În numai o săptămână Cora a deschis un nou magazin, al optulea din reţeaua sa, Lidl anunţă pentru săptămâna viitoare deschiderea a 11 noi spaţii şi are în construcţie încă 17, iar Carrefour anunţă oficial parteneriatul cu Angst pentru lansarea francizei Carrefour Market pe piaţa locală. Comerţul dă în clocot şi toate ştirile despre al doilea val al crizei şi greutăţile ce-ar putea să vină nu par a avea niciun impact pentru planurile de dezvoltare ale reţelelor de magazine.
De fapt, până acum niciun obstacol nu s-a dovedit a fi prea dificil de trecut, în ciuda asperităţilor economice, iar cei mai multe şefi de reţele comerciale îşi freacă mâinile de bucurie. Dovadă stă jumătatea de miliard de lei ce înseamnă suma profiturilor înregistrate de cele mai mari companii de profil. Doar retailerii autohtoni au avut de suferit, cei mai mulţi închizându-şi porţile.
Datele din Registrul Comerţului şi cele de la Ministerul Finanţelor arată că cea mai profitabilă afacere este cea a nemţilor de la Kaufland, care operează magazine de tip discount de mari dimensiuni. Peste 172 de milioane de lei în 2010, mai mult decât dublu faţă de 2009 (78 mil. lei) reprezintă câştigul net al Kaufland, în condiţiile în care strategia discounterilor este să mizeze pe preţuri mici.
Reţeaua de magazine de tip bricolaj Dedeman, dezvoltată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, ocupă poziţia fruntaşă la mai multe capitole privind rezultatele anului trecut – rapiditatea în expansiune, creşterea vânzărilor (46%), cea mai mare marjă de profitabilitate (aproape 10%). Reţeaua băcăuană, cea mai nouă vedetă din retailul local, a parcurs un drum lung de la înfiinţare şi până acum. “Nu ne-am propus de la înfiinţare să fim o companie naţională; ne-am dezvoltat pas cu pas, la fel cum ne-am construit şi strategia de extindere”, spune antreprenorul Dragoş Pavăl. El precizează totuşi că au trecut deja ani buni de când şi-a propus să acopere geografic toată ţara. La capitolul profitabilităţii, în top se mai plasează şi Carrefour (140 mil. lei), Metro (139 mil. lei), Selgros (100 mil. lei) şi Cora (66 mil. lei).
În timp ce Kaufland a avut anul trecut cele mai mari câştiguri din comerţul românesc, cealaltă divizie a grupului, Lidl, a înregistrat cele mai mari pierderi: 247 de milioane de lei în 2010, de circa trei ori mai mare decât în anul precedent. “Principala noastră ţintă este expansiunea”, spune Friederich Fuchs, preşedintele consiliului de administraţie al Lidl România. Toate celelalte elemente cad în plan secund. Or, cheltuielile, pentru un jucător care vrea să cucerească nu doar noi teritorii, ci şi portofelele clienţilor, sunt mari. Două argumente aduce, la obiect, Fuchs, care a venit în România de numai un an şi deja înţelege bine şi vorbeşte româneşte.
Primul este campania de imagine, pentru care a fost filmat deja un spot publicitar dedicat, iar al doilea este reprezentat de instruirea personalului – 300 de oameni au efectuat deja stagii de pregătire în Germania. Lidl a angajat în ultima perioadă 800 de oameni, iar Fuchs spune că acest demers n-a fost tocmai uşor, chiar dacă şomajul este la cote ridicate. Fără să dezvăluie vreo cifră legată de bugetele de investiţii, realizate sau planificate, oficialii companiei spun totuşi că pe lângă deschiderea celor 11 magazine, mai lucrează la construcţia a încă 17 şi au în plan achiziţia altor terenuri. Reţeaua numără acum 118 spaţii, are 2.000 de angajaţi şi circa 80% din produsele aşezate pe rafturi sunt mărci proprii.
De fapt, discounterii au fost campionii crizei în segmentul comerţului: au deschis în ultimii trei ani peste 220 de magazine şi au ajuns la vânzări cumulate de 1,2 miliarde de euro. Pentru a-şi atrage cumpărători, acum se duelează în segmentul discounterilor peste 430 de spaţii de vânzare numite Lidl, Penny, Profi, Minimax Discount sau Red Market.
Comerţul se dovedeşte în continuare atractiv. “În ultimul deceniu piaţa locală de retail a crescut cu 123%, fiind de departe cea mai activă din regiune”, spune Adrian Comăneci, senior project manager în cadrul CMC. În perioada 2000-2010 România a avut cea mai mare rată de creştere a pieţei de retail (circa 8,5% anual) din Europa Centrală şi de Est, alte pieţe din regiune având ritmuri mai scăzute: 54% în Polonia şi Cehia, 26% în Ungaria.
Iar jumătatea de miliard de lei profit realizată, în plină criză, de cele mai mari 15 reţele de comercianţi este argumentul cel mai clar pentru efervescenţa expansiunii.
