BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Certinvest va prelua activitatea de administrare a fondului KD Maximus

    Fondul deschis de investiţii KD Maximus a fost lansat în iulie 2004 şi investeşte preponderent în acţiuni din România şi Europa de Sud. La sfârşitul anului 2013, fondul KD Maximus avea active de aproape 29 milioane de lei, atrase de la 724 de investitori.

    Fondul va funcţiona timp de încă 30 de zile, începând cu data de 9 ianuarie 2014, conform regulilor de până în prezent, investitorii având posibilitatea de a se adresa KD Investments România sau distribuitorilor autorizaţi ai fondului pentru efectuarea de operaţiuni. La expirarea acestor 30 de zile, Autoritatea de Supraveghere Financiară va suspenda emisiunea şi răscumpărarea titlurilor de participare, până la autorizarea SAI Certinvest SA în calitate de administrator al fondului KD Maximus.

    “Prin adăugarea KD Maximus la portofoliul curent de fonduri administrate, avem ocazia să ne optimizăm prezenţa pe piaţa acţiunilor. În urma transferului, Certinvest va depăşi pragul de 200 de milioane de lei în administrare, prin intermediul celor 16 fonduri de investiţii administrate, crescând proporţia investiţiilor în acţiuni preponderent româneşti la aproximativ 25% din totalul activelor”, a comentat Horia Gustă, preşedintele Comitetului Director al Certinvest.

    “Transferul acestor active este un început, ambele companii identificând avantajul combinării economiilor de scară pe piaţa din România. Suntem încrezători că acest transfer va conduce la consolidarea pieţei de asset management din România şi va fi în beneficiul investitorilor fondului KD Maximus”, a spus Jan Pricop, CEO al SAI KD Investments România.

    Certinvest a luat fiinţă în anul 1994 şi are în prezent în administrare active de aproximativ 43 milioane euro, distribuite în 15 fonduri de investiţii – 9 fonduri deschise şi 6 fonduri închise. Certinvest se remarcă în piaţă şi ca un lider în administrarea portofoliilor private de investiţii, cu o cotă de piaţă de aproximativ 36% pe acest segment.

    KD Funds reprezintă subsidiara de administrare a investiţiilor a KD Group, înfiinţat în 1994. KD Group este unul dintre cele mai mari grupuri financiare private din Europa de Sud-Est, cu activităţi în zona de asigurări şi administrare a investiţiilor, activele administrate la nivel de grup depăşind 1 miliard de euro. Dintre acestea, aproximativ 50% sunt administrate de către divizia de administrare a activelor, KD Funds. Ramura de asigurări a KD Group este reprezentată în principal de Adriatic Slovenica, al doilea asigurător, ca mărime, din Slovenia.

    Cu prezenţe locale în mai multe pieţe sud-est europene (România, Croaţia, Bosnia & Herţegovina, Macedonia), KD Funds este una dintre cele mai importante societăţi de administrare a investiţiilor din regiune. KD Funds administrează în prezent aproximativ 500 milioane de euro în această zonă.

  • 40 mil. euro pentru creditarea IMM-urilor

    Până când va fi disponibil noul produs de creditare, poate fi accesat actualul instrument financiar în derulare sub umbrela JEREMIE, activ din aprilie 2011, prin intermediul căruia au fost acordate peste 1.500 de credite, în valoare totală de peste 110 milioane de euro.

    “Continuarea colaborării cu FEI va susţine acordarea de împrumuturi în condiţii preferenţiale către IMM-uri, permiţându-ne să creştem capacitatea de creditare. Raiffeisen Bank va continua şi în 2014 strategia de creştere a volumului de business pe acest segment, acordul menţionat fiind un pas important în acest sens”, spune Monica Udrescu, director executiv pe segmentul IMM în cadrul Raiffeisen Bank.

    FEI, instituţie deţinută în majoritate de Banca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană, susţine IMM-urile europene, sprijinind accesul acestora la finanţare. Fondul dezvoltă instrumente de capital de risc, de garantare şi microfinanţare specifice acestui segment de piaţă.

    JEREMIE (“Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises”) este o iniţiativă comună a Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii, care are ca obiectiv îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru IMM-uri.

  • Lipsa de calificare a forţei de muncă în noile tehnologii, o problemă serioasă pentru Europa

     După cinci ani de criză economică, această neconcordanţă între pregătirea forţei de muncă şi tipul de calificare necesară reprezintă una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă ţările europene, relatează New York Times.

    Sutele de mii de oameni care şi-au pierdut locurile de muncă şi mulţi tineri care intră pe piaţa muncii descoperă că pregătirea lor nu se potriveşte cu posturile bazate pe inovaţie care apar pe continent.

    “În toate ţările se anticipează că multe dintre noile locuri de muncă vor fi în domeniul economiei cunoaşterii. Dar asistăm la o nepotrivire îngrijorătoare a competenţelor, ceea ce înseamnă că un mare număr de şomeri nu sunt pregătiţi pentru posturile care se oferă”, a arătat Glenda Quintini, economist la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Opinie Dragoş Damian: Personalitatea anului 2013 în sănătate (şi probabil că şi în economie): Institutul Cantacuzino

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Eu personal vad repornirea Institutului Cantacuzino ca pe o victorie economica, ca pe o franare, chiar daca modesta, a dezindustrializarii Romaniei. Fie ca este vorba de neglijenta sau nepasare, de management deficitar sau incompetenta, de frauda sau de-a dreptul de furt, de lipsa de viziune sau de tradarea intereselor nationale, industria chimica, incepand cu exploatarea resurselor si pana la adaugarea de valoare in produsul finit, candva fala economiei economiei noastre alaturi de industria constructiilor de masini si de cea metalurgica, a fost pusa la pamant in mai putin de 10 ani.

    Revenirea in actualitate a Institutului Cantacuzino ma bucura nu numai ca pe un mare partizan al reindustrializarii, ci si ca pe unul dintre milioanele de romani care de-a lungul deceniilor au fost imunizati cu produse fabricate aici, sau ca pe unul dintre milioanele de parinti care si-a vaccinat sau tratat copiii cu medicamente de la institut. Nu exista multe structuri industriale in lume, indiferent ca sunt sub actionariat public sau privat, probabil doar 7-8, care sa dezvolte, manufactureze si comercializeze vacinuri, reactivi, seruri si produse biologice. Iar rolul lor pentru siguranta si securitatea populationala este de prima importanta, indiferent de polemicile iresponsabile ale diverselor curente de internet care decredibilizeaza actul imunizarii (s-a uitat fara indoiala despre variola, poliomelita, TBC, gripa, despre epidemiile devastatoare din istoria omenirii care astazi sunt aminiri tocmai din cauza imunizarii). Este asa de important incat sunt tari gata sa securizeze prin paza militarizata producatorii de vaccinuri in asa fel incat sa se evite o eventuala agresiune de tip terorist cu posibile efecte cumplite asupra sanatatii publice.

    Revenind la Institutul Cantacuzino, despre care imi permit sa decretez ca este personalitatea anului 2013 in sanatate, cred ca nu trebuie sa vorbim despre trecut si prezent, ci despre viitor, daca dorim sa ajunga o personalitate si in economie. Astfel, planurile de masuri de conformare cu bunele practici de fabricatie GMP sunt capitale pentru ca regulile de calitate din UE privind fabricatia medicamentelor nu permit abateri sau exceptii, iar costurile de milioane de Euro necesare repornirii institutului arata ce inseamna sa nu respecti regulile jocului. Diversificarea si modernizarea portfoliului, altfel spus dezvoltarea afacerii, nu sunt elemente de competitivitate, ci insasi de supravietuire, intr-un domeniu in care investitorii cer industriei mai mult efort pentru inovatie si diferentiere, autoritatile sunt cu ochii-n patru la cheltuieli iar utilizatorii care dau proprii bani din buzunar sunt pretentiosi, precauti si tot mai bine informati. Apoi, Institutul Cantacuzino trebuie sa invete regulile economiei de piata, iesind din zona de confort creata de dependenta de comenzile publice asa-zis sigure, creandu-si propria structura comerciala care sa acopere nevoile din zona privata. Adica sa fie condus ca o afacere. Si nu in ultimul rand, Institutul Cantacuzino trebuie sa se uite peste granite, sa gaseasca parteneri regionali privati sau institutionali, care sa-i asigure piete de desfacere catre Asia, Africa, America de Sud, unde practic nu exista producatorii de vaccinuri si unde constrangerile legate de costuri pot asigura institutului suprematie competitiva. Asta va aduce cu sine si surse de finantare care sa sustenabilizeze institutul, reducand dependenta de sursele publice.

    Exista un paradox greu de explicat cu privire la industria locala de medicamente, caruia i-a cazut victima si institutul. Lipsa de viziune a autoritatilor de acum 20 de ani, care au crezut ca domeniul nu este de viitor, a salvat fabricile romanesti de medicamente de la destructurarea restului industiei chimice. Ele au fost privatizate si au ajuns in proprietatea unor investitori strategici si financiari care au stiu sa le competitivizeze, in asa fel incat astazi Romania este un exportator de medicamente in peste 90 de tari din 5 continente. Aceeasi lipsa de viziune, in prezent, a facut ca prin reglementari defectoase incepand cu 2009 si pana in 2012 sa scada cu peste 40% productia locala de medicamente pentru piata domestica, sectorul sa contribuie la 15% din deficitul total al balantei comerciale a Romaniei si in cele din urma, sa inchida fabrici intregi.

    Desigur ca nu intamplator Institutul Cantacuzino este repornit in “Anul Ion Cantacuzino”, cand Romania serbeaza 150 de ani de la nasterea celui care a contribuit enorm la tezaurul descoperirilor din imunologie. Probabil ca nu exista o modalitate mai simbolica de a lega traditiile scolii medicale romanesti cu noua ordine economica decat aceea de a transforma Institutul Cantacuzino intr-un jucator industrial de talie internationala.

  • Audi va face investiţii de 22 de miliarde de euro în noi modele, până în 2018

     Cea mai mare parte a investiţiilor vor fi în extinderea gamei de produse, a declarat directorul financiar al companiei, Axel Strotbek, relatează Bloomberg.

    Audi vrea să ajungă la vânzări anuale de 2 milioane de maşini şi vehicule sport utilitare, după ce livrările au ajuns la 1,5 milioane de vehicule în 2013, cu doi ani mai drevreme decât era planificat, potrivit directorului general Rupert Stadler.

    Bugetul de investiţii se bazează pe un program de 13 milioane de euro valabil până în 2016, stabilit anul trecut, şi se va concentra pe dezvoltarea de tehnologii cum sunt cele pentru motoare electrice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai sigura metoda de investitii, la ora actuala. Nu e nici aurul, nici valuta

     GMO, condusa de investitorul Jeremy Grantham, manageriaza 112 miliarde de dolari. Grantham nu crede in stimulii oferiti de guvern ori in cumpararea de actiuni, insa pariaza pe lemn. Motivul este interesul foarte mare pe care China il manifesta in directia acestui produs.

    Si, desi cumpararea unei paduri nu este tocmai cel mai la indemana lucru, investitia are toate sansele sa-si arate roadele bogate in viitorul apropiat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Japonia a adoptat un BUGET RECORD, de peste 920 miliarde de dolari, pentru următorul an fiscal

     Guvernul şi coaliţia de guvernare au adoptat pentru anul fiscal 2014-2015, care va începe la 1 aprilie, un proiect de buget care presupune cheltuieli de 95.880 miliarde yeni (921 miliarde de dolari), potrivit ministrului de Finanţe Taro Aso, citat de Bloomberg.

    Necesarul de finanţare estimat pentru anul viitor a fost redus uşor, la aproximativ 396 miliarde de dolari.

    Premierul Shinzo Abe încearcă să pună capăt spiralei deflaţioniste care a limitat creşterea economică în ultimii 15 ani şi să gestioneze creşterea continuă a cheltuielilor cu pensii şi asistenţă socială, cauzată în principal de îmbătrânirea populaţiei. De asemenea, guvernul trebuie să găsească o soluţie sustenabilă pentru reducerea datoriei de stat, ajunsă la aproximativ 220% din PIB, cel mai ridicat nivel din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care vor fi cele mai bune investiţii în 2014

    Dintre domeniile de interes de anul viitor, agricultura va atrage cele mai multe investiţii, însă procentul nu poate fi estimat. „Principalul argument pentru agricultură este interesul major al fondurilor de investiţii străine pentru cumpărarea de terenuri şi ferme, dar şi pentru cultivarea şi operarea acestora. Terenul din România prezintă avantaje majore pentru investitori, datorită faptului că există suprafeţe foarte mari de teren care pot fi încadrate în zona de culturi bio, fapt ce ridică preţul produsului final”, explică Bogdan Badea, Managing Director Accace în România.

    IT-ul rămâne şi el un domeniu de interes, datorită creşterii cererii de aplicaţii sau dezvoltării de programe, unde România este privită ca una dintre cele mai mature pieţe pentru externalizare. Nu în ultimul rând, un domeniu care a atras şi atrage în continuare companii este cel al centrelor de externalizare, cu un potenţial foarte mare. Deosebirea faţă de primele două domenii menţionate este aceea că generează venituri mai mici pentru economie, însă are avantajul de a crea cele mai multe locuri de muncă.

    În plus, trebuie menţionat faptul că unul dintre factorii care au atras companiile în ultima perioadă, dar care de multe ori trece neobservat, este chiar dezvoltarea pieţei locale de  externalizare. Motivul este simplu: furnizorii de servicii de externalizare vin în sprijinul companiilor şi, implicit, în sprijinul investitorilor, prin raportul avantajos calitate – preţ al serviciilor prestate, simplificând procesele interne şi crescând încrederea investitorului în piaţa locală, prin diminuarea impactului negativ al impredictibilităţii fiscale şi preluarea poverii administrative.

    Avantajele României faţă de ţările din regiune rămân în continuare forţa de muncă şi costurile operaţionale scăzute, în timp ce punctele slabe sunt reprezentate de birocraţie, pe care investitorii o percep ca fiind excesivă, şi lipsa predictibilităţii fiscale.

    „Forţa de muncă este privită din două perspective: în primul rând vorbim de costul mai redus faţă de ţările din regiune, apoi de o pregătire mai bună atât în ceea ce priveşte limbile străine, cât şi expertiza pe zona de IT. Pe de altă parte, schimbările dese ale legislaţiei fiscale sperie mulţi investitori. Avem, desigur, clienţi care au fost nevoiţi să îşi schimbe strategia din România din cauza modificărilor fiscale neaşteptate, însă în final contează cum venim noi în întâmpinarea acestora, ce soluţii le oferim pentru a continua să investească în piaţa locală”, a explicat Bogdan Badea.

    Principalul risc pentru investitorii străini este dat de lipsa predictabilităţii din zonele legislativă şi fiscală iar în anumite domenii, cum ar fi IT-ul, se poate vorbi şi despre dificultăţi în a găsi forţă de muncă specializată.

    Cu toate acestea, printre cei mai activi investitori în România se numără fondurile de investiţii şi companiile din Europa de Vest, însă nu există o segmentare clară a domeniilor de care ei sunt interesaţi.

  • Previziuni 2014: AdePlast vrea să investească în Arabia Saudită

    ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ, fondatorul AdePlast.

    În prima parte a anului vor avea loc discuţii la sediul Adeplast, în vederea unor investiţii în Kuweit, în fabrici similare celor deţinute de AdePlast în România. Pe toată perioada demarării planurilor pentru investiţiile din Arabia Saudită şi Kuweit, produsele AdePlast vor fi exportate către aceste ţări.

    Pentru 2014 compania are în vedere continuarea procesului investiţional. Pe lângă cele 9 fabrici aflate pe cele 3 platforme din Oradea, Ploieşti şi Roman, AdePlast urmăreşte construcţia celei de-a zecea. “AdePlast nu se opreşte şi continuă şi în 2014 seria investiţiilor. Vrem să facem pe platforma de la Ploieşti o fabrică de vată bazaltică de mare densitate pentru termosisteme performante, panouri antifoc şi pentru alte industrii. Investiţia depinde în totalitate de acordarea unui ajutor de  la stat. Avem aprobarea pentru un credit de la BCR de 17.600.000 euro din care 4.500.000 euro reprezintă un credit punte, iar 13.100.000 euro reprezintă valoarea unui credit pe  8 ani şi 6 luni  cu o perioadă de graţie de 2 ani. Pentru aceasta am mărit şi capitalul social de la 3.300.000 lei la 30.000.000 lei”, declară Marcel Bărbuţ.

    Exportul este o direcţie strategică pe care AdePlast se va concentra în 2014. Bulgaria, Moldova, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania sau Libanul sunt principalele pieţe pe care compania le vizează. ”Pe plan local am reuşit să avem o foarte bună acoperire, în 2014 ne vom orienta şi către pieţele externe. De la anul fabrica din Oradea va beneficia de un agreement European ETAG 04 şi vom putea să exportăm cantităţi mari în Austria şi Germania. Nu am renunţat nici la ideea preluării  unui producător mic austriac la graniţa cu Germania, pentru a putea livra către marile lanţuri de magazine multinaţionale”, declară Marcel Bărbuţ.

    Pentru anul 2014, AdePlast intenţionează să intre pe piaţa din Arabia Saudită unde urmează să semneze un memorandum de înţelegere până la sfârşitul acestui an. ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  o fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • Trei loturi de autostradă, de 60 de kilometri, inaugurate pe ruta Orăştie – Sibiu

     La eveniment vor participa premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova.

    Cele trei loturi (I, II şi IV) au lungimi de 24,1 kilometri, 19,7 kilometri şi respectiv 16,6 km.

    Şoferii vor putea circula pe autostradă de la Orăştie până în localitatea Cunţa din judeţul Alba, după care urmează o porţiune încă nefinalizată, până la Sălişte (judeţul Sibiu), şi în continuare lotul IV al autostrăzii, până la Sibiu.

    Valoarea contractului de proiectare şi execuţie pentru primul lot, construit de austriecii de la Strabag, este de 551 milioane lei fără TVA, din care s-a decontat 35,4% în acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro