BusinessMagazin

Tag: plati

  • Clienţii BCR economisesc în medie cca 320 de lei prin planul de economii lansat de bancă

    BCR a lansat, la sfârşitul lui 2012, Planul de economii adresat clienţilor care vor să economisească regulat, pe o perioadă determinată de timp. Suma minimă depusă lunar este de 50 lei (adulţi) sau 40 lei (minori), respectiv 10 euro (adulţi sau minori).

    Dacă la data scadenţei clientul are în contul curent disponibilul necesar alimentării lunare, BCR operează automat transferul lunar în contul planului de economii. Clientul beneficiază de 5 zile lucrătoare perioadă de graţie pentru plata lunară şi primeşte un SMS de reamintire dacă la data scadentă graficul lunar de alimentări nu este îndeplinit. BCR acordă un bonus anual la prelungirea planului, dacă se repectă graficul de alimentări în perioada următoare de desfăşurare a planului.

    Circa 30% dintre cei care au ales să economisească cu Planul de economii au ales şi noile Pachete de cont curent: ClasiCont BCR, care oferă acces la contul clientului deschis la BCR, ExtraCont BCR, pentru persoanele active, care plătesc facturi, transferă bani şi constituie depozite, inclusiv prin internet şi telefon, respectiv TotalCont BCR, adresat clienţilor axaţI pe utilizarea internet bankingului, oferind un număr nelimitat de tranzacţii intraă şi interbancare cu comision zero.

    “Peste 60% dintre cei care au achiziţionat noile pachete de cont curent sunt clienţi noi. În perioada următoare vom simplifica şi uniformiza grila de comisioane pentru toţi clienţii”, a declarat Catalina Zincenco, şef departament Produse de Economisire şi Investiţii în BCR.

    Preţurile acestor pachete de cont curent sunt de 4,5 lei/luna pentru ClasiCont BCR, 8,5 lei/luna pentru ExtraCont BCR şi 12,5 lei/lună pentru TotalCont BCR.

    BCR, cea mai mare bancă din piaţă după active, are şi cea mai mare bază de depozite atrase, respectiv 37,9 miliarde de lei (8,5 mld. euro) la finele lui 2012. Banca a terminat anul trecut cu active de 73,3 mld. lei (16,5 mld. euro), corespunzător unei cote de piaţă de 19,3%. Grupul BCR a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 1,2 mld. lei (277 mil. euro) în urma majorării cu 68% a costului cu provizioanele.

  • Cât va plăti Kingfisher pentru preluarea magazinelor Bricostore din România

     Grupul britanic de bricolaj Kingfisher a convenit plata a 75 de milioane de euro pentru cele 15 magazine Bricostore din România, sumă mai mică decât valoarea netă a activelor, a declarat joi o persoană apropiată situaţiei, transmite Bloomberg.

    Nivelul preţului sub valoarea netă a activelor a fost determinat în special de faptul că dreptul absolut de proprietate se exercită pe 60% din magazinele implicate în tranzacţie, a precizat sursa.

    Kingfisher a anunţat joi că a preluat de la compania franceză de retail Group Bresson cele 15 magazine Bricostore din România, cu vânzări de 131 milioane de euro anul trecut, şi ia în calcul posibilitatea creşterii afacerii pe termen lung la circa 50 de magazine.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ATE Bank România, vândută cu 10,3 milioane de euro. Dorinel Umbrărescu a cumpărat subsidiara

     Tranzacţia a fost anunţată miercuri seara de MEDIAFAX.

    Transferul va avea loc după finalizarea transferului majorităţii activelor şi pasivelor către Piraeus Bank România, precum şi după obţinerea avizului autorităţilor de reglementare.

    “Transferul va avea loc după finalizarea separării majorităţii activelor şi pasivelor ATE Bank România şi integrarea acestora în Piraeus Bank România”, se arată într-un comunicat transmis de banca elenă bursei din Atena.

    Agenţia MEDIAFAX a publicat în luna octombrie a anului trecut că ATE Bank România, preluată la mijlocul anului trecut de Piraeus Bank, va fi cumpărată parţial de câţiva investitori români şi capitalizată iniţial până la 60 de milioane de euro, urmând ca în 2013 să fie atraşi mai mulţi investitori, inclusiv SIF-urile, iar capitalurile să ajungă la 200 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania Samsung este anchetată în Taiwan

     Autoritatea pentru supravegherea concurenţei din Taiwan a primit la începutul lunii aprilie sesizări potrivit cărora mai multe comentarii apărute pe forumurile online din ţară ar putea fi generate chiar de Samsung.

    Instituţia a precizat că ancheta are la bază reglementări legate de publicitatea falsă sau mascată, care prevăd sancţiuni de până la 25 milioane dolari taiwanezi (837.000 dolari SUA) pentru fiecare incident. De asemenea, o parte a investigaţiei vizează acuzaţii sancţionate mai aspru, de defăimare, care pot conduce la începerea urmăririi penale.

    Autorităţile vizează atât comentarii care critică smartphone-urile produse de rivalii Samsung, inclusiv compania taiwaneză HTC, şi laudă produsele comaniei sud-coreene. Comisia de anchetă a cerut informaţii de la HTC, dar nu a contactat încă Samsung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român munceşte 25 de minute ca să plătească o bere. Media europeană este de 5 minute

     Cu toate că muncesc mult peste media europeană pentru a-şi putea plăti berea, românii sunt printre primii pe continent la consum.

    Astfel, cu un consum mediu de 90 de litri de bere pe cap de locuitor în 2012, România ocupă locul şase în Europa, după Cehia, Austria, Germania, Polonia şi Lituania.

    În condiţiile în care o bere are, în medie, 0,5 litri, pentru cele 180 de beri consumate pe an un român trebuie să muncească peste 4.400 de minute, adică mai mult de 73 de ore.

    Piaţa berii din România a crescut anul trecut cu 7%, la 18,2 milioane de hectolitri, dar berarii consideră că avansul este conjunctural.

    “Evenimentele sportive din vara anului trecut şi vremea bună au dus la creşterea consumului, nu creşterea nivelului de trai al populaţiei”, a declarat marţi într-o conferinţă de presă Constantin Bratu, directorul general al asociaţiei Berarii României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii merg în excursii pentru cumpărături sau la rude, dar plătesc cel mai mult pe masă şi ţigări

     Anul trecut, românii au făcut peste 38 de milioane de excursii (călătorii mai scurte de o zi, în scop recreativ, fără cazare), dintre care 99% au avut ca destinaţie România.

    Astfel, în străinătate au fost făcute în 2012 aproximativ 380.000 de excursii.

    Românii au cheltuit pentru excursii circa 5,7 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), din care 97,9% au fost pentru cele care au vizat destinaţii interne.

    Din totalul turiştilor care au plecat în excursii, ponderea cea mai mare a fost reprezentată de persoanele cu vârsta cuprinsă între 25-44 ani, respectiv 43,4%, urmată de cei între 45 şi 64 de ani
    (29,0%), 65 de ani şi peste (15,3%) şi 15-24 de ani (12,3%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Restituirea imobilelor a alimentat mafia samsarilor. A plătit 1,5 milioane dolari şi a obţinut despăgubire de 128 milioane euro

     Ca exemple de nereguli în soluţionarea dosarelor depuse anterior pentru retrocedarea imobilelor naţionalizate, premierul Victor Ponta a prezentat, vineri, mai multe cazuri, printre care unul înregistrat la Primăria Câmpia Turzii, unde fostul proprietar a cesionat dreptul către o persoană fizică în martie 2010 pentru 500.000 euro, iar această persoană a obţinut titlul de despăgubire doar două luni mai târziu, în mai 2010, pentru peste 20 milioane euro.

    Cazul a fost posibil, potrivit premierului, deoarece dosarele au fost tergiversate la nivelul local şi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) până când s-au găsit cesionarii “potriviţi”, cesiunile fiind mascate de contracte de mandat, neurmărite din punct de vedere fiscal şi fără interes pentru impozitarea veniturilor şi verificarea realităţii sumelor declarate. La ANRP s-a stabilit ordinea de soluţionare a dosarelor în funcţie de cesionari, caz dovedit prin faptul că acest dosar are numărul 6123, iar în 2008 se hotărâse soluţionarea doarelor de la 1 la 6200.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Insula familiei Onassis, vândută unui oligarh rus. Ce preţ a plătit miliardarul care deţine AS Monaco şi acţiuni la Bank of Cyprus

     Despre Rîbolovlev, care are o avere estimată la 10 miliarde de euro, se spune că ar deţine aproximativ 10% din acţiunile Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din Cipru, participaţie care va scădea însă în urma programului de restructurare a sectorului bancar cipriot, impus de zona euro.

    Insula Skorpios, cunoscută ca insula privată a miliardarului Aristotel Onassis, decedat în 1975, a fost evaluată de publicaţii de profil financiar la circa 200 de milioane de dolari.

    Omul de afaceri rus, cu investiţii importante în sectorul imobiliar, a finalizat achiziţia după mai multe luni necesare pentru întocmirea actelor, potrivit publicaţiei elene Kathimerini.

    Pe Insula Skorpios sunt înmormântaţi Aristotel Onassis, precum şi mama şi unchiul Athinei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro ar putea acorda încă şapte ani Portugaliei şi Irlandei pentru plata împrumuturilor externe

     Cele două ţări au pierdut accesul la piaţa financiară internaţională în 2010 – 2011 şi au fost nevoite să ia fonduri de urgenţă de la statele europene. O extensie a maturităţii acestor împrumuturi ar reduce povara pentru Portugalia şi Irlanda în primii ani de la revenirea la finanţare prin obligaţiuni.

    “Intenţia este pozitivă, de a ne uita la prelungirea maturităţilor pentru Irlanda şi Portugalia”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Dijsselbloem, potivit CNBC.

    Lisabona consideră actualul program de plăţi imposibil şi a cerut o extindere a acestora, în contextul impactului dur al măsurilor de austeritate adoptate.

    Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi FMI au înaintat o propunere pentru o prelungire a maturităţii împrumuturilor cu şapte ani, măsură aflată în prezent în discuţie, a spus Dijsselbloem.

    Cititi mai mute pe www.mediafax.ro

  • PayU: 0,19% tentative de fraudă la plata online anul trecut

    Deşi valoarea asociată fraudelor a crescut cu 37%, numărul tentativelor de fraudă este în scădere de la un an la altul.

    Segmentele cele mai expuse tentativelor de fraudă sunt reprezentate de turism (32% din numărul tentativelor de fraudă), telecom (31%), servicii (18%) si IT&C (9%).

    “În 2010 sau 2011, domeniul IT&C era unul dintre segmentele cu cel mai mic număr de tentative, sub 3% din total. Observăm în prezent o crestere a vârstei medii a celui care încearcă o fraudă, de la puţin peste 20 de ani la 30 de ani, precum si o evoluţie semnificativă a valorii medii a unei tentative, cu 31%. Aceste tendinţe, împreună cu cresterea preferinţei pentru produse cu livrare fizică sau produse mai scumpe, demonstrează că persoanele care încearcă să fraudeze sunt tot mai bine pregătite si mai îndrăzneţe. Din acest motiv, de la un an la altul, serviciile de securitate devin tot mai importante pentru magazinele online”, explică Anamaria Pîrjol, Risc & Customer Experience Manager PayU România.

    Astfel, în perioada 2013 – 2014, strategia de securitate a companiei vizează integrarea serviciilor de antifraudă din toate ţările în care operează pentru a putea face evaluare si monitorizare de risc la nivel internaţional, în timp real si dezvoltarea unor filtre de securitate suplimentare pentru produsele de plată online noi.

    Cardurile folosite în tentativele de fraudă sunt emise în proporţie de 38% în Statele Unite, 16% în România, 8% în Italia si 8% în Marea Britanie. Restul cardurilor folosite au fost emise în special în Franţa, Australia, Germania si Canada.

    Tentativele de fraudă au fost iniţiate din 178 de ţări, de pe IP-uri din România (49%), Statele Unite (23%), Italia (5%) sau Marea Britanie (4%).

    “Datele identificate în sistemul PayU arată încă o dată că în comerţul electronic nu există limite si că toţi jucătorii pot acţiona la nivel global. România este o ţară foarte bine securizată în privinţa plăţilor online, însă tendinţele observate arată că există provocări si că investiţiile în securitate trebuie să fie prioritare. Pentru noi, antifrauda nu este un simplu modul, ci reprezintă punctul central în jurul căruia a fost construită platforma si mergem chiar mai departe, colaborând foarte strâns cu autorităţile locale. în 2012, numărul dosarelor în care am colaborat cu DIICOT a crescut la 45, de la 18 în 2011”, explică Anamaria Pîrjol.