BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Investiţie de 14,1 milioane de euro, finalizată în Titan

    Capitalul investit de Adama în ultimele 12 luni în cartierul Titan din Bucureşti ajunge la 14,1 milioane euro, concretizându-se în 210 apartamente. Finalizarea Edenia Titan 2 se adaugă celor 84 de unităţi recent livrate în cea de-a doua etapă de dezvoltare din Evocasa Optima. Portofoliul de locuinţe construite de Adama în cartierul bucureştean depăşeşte astfel 950 de apartamente.

    Cea de-a doua etapă de construcţi din Edenia Titan este compusă dintr-o clădire de 11 etaje şi 126 de apartamente de una, două şi trei camere. Investiţia doar pentru această fază a proiectului a ajuns la 8,7 milioane euro, lucrările fiind demarate în luna octombrie 2012 şi finalizate în această toamnă, respectând calendarul trasat de dezvoltator la începutul construcţiei.

    Edenia Titan are deja o comunitate extinsă de locatari – prima fază de dezvoltare este compusă din 226 de unităţi şi a fost vândută şi locuită în proporţie de 100%. Apartamentele din Edenia Titan 2 au preţuri de pornire de la 54.286 euro pentru o garsonieră, 62.381 euro pentru un apartament de două camere şi 95.968 euro pentru o unitate de trei camere, fără  T.V.A .


     

  • ONU – Producţia alimentară creşte în Coreea de Nord, însă malnutriţia persistă: “Întârzierea procesului de creştere la copii este alarmantă”

     În lipsa unui sistem public de distribuţie a alimentelor în economia planificată de stat, familiile depind de pieţele negre şi de trocuri pentru a se hrăni, potrivit unui studiu naţional efectuat de Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) şi Programul Alimentar Mondial (PAM), publicat joi seara.

    “În pofida unei ameliorări continue a producţiei agricole, sistemul alimentar rămâne foarte vulnerabil la şocuri şi la penurii”, anunţă Kisan Gunjal, economist la FAO.

    Producţia alimentară totală a Coreei de Nord este estimată la 5,03 milioane de tone pentru 2013, adică o creştere cu 5% în raport cu anul precedent.

    Dar consumul alimentar, care reprezintă 84%, este considerat “limitat” sau “sărac”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Forumul economic China-Europa Centrală şi de Est – Premierul Chinei: România va fi tigru al Europei. Dacă toţi tigrii vor colabora, va fi o piaţă uriaşă

     “Am ascultat prezentarea premierului Ponta despre economia României. Cred că România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă”, a spus premierul Chinei în deschiderea Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est.

    Li Keqiang a artătat că este convins de potenţialul relaţiilor economice dintre China şi cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est, după ce premierii acestor ţări i-au prezentat perspectivele economice excelente ale regiunii.

    El adăugat că Europa, în mod particular Uniunea Europeană, este cel mai mare partener comercial al Chinei, dar că, în cadrul relaţiilor comerciale China-UE, comerţul cu ţările din Europa Centrală şi de Est reprezintă doar 10%, iar volumul investiţiilor este şi mai mic, fapt ce constituie un potenţial deosebit pentru dezvoltarea acestor relaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a aprobat mai multe acorduri petroliere între ANRM şi East West Petroleum. Acestea ar permite exploatarea gazelor de şist din Băile Felix

     Acordurile au fost aprobate printr-un set de hotărâri de guvern.

    Anexele documentelor nu sunt publicate, fiind clasificate.

    Toate acordurile au intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial a hotărârilor de guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: China are nevoie de prieteni politici pe termen lung, de încredere, şi de parteneri comerciali

     El a arătat totodată că şi China are nevoie, de asemenea, de o Europă puternică, de un partener puternic pe scena mondială, şi că, cu cât mai puternică este Europa, cu atât va fi mai bine pentru China şi pentru restul lumii.

    “Însă, trebuie să spun astăzi, aici, foarte clar: Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările din Europa se dezvoltă din punct de vedere economic suficient de rapid pentru a creşte standardele de trai, infrastructura şi serviciile sociale, iar Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările prezente astăzi aici, chiar dacă nu sunt încă membre ale UE, se pot integra în acest program cât mai rapid. UE care include ţările noastre, însă şi alte ţări precum Republica Moldova, Turcia, Ucraina şi, astfel, această regiune poate fi un actor global de care lumea are nevoie”, a spus Ponta la deschiderea Forumului Economic şi Comercial China – Europa Centrală şi de Est.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care vrea să cumpere seminţe de pe cele 200 hectare de cânepă ale IKEA din România

    DINTRE TOATE AFACERILE PE CARE LE-AM FĂCUT, ACEASTA ÎMI ESTE CEA MAI DRAGĂ„, spune Dan Lăzărescu despre Canah, fabrica de procesare a seminţelor de cânepă pe care a deschis-o în urmă cu şapte ani la Salonta, în judeţul Bihor. Canah este al treilea business pe care îl dezvoltă Dan Lăzărescu, după Rombel (laboratorul de servicii medicale care a stat la baza dezvoltării Medicover în România) şi  după Totalsoft (înfiinţat împreună cu foştii săi colegi de la Energomontaj).

    Povestea Canah, un business care îi va aduce în 2013 venituri de peste 4 milioane de euro, a început după ce Lăzărescu a citit o carte despre beneficiile cânepei („Totul despre cânepă„) şi a început să aprofundeze subiectul. A aplicat prin programul SAPARD pentru construcţia unei fabrici de procesare a seminţelor de cânepă în valoare de 1,7 milioane de euro, pe care a construit-o în 2006 şi a pregătit-o să producă din 2007.

    Planul scris pentru proiectul SAPARD nu s-a potrivit însă cu realitatea de la Salonta, localitatea unde omul de afaceri a decis să facă business din agricultură – cu menţiunea că nu a avut niciodată în plan să şi cultive cânepă, ci doar să o proceseze. „Încă din nota de fundamentare a proiectului, ideea a fost să construim fabrica într-o zonă cu tradiţie în cultivarea cânepei, aşa că ne-am îndre-ptat atenţia către Ardeal şi Banat, unde înainte de ‘89 erau cele mai multe topitorii de cânepă„, povesteşte omul de afaceri, care a aflat din documentarea pentru proiect că România ajunsese să cultive 160.000 de hectare de cânepă în anii ‘80, în special pentru tulpină, deci pentru utilizare industrială.

    Procesarea seminţelor de cânepă, care este o altă direcţie de business, avea mai multă tradiţie în Moldova, dar Dan Lăzărescu s-a îndreptat către regiunea cu cel mai bun mix între tradiţie în cultivare şi acces cât mai rapid la piaţa vest- europeană.

    INAINTE DE A TRIMITE PROIECTUL PENTRU ANALIZĂ, omul de afaceri a făcut o conferinţă la primăria din Salonta, unde au venit mai mult de 60 de persoane interesate să cultive cânepă pentru Canah. Când a trimis proiectul, avea potenţiali parteneri pe proprietarii a 260 de hectare, ce urmau a fi cultivate cu cânepă.

    Când a sosit vremea primei recolte şi a onorării primelor contracte de vânzare, a dat piept cu realitatea: unul dintre fermieri obţinuse pe cele opt hectare ale sale o producţie de 1.200 kg/hectar, peste media care se obţine în domeniu, iar la celălalt pol un alt fermier, care intrase în parteneriat cu 60 de hectare, nici nu cultivase seminţele. „Ne-am trezit astfel într-o apă foarte foarte rece şi a trebuit să găsim soluţii„, spune omul de afaceri, care în primul an de producţie, din cele 50 de tone de cânepă pe care le aştepta, a primit 10. S-a reorientat către importuri, în special din Franţa şi din China, unde se cultivă multă cânepă în special pentru tulpină.

    China, unde omul de afaceri a mers de câteva ori pentru a vedea cum se cultivă cânepa, este cel mai mare producător mondial, cu peste 70% din producţie. Din spate vine tare Canada, dar cânepa se mai cultivă şi în câteva ţări din Europa, dar şi în Chile sau Coreea de Nord.

  • Capitalistul săptămânii: Tomáš Jan Bat’a

     Bata este cel mai mare producător şi retailer mondial de pantofi, potrivit Guinness World Record, cu peste 14 miliarde de perechi de pantofi vândute până în prezent. Baťa s-a născut în capitala cehă Praga, în fami-lia industriaşului Tomáš Baťa Sr., cel care a fondat com-pania în 1894, în  Zlín, Ceho-slovacia. După o perioadă de ucenicie la fabrica din Zlín, Bata Jr. a preluat atribuţiile de conducere ale companiei la doar 18 ani, după ce tatăl lui a murit într-un accident de avion, în 1932.

    A studiat în Anglia, iar apoi în Canada, într-o perioadă când nazismul era la apogeu în ţara lui natală. A anticipat venirea celui de-al doilea război mondial şi, împreună cu alte 100 de familii din Cehoslovacia, s-a mutat în Canada în 1939. Au fondat acolo o fabrică de pantofi şi un centru de inginerie, într-un oraş care şi acum poartă numele companiei: Batawa, Ontario. Bata a introdus noi tehnologii în domeniu şi a ridicat mai multe fabrici.

    Depozitul companiei din Cehoslvacia avea prima instalaţie automatizată din Europa şi un sistem mecanic repetitiv de producţie, la fel ca şi cel folosit de Ford în producţia de maşini. Spre deosebire de el, Bata era preocupat şi de angajaţi, care, pe lângă salarii, erau încadraţi în programe sociale şi dispuneau de facilităţi sportive spon-sorizate de companie. La mijlocul anilor 1930, în perioada marii crize economice (1929 – 1933), compania s-a confruntat cu o dilemă: Mussolini avea nevoie de cizme pentru armată.

    Cehii se confruntau în acea perioadă cu rate uriaşe ale şomajului, iar Bata trebuia să fie pragmatic pentru a salva compania şi viaţa angajaţilor, prin urmare a obţinut contractul. După încheierea războiului, fabrica din Cehia a fost naţionalizată de comunişti, care îl numeau pe Bata „diavol capitalist„. Compania avea sediul central în Toronto, iar între 1946 şi 1960 au fost deschise 25 de noi fabrici; producţia şi vânzările s-au extins în 79 de ţări, compania avea 66 de fabrici şi 4.100 de magazine.

    Până la începutul anilor ’90, Bata vânduse aproape 300 milioane perechi de pantofi pe an şi avea peste 80.000 de angajaţi. După căderea comunismului în Cehoslovacia, în decembrie 1989, Bata s-a întors triumfal în oraşul lui natal, la cererea preşedintelui Vaclav Havel. În 2000, fabrica din Batawa (Canada) a fost închisă, iar în 2004 sediul central al companiei a fost mutat în Elveţia, sub conducerea fiului lui Baťa, Thomas G. Baťa. Bata estimează că vinde zilnic pantofi pentru mai mult de un milion de clienţi şi are 30.0000 de angajaţi, 5.000 de magazine şi 27 de fabrici.

  • Primele 10 ore de Black Friday au însemnat comenzi de peste 700.000 de euro pentru Oktal

    Cele mai cumpărate produse au fost laptop-urile, TV-urile şi tabletele. “Aşa cum am promis, avem stocuri consistente, astfel că puţine produse sunt epuizate până în acest moment”, adaugă oficialii magazinului online specializat în IT, electronice şi electrocasnice, care îşi dezvoltă permanent gama de produse.

    De Black Friday, oferta Oktal.ro include laptopuri, televizoare, tablete, aparate foto, imprimante şi alte produse, de la aparate de aer condiţionat şi până la hote sau media playere full HD, cuptoare electrice sau ebook readere.

  • Bitcoin a fost acceptată ca instrument de plată de Universitatea din Nicosia

     “Moneda virtuală va crea servicii mai eficiente şi va servi ca instrument de dezvoltare a serviciilor financiare în regiuni din întreaga lume”, a declarat Christos Vlachos, directorul financiar al celei mai mari universităţi private din Cipru, relatează CNBC.

    Universitatea va oferi şi cursuri de master având ca temă moneda virtuală.

    “Departamentele noastre de business, contabilitate şi IT s-au asociat pentru a crea un master interdisciplinar, pentru a pregăti oamenii pentru aceste schimbări revoluţionare. În acest context, considerăm că este potrivit să introducem moneda digitală ca instrument de plată în toate instituţiile din toate oraşele şi ţările unde suntem prezenţi”, a spus Vlachos.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SITUAŢIA spaţiilor de birouri din România: Stocul a ajuns la 2,58 milioane metri pătraţi. Rată de neocupare este de 14,2%

     Cele mai multe spaţii de birouri disponibile se găsesc în Bucureşti, însă marile oraşe din provincie au un potenţial mare de dezvoltare, se arată într-un comunicat al CBRE.

    Capitala continuă să fie o piaţă a chiriaşilor, având în vedere rata de neocupare de 15,4%. Astfel, chiriaşii au la dispoziţie o varietate mare de spaţii de birouri, în aproape toate sub-zonele importante.

    Nivelul relativ scăzut al spaţiilor aflate în construcţie, cu termen de livrare în 2014, ar putea contribui la o echilibrare a pieţei între proprietari şi chiriaşi până la sfârşitul anului viitor.

    În provincie, cele mai dezvoltate oraşe în ceea ce priveşte cererea şi oferta de spaţii de birouri moderne sunt Cluj-Napoca şi Timişoara, unde stocul cumulat este de peste 250.000 mp. Nivelul relativ ridicat de spaţii aflate în construcţie în Cluj-Napoca creează premisele pentru o potenţială transformare a pieţei într-una favorabilă chiriaşilor, cred consultanţii CBRE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro