la 1,3%

     Pentru 2014, Banca Mondială anticipează un avans al PIB de 2,2%, urmat de o creştere de 2,7% în 2015.

    Ministrul rus al Economiei, Alexei Uliukaiev, a declarat în noiembrie că anticipează pentru 2013 o creştere economică de 1,5%, care ar fi cea mai redusă pe parcursul mandatelor de preşedinte ale lui Vladimir Putin.

    “Banca anticipează că activităţile de investiţii vor creşte uşor, odată cu sfârşitul ciclului de reducere a stocurilor”, consideră Birgit Hansl, economist al Băncii Mondiale pentru Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două veşti bune de la Washington

    Băncile vor avea timp până în iulie 2015 să se conformeze regulii, însă autorităţile vor ca procesul să de desfăşoare mai rapid, pentru a evita noi cazuri de felul celui al fraudei de 6 mld. provocate în 2012 băncii JP Morgan de traderul poreclit “balena de la Londra”. Cele cinci autorităţi de reglementare implicate în conceperea şi adoptarea legii sunt Rezerva Federală, agenţia federală de garantare a depozitelor bancare şi agenţiile de reglementare a pieţei de capital şi a pieţei bancare.

    Aprobarea de către aceste instituţii a regulii Volcker, eveniment istoric pentru piaţa financiară a SUA, vine după mai mult de un an de când Congresul le-a cerut să o adopte pentru a limita, în sfârşit, riscurile transferate de Wall Street asupra economiei americane inclusiv după criza din 2008.

    În acelaşi timp, republicanii moderaţi au reuşit să impună, în ciuda colegilor conservatori, un acord modest cu democraţii în privinţa bugetului, care ar urma să permită continuarea operaţiunilor federale până în septembrie 2015. Liderul Camerei, republicanul John Boehner, a acuzat ONG-urile conservatoare că vor să folosească Partidul Republican şi poporul american pentru interesele lor, ignorând necesitatea unui acord asupra bugetului.

    Acordul fixează plafoane de cheltuieli pentru anii fiscali 2014 şi 2015, impunând niveluri uşor peste cele stabilite prin mecanismele de tăiere automată aflate în vigoare în prezent şi care au dus în toamnă la blocarea guvernului federal din lipsă de bani. Finanţarea pentru sumele suplimentare ar urma să provină dintr-o combinaţie de reforme, reduceri ale altor cheltuieli şi noi venituri de natură nefiscală.

  • Ce rămâne de făcut dacă tot nu intrăm în Schengen

    De la Bruxelles a sosit, previzibil, ameninţarea că modificarea Codului penal în favoarea politicienilor va fi consemnată în raportul MCV din ianuarie, ceea ce a venit însă pe un fond de iritare tot mai intensă în USL faţă de Bruxelles, atât din cauza amânării continue a primirii României în spaţiul Schengen sub diverse pretexte, cât şi din cauza opoziţiei surde a UE faţă de orice investiţii în Est care le-ar putea concura pe cele europene (fie că e vorba aici de investiţii chineze, aşa cum a ilustrat-o celebra circulară de la Bruxelles care le cerea prudenţă statelor din Est participante la forumul China-Europa de Est de la Bucureşti, fie, dacă e să-i credem pe unii comentatori apropiaţi USL, chiar de investiţii americane gen Chevron).

    Fapt e că premierul Victor Ponta a acceptat până la urmă ca modificarea Codului penal şi modificarea legii amnistiei (planificată şi ea la votare, dar amânată) să se facă numai după discuţii cu MJ, CSM, Parchet şi CE, spre a pune capăt unui scandal care ameninţa să înceapă să-l concureze pe cel din vara trecută, de la referendumul de demitere a preşedintelui. În ce-l priveşte pe co-liderul USL Crin Antonescu, acesta a văzut în toată povestea un nou prilej de a arunca vina pe PSD şi de a se dezvinovăţi pe sine, pretinzând că “a avut informaţii incomplete” asupra conţinutului modificărilor legii, deşi iniţial, ca vechi susţinător al ideii că ghearele DNA şi ANI ar trebui tăiate, se declarase de acord cu mutilarea Codului.

    Pentru oamenii obişnuiţi, modificarea Codului penal în Cameră ar însemna reintroducerea infracţiunilor de insultă şi calomnie, eliminate în 2006, dar a căror reintroducere a devenit necesară după decizia din aprilie a CCR. Pentru demnitari, modificările se referă la scoaterea din categoria celor incriminabili pentru corupţie, mită şi abuz în serviciu a preşedintelui, a parlamentarilor, a avocaţilor şi a notarilor (conform DNA, 28 de parlamentari au dosare de corupţie, inclusiv Bogdan Ciucă de la PC, şeful Comisiei juridice a Camerei), precum şi la ieşirea primarilor de sub incidenţa conflictului de interese (conform DNA, 100 de primari au dosare de conflict de interese).

  • Fiat are un plan de 9 mld. euro ca sa oprească pierderile din Europa. Ce modele pregateşte?

    Fiat, producătorul italian de automobile,  vrea să investească 9 miliarde de euro în noi modele de maşini, pentru a opri pierderile financiare din Europa şi pentru a revitaliza fabricile italiene, scrie Bloomberg Businessweek.

    Producătorul italian se va concentra în cadrul mărcii Fiat pe variante ale modelelor 500 şi Panda, însă şi Maserati şi Alfa Romeo vor fi susţinute de noile modele “Fabricate în Italia”.

    Ca parte a strategiei de revitalizare a producţiei în Italia, Fiat va introduce anul viitor modelele sport 500 şi Jeep, precum şi o versiune decapotabilă de Alfa Romeo 4C. Fiat Punt, modelul emblematic al producătorului italian, va fi înlocuit de o versiune cu 5 uşi a Fiat 500.

    “Este o mişcare istorică şi curajoasă să abandonezi modelele de la care ai plecat. Mergând mai departe cu un nou 500 şi cu modelele Alfa este singura strategie prin care Fiat va putea continua să construiască maşini în Italia”, a spus Roberto Verganti, profesor de management la Politehnica din Milano.

    Fiat a anunţat că doreşte să dezvolte 20 de noi modele pentru Europa până în 2016, inclusiv 8 noi modele de Alfa Romeo.

    Din cauza scăderii cererii de maşini din Italia şi lipsei de noi modele, Fiat a pierdut din cota de piaţă în Europa în ultimii 4 ani. Anul trecut vânzările din regiune ale grupului au fost cu 47% mai mici decât în 2009, iar cota de piaţă a scăzut la 6,3%, comparativ cu 9,3% în 2009.

    Scăderea vânzărilor a dus la pierderi operaţionale de aproape 2 miliarde de euro din 2011, compania italiană pierzând 304 milioane de euro în primele nouă luni ale anului.

  • Ritmul investiţiilor în energia regenerabilă “cu siguranţă” nu va continua – reprezentant ANRE

     “Cu siguranţă nu va continua ritmul de dezvoltare de până acum. Se vor schimba şi participanţii la piaţa de energie regenerabilă. Fonduri de investiţii mari capabile să investească în proiecte mari. Mă aştept ca şi IMM-urile şi consumatorii casnici să îşi instaleze propriile unităţi de producţie”, a declarat marţi Zoltan Nagy Bege, membru în conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), într-o conferinţă pe teme energetice.

    El a adăugat că ANRE a transmis Comisiei Europene (CE) un proiect privind stabilirea unor tarife fixe pentru unităţile fotovoltaice cu o putere mai mică de 1 MW şi pentru centralele în cogenerare de 2 MW. Răspunsul CE este aşteptat în primul trimestru al anului viitor, urmând ca aplicarea tarifelor, a căror valoare Bege nu a menţionat-o, să înceapă până în iunie 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiat mizează pe modele premium

    Pe lângă consolidarea mărcilor Maserati şi Alfa Romeo cu noi modele “Made in Italy”, grupul va reorienta marca Fiat pe variante ale automobilelor 500 şi Panda, renunţând la modele care au avut succes în trecut, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei.

    “Reprezintă o decizie curajoasă, istorică, prin care se va renunţa la rădăcini. Continuarea cu modelele cool 500 şi Alfa Romeo, care au o marjă ridicată de profit, este singura strategie care poate asigura că producţia auto din Italia va continua”, comentează pentru Bloomberg Roberto Verganti, profesor de management la universitatea Politehnica din Milano.

    Livrările Fiat în Europa au fost anul trecut cu 47% sub nivelul din 2009, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Cota de piaţă a grupului în Europa a coborât la 6,2% în acest an, faţă de 9,3% în 2009.

    Fiat a înregistrat în ultimii trei ani pierderi operaţionale de aproape 2 miliarde euro în Europa, din care 304 milioane euro în primele nouă luni ale acestui an.

    Directorul general al Fiat, Sergio Marchionne, vrea să aducă grupul pe profit în Europa după mai mulţi ani de pierderi, pe fondul crizei financiare şi stagnării economiei. Compania a anunţat anterior că intenţionează să dezvolte, până în anul 2016, aproximativ 20 de noi modele destinate Europei.

    Astfel, compania vrea să focuseze producţia din Italia pe modele de lux, potrivit surselor citate. Fiat este de asemenea cel mai mare acţionar al Chrysler şi vizează preluarea integrală a grupului american.

    Anul viitor vor fi lansate noi modele Fiat 500 şi Jeep, precum şi o variantă decapotabilă a automobilului sport Alfa Romeo 4C. Toate aceste modele vor fi produse în Italia. Noul sedan Alfa Romeo Giulia, destinat în principal pieţelor din afara Europei, va fi produs de asemenea în Italia.

    Fiat Punto va fi înlocuit de o versiune cu cinci uşi a modelului 500, care va fi produsă în Polonia pentru a limita costurile şi a maximiza marjele de profit, au continuat sursele citate. Salariile angajaţilor din sectorul auto sunt de aproximativ patru ori mai mici în Polonia decât în Italia, potrivit organizaţiei germane VDA.

    Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii Fiat au refuzat să comenteze asupra strategiei companiei.

    Acţiunile Fiat au deschis luni pe bursa de la Milano în urcare cu 1%, la 5,49 euro, afişând un avans de 44% de la începutul acestui an. Grupul italian are o valoare de piaţă de 6,84 miliarde euro.

    Declinul Fiat odată cu restrângerea pieţei auto europene se vede cel ma bine la fabrica Mirafiori, cea mai mare a grupului, situată în apropierea sediului companiei din Torino. Uzina reprezintă un simbol al industrializării Italiei după cel de-Al Doilea Război Mondial şi a avut până la 50.000 de angajaţi în perioada de apugeo, în anii ’70, când producea peste 600.000 de automobile pe an. În prezent fabrica are doar 5.500 de angajaţi, care lucrează numai câteva zile pe lună, parcaea uzinei fiind de obicei pustie. În primele 10 luni din 2013, fabrica de la Mirafiori a produs mai puţin de 20.000 de maşini, potrivit datelor sindicatului Fim Cisl.

    În acest an, Fiat a trimis în şomaj tehnic o mare parte din cei 30.700 de angajaţi de la uzinele din Italia, majoritatea neavând de lucru timp de cel puţin 5 luni, potrivit sindicatului.

    Noua strategie a Fiat, aşa cum a fost descrisă de sursele citate de Bloomberg, aminteşte de ascensiunea producătorilor auto germani. Mercedes, BMW şi Volkswagen, care deţine şi mărcile Audi şi Porsche, s-au afirmat prin modele premium, cu preţuri mari, produse pe plan local pentru export, pentru a acoperi salariile ridicate din Germania.

  • Dedeman a investit 15 milioane de euro într-un magazin la Ploieşti, unitatea numărul 36 a reţelei

     Amplasat în zona Bariera Bucov, magazinul are o suprafaţă construită de 15.000 mp şi dispune de 380 de locuri de parcare, se arată într-un comunicat al companiei.

    Cu şase magazine noi deschise în acest an, Dedeman vizează creşterea cifrei de afaceri cu 8% faţă de anul 2012, când rulajul s-a ridicat la 540 milioane euro.

    Portofoliul retailerului include peste 45.000 de produse, care acoperă 11 domenii. Compania are peste 6.650 de angajaţi.

    Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din România, este controlată de oamenii de afaceri Dragoş şi Adrian Pavăl.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro