BusinessMagazin

Tag: energie

  • Adriean Videanu: Daca gazele se scumpesc cu 5-6%, “n-ar fi un capat de tara”

    Chiar daca se va majora pretul gazelor cu 5-6%, pe consumul
    mediu al unei familii impactul va fi de 2 lei, si de 5,7 lei pe
    gigacalorie”, a explicat el. “Este decizia ANRE, dar nu cred ca va
    fi un capat de tara. Este vorba despre 2 lei si respectiv 5,7 lei
    in plus pe facturi.”

    Intrebat cat va plati el personal pentru incalzirea noii sale case
    de patru camere, liderul PDL a spus ca nu stie intrucat constructia
    nu este gata si nu locuieste inca acolo. “Am doar o casa in
    constructie si asa este pusa si in declaratia mea de avere”, a mai
    spus prim-vicepresedintele PDL.

    Videanu afirma insa firmele la care el are acţiuni sau pe care le
    controlează au credite de 22 milioane euro şi plătesc “foarte greu”
    ratele către bănci, care se ridică la câteva milioane de euro
    anual. “Din păcate (terenul de la Marriott – n.red.) este gajat la
    bancă, el a constituit suportul pentru a lua credite”, afirma
    ex-ministrul.

    Detalii pe www.mediafax.ro si www.incont.ro.

  • Seful Enel Romania: Intai reformati sectorul energetic si pe urma investim la Cernavoda

    “Disponibilitatea noastra de a investi depinde decisiv de felul
    cum vor fi reformate reglementarile pietei de energie. Vrem sa
    vedem ce va face Guvernul pentru reforma sistemului de generare.
    Cred ca e un moment crucial de care depind deciziile
    investitorilor”, afirma Zito.

    Enel face parte din consortiul creat pentru constructia si operarea
    reactoarelor 4 si 5 ale centralei de la Cernavoda. Ceilalti
    parteneri sunt Electrabel – GDF Suez (Franta) si RWE AG (Germania)
    si CEZ (Cehia), care detin fiecare cate 9,15%, la fel ca Enel,
    respectiv ArcelorMittal si Iberdrola, cu cate 6,2%. Statul, prin
    Nuclearelectrica, detine 51% din proiect, insa a anuntat ca ar dori
    sa-si reduca participatia, din lipsa de bani. Recent, CEZ a anuntat
    ca se retrage din consortiu, ca sa se concentreze pe proiecte mai
    sigure si mai rentabile, iar cota sa de 9,12% ar urma sa fie
    vanduta.

    Enel, care are ar fi interesata “in principiu” sa preia o parte sau
    toata cota CEZ, insa din nou “trebuie sa vedem cum va fi reformata
    piata energiei”, insista Zito.

    Companiile investitoare in proiectul celor doua reactoare urmeaza
    sa decida pana la sfarsitul anului daca raman in consortiu sau
    renunta.

    Guvernul intentioneaza sa combine toate activele din energie unde
    este actionar, inclusiv productia de energie nucleara, in doua mari
    companii, Electra (complexurile Turceni, Craiova si Rovinari,
    Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului, o serie de
    sucursale Hidroelectrica) si Hidroenergetica (o serie de sucursale
    Termoelectrica si Hidroelectrica si parti din Compania Nationala a
    Huilei). Planul a fost insa amanat pe parcursul acestui an, din
    cauza opozitiei sindicatelor si a unor actionari ai Fondului
    Proprietatea, care se opun constituirii celor doua companii prin
    combinarea unor active profitabile cu unele perdante, aflate chiar
    pe lista FMI cu companii monitorizate (Termoelectrica).

    Bloomberg noteaza ca proiectul crearii celor
    doi mamuti energetici a fost criticat si de seful E.ON Romania,
    Frank Hajdinjak, pe motiv ca pune in pericol noile investitii si ca
    “este un pas inapoi” pentru piata.

    Claudio Zito a adaugat, in schimb, ca Enel este interesata sa
    discute despre posibila cumparare a participatiilor minoritare ale
    statului la filialele locale ale Enel si E.ON, insa nu poate
    comenta cand ar putea sa aiba loc asemenea achizitii, avand in
    vedere recenta remaniere guvernamentala. “Noul ministru al
    economiei trebuie sa-si defineasca mai intai propria viziune si sa
    obtina toate informatiile necesare”, a comentat Zito, referindu-se
    la Ion Ariton, succesorul in functie al lui Adriean Videanu.

    In primavara, Enel a anuntat ca va investi in urmatorii cinci
    ani peste 700 de milioane de euro in dezvoltarea retelei electrice
    din Romania. Enel controleaza cele trei companii de distributie si
    furnizare de energie din Banat, Dobrogea si Muntenia Sud, foste
    filiale ale Electrica.

    Fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, anuntase ca statul
    ar vrea sa vanda participatii de 17% la E.ON Gaz Romania si E.ON
    Gaz Distributie, precum si pachete de circa 15% la Enel Distributie
    Banat si Enel Distributie Dobrogea, respectiv 27% la Enel
    Energie.

  • Vanzarea pachetului detinut de stat la Petrom la BVB se amana pentru 2011

    “Suntem in procesul de selectie a intermediarilor. Speram sa
    finalizam pana la sfarsitul anului, iar apoi brokerul ne va
    consilia in privinta celui mai bun moment pentru vanzare”, a
    declarat pentru
    Bloomberg     Claudiu Stafie, secretar de stat in Ministerul
    Economiei, precizand ca din momentul cand decizia va fi luata, va
    mai fi nevoie de cateva saptamani pentru a pregati documentele
    necesare vanzarii pe bursa a actiunilor.

    Fostul ministru al industriei, Adriean Videanu, avea in plan ca
    actiunea sa se incheie pana in luna septembrie. Videanu spunea in
    august ca statul va vinde inca din acest an pachetele minoritare la
    Petrom, Transelectrica si Transgaz, pentru ca in 2011 sa fie cotat
    un prim pachet din Romgaz, iar in 2012 sa urmeze Hidroenergetica si
    Electra, viitorii “campioni nationali” energetici a caror creare o
    avea in vedere Guvernul.

    Scoaterea la vanzare prin Bursa a participatiilor minoritare ale
    statului la marile companii energetice ar urma sa aiba dublu scop –
    sa atraga la buget bani ieftini care ar putea fi folositi pentru
    lucrari de infrastructura sau alte investitii finantate public si
    sa impulsioneze piata de capital.

    In ceea ce priveste Petrom, statul intentioneaza sa foloseasca
    toata suma pe care o va obtine pentru a participa la majorarea de
    capital initiata de proprietarul Petrom, grupul austriac OMV, in
    asa fel incat sa nu-si dilueze participatia, spunea Adriean
    Videanu. In primavara, AGA a aprobat o majorare de capital cu 600
    de milioane de euro care ar trebui sa aiba loc in decurs de un
    an.

    Seful OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, declara in august ca va astepta
    decizia statului de a vinde o parte din cota sa de 20,6% din Petrom
    inainte de a initia o operatiune de majorare de capital. OMV detine
    51,01% din actiunile Petrom, statul (prin Ministerul Economiei)
    detine 20,6%, iar Fondul Proprietatea 20,1%.

  • Guvernul nu renunta la ideea de a recupera datoriile Rompetrol

    “Statul roman va contesta in instanta toate actiunile
    efectuate de Rompetrol care sunt in afara actelor normative in
    vigoare in Romania si vom recupera in instanta aceste sume de
    bani”, a spus premierul Emil Boc, intrebat de jurnalisti cu ce va
    inlocui banii pe care statul trebuia sa ii primeasca de la
    Rompetrol.

    KazMunaiGaz a decis, joi, sa
    converteasca in actiuni obligatiunile emise de Rompetrol in 2003 si
    pe care nu le-a rascumparat de la stat. Asadar, statul a reintrat
    in actionariatul Rompetrol Rafinare    , cu o participatie de
    44,69% din capital, ca urmare a conversiei in actiuni a unor
    obligatiuni pe care compania, controlata de KazMunaiGaz, nu le-a
    rascumparat pana joi, termenul limita. Daca statul ar vinde la
    bursa actiunile primite la Rompetrol Rafinare, ar incasa 1,18
    miliarde de lei.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Cele mai importante evenimente de vineri

  • Erste: Pretul petrolului va ajunge la 79,8 USD/baril pana la sfarsitul anului

    “Estimam o medie a pretului petrolului de 79,8
    USD/baril pentru sfarsitul anului 2010, urmand sa creasca la 86,8
    USD/baril la sfarsitul anului 2011 si la 102,6 USD/baril pe termen
    lung (sfarsitul anului 2015)”, precizeaza Thomas Unger, analist al
    sectorului petrolului si gazelor in cadrul Erste Group. In ultimele
    12 luni, pretul a avut fluctuatii situate intr-un interval extins
    de 64-87 USD/baril.

    In ce priveste factorii care ar putea influenta pretul titeiului
    pe viitor, stocurile de titei de la nivelul tarilor consumatoare
    din OECD se mentin la un nivel ridicat si ar trebui sa actioneze ca
    tampon in fata volatilitatii. In plus, riscul de deficit al ofertei
    pare a fi minim in urmatorii 2-3 ani, deoarece productia de petrol
    tine usor pasul cu cresterea consumului.

    “Cererea globala de titei a crescut cu 2% fata de media anului
    2009 si se preconizeaza o noua crestere atat pe termen scurt, cat
    si pe termen mediu”, adauga Unger – in primul rand in pietele
    emergente (China). In Europa, cererea de titei ar putea scadea in
    continuare cu aproximativ 0,7% pe an pana in 2020, date fiind
    regulamentele UE mai stricte privind emisiile de CO2 din transport
    si trecerii la autovehicule alimentate electric. In schimb,
    analistul Erste vede potential de crestere in Europa Centrala si de
    Est: “Polonia si Romania par sa detina cel mai ridicat potential de
    crestere – la 60% din media UE, s-ar inregistra o cerere
    suplimentara de 13,5 milioane de tone de titei sau 2% din totalul
    UE”.

    RECOMANDARI: OMV, PETROM

    Ca recomandari de investitii in actiunile companiilor din
    sector, Erste precizeaza ca OMV este “una din optiunile preferate”
    de investitie si isi mentine recomandarea de cumparare. “Chiar daca
    actiunile OMV nu se bucura de atentia pe care o merita, suntem
    convinsi ca aceasta companie va continua sa inregistreze aceleasi
    performante solide. Metodologia noastra modificata de evaluari a
    generat un nou pret tinta de 36,5 euro, in scadere de la 39 EUR”,
    apreciaza Unger.

    In ce priveste Petrom, pretul tinta pentru Petrom a crescut cu
    19%, ajungand la 0,38 lei pe actiune, de la tinta anterioara a
    Erste de 0,32 lei. “Cu aceasta crestere si un mediu favorabil
    pentru echipamentele upstream, avem incredere in recomandarea
    noastra de acumulare. Romania intentioneaza sa lichideze
    participatia sa de 9,8% in compania Petrom prin vanzare pe bursa,
    incurajand astfel libera tranzactionare a actiunilor. Dupa
    finalizarea tranzactiei, exista o mare probabilitate de majorare a
    capitalului cu 600 de milioane de euro in 2011. Cu toate acestea,
    nu am inclus-o pana acum in estimarile noastre, deoarece nu este
    inca definitivata.”

  • David, Hidroelectrica: Avem sanse de a deveni cel mai mare pol energetic din estul Europei

    “Energia si agricultura sunt domeniile care ne vor aduce
    cresterea economica. Europa se bazeaza pe Romania in ceea ce
    priveste securitatea energertica, dar noi inca stam sa ne gandim ce
    mine trebuie sa inchidem, inca dezbatem asupra modului in care
    trebuie rezolvate anumite probleme”, a declarat David, facand
    referire la multiplele tentative de a restructura Compania
    Nationala a Huilei, una dintre cele mai mari gauri negre din
    Romania.

    Citeste mai multe despre sansele Romaniei de a
    deveni cel mai mare pol energetic din estul Europei pe
    www.zf.ro.

  • E.ON va construi trei parcuri eoliene in Vaslui

    Grupul german de utilitati E.ON, cu afaceri de peste un
    miliard de euro pe plan local, are in dezvoltare trei proiecte
    eoliene, toate localizate in Vaslui, in care investitiile ar putea
    ajunge la 200 de milioane de euro in cazul in care compania va
    decide sa utilizeze echipamente noi.

    Potrivit datelor Transelectrica, transportatorul national de
    energie electrica, parcurile vor avea o capacitate de 30 MW, 46 MW,
    respectiv 36 MW, si au deja avizele tehnice de racordare la retea,
    aceasta fiind una dintre etapele de inceput de autorizare pentru
    realizarea unei investitii eoliene.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro.

  • Seful OMV, cel mai bine platit executiv austriac, a incasat anul trecut 2,59 mil. euro

    Presedintele si CEO companiei OMV, Wolfgang
    Ruttenstorfer, a incasat cel mai mult – 2,59 milioane de euro,
    conform raportului IVA, citat de presa vieneza. Mandatul lui Ruttenstorfer la
    conducerea companiei se incheie anul viitor.

    OMV are circa 5.700 de angajati in Austria si
    26.800 in strainatate, iar in 2009 a avut afaceri de circa 18
    miliarde de euro. Pentru Petrom, OMV a anuntat investitii de circa
    5 miliarde de euro pana in 2015, din care aproape un miliard in
    acest an, pentru productia de petrol, centrala electrica pe gaze de
    la Brazi si proiectul de energie eoliana de la Dorobantu, judetul
    Constanta.

    Pe locul secund intre cei mai bine platiti,
    conform calculelor IVA, s-au situat sefii grupului de constructii
    Strabag, cu compensatii de 8,7 milioane de euro pentru cei sapte
    membri ai boardului, in frunte cu Hans Peter Haselsteiner, care
    este si proprietarul companiei.

    Dintre companiile cu activitate in Romania, si
    grupul imobiliar Immofinanz s-a clasat bine in topul salariilor,
    directorii sai fiind platiti anul trecut cu 6,8 milioane de euro,
    fata de numai 2,2 milioane in 2008. Anul acesta, Immofinanz a
    fuzionat cu subsidiara sa, fondul de investitii Immoeast,
    rezultatul fiind un portofoliu combinat de active imobiliare
    estimat initial la peste 15 miliarde de euro. In Romania, grupul
    detine active de circa 750 de milioane de euro.

  • Un razboi rafinat. Fiscul vs Rompetrol

    Cu o zi in urma, AGA Rompetrol Rafinare – respectiv proprietarul
    rafinariei Petromidia, KazMunaiGaz – a aprobat conversia in actiuni
    a obligatiunilor nerascumparate pana la 30 septembrie, ceea ce
    inseamna ca statul va deveni principal actionar minoritar, cu mai
    mult de 40% din actiuni. Nedorind un astfel de deznodamant, statul
    incearca in continuare sa forteze KazMunaiGaz sa plateasca datoria,
    de asta data prin intermediul ANAF, care a pus sechestru asigurator
    pe o serie de terenuri si instalatii ale Petromidia, ca ele sa nu
    poata fi vandute. Replica ex-proprietarului Petromidia, Dinu
    Patriciu, a fost ca rafinaria a platit in fiecare an statului taxe
    si impozite de peste un miliard de dolari si ca deci nu are de dat
    niciun ban in contul obligatiunilor, care nici nu ar fi trebuit sa
    fie puse in sarcina companiei, atata vreme cat ele n-ar reprezenta
    decat “datorii ale statului catre el insusi”.