“Vreau sa fie foarte clar: Germania, ca mare exportator si cea
mai mare economie din Uniunea Europeana, a profitat in mare masura
de euro in trecut. Iata de ce vom apara soliditatea euro cu toate
puterile”, a afirmat Merkel intr-un discurs la camera de comert din
Jeddah, Arabia Saudita.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Saptamana trecuta, anunturile facute de guvernul Spaniei si cel
al Portugaliei privind planurile de reducere a deficitelor bugetare
au potolit intrucatva pesimismul pietelor si au sustinut cursul
monedei europene. Premierul spaniol José Zapatero a declarat ca
guvernul lui va reduce deficitul de la 11% la 6% din PIB in
urmatorii doi ani, ceea ce inseamna economii de 15 mld. euro –
intre altele prin scaderea cu 5% a salariilor in sectorul public,
cu 15% a celor din aparatul guvernamental, inghetarea pensiilor,
taierea alocatiei de 2.500 de euro pentru copii si economii de 1,2
miliarde de euro la fondurile de dezvoltare regionala. Guvernul
portughez a promis o reducere a deficitului de la 9,4% la 4,6% din
PIB pana in 2011, prin majorarea TVA de la 20% la 21%, cresterea
impozitului pe venit cu pana la 1,5%, micsorarea cu 5% a celor mai
mari salarii din sectorul public si o taxa de solidaritate de 2,5%
aplicata profitului bancilor si al marilor companii. Acum, cea mai
noua tema de discutie a devenit lipsa unei uniuni fiscale si
politice care sa sustina uniunea monetara europeana. “Avem o moneda
comuna, dar nu si o uniune politica si economica, iar asta este
exact ceea ce trebuie sa schimbam: in aceasta consta oportunitatea
crizei”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, citata de Der
Spiegel. Nu e singura care gandeste asa: ministrul francez de
finante Christine Lagarde a sugerat ca ar putea fi momentul pentru
crearea unui stat federal european, iar comisarul pentru afaceri
monetare Olli Rehn a prezentat intentia Comisiei Europene de a
obtine puterea de control asupra bugetelor tarilor membre ale zonei
euro, cu scopul de a le obliga sa respecte disciplina fiscala si de
a aplica sanctiuni. Der Spiegel se intreaba insa daca nu cumva
avantul prea mare spre centralism si cedarea suveranitatii fiscale
catre Bru¬xelles ar putea demotiva tari puternice finan¬aciar, ca
Olanda, dar si Germania sau Franta in cele din urma, sa mai
participe la uniunea monetara, ceea ce ar duce tot la o
dezintegrare a zonei euro, desi din cu totul alte cauze decat
temuta pana acum criza greceasca.
Expertii financiari si mai multi politicieni din cabinetul
cancelarului Angela Merkel au avertizat ca Germania se va confrunta
cu cea mai severa criza de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi
Mondial. “Niciun domeniu nu mai este tabu cand vine vorba de
taxare”, a spus si vicepresedintele Crestin Democratilor din
Germania, Roland Koch, adaugand ca nemtii vor trebui sa “stranga
cureaua” in anii care urmeaza.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In editia de luni a publicatiei, sub titlul “Germania ajuta”,
politicieni si oameni de afaceri declara ca vor cumpara personal
obligatiuni grecesti.
Campania a fost lansata inainte de intalnirea de luni a
cabinetului condus de cancelarul Angela Merkel, unde se va discuta
asupra contributiei Germaniei, de 22,4 miliarde euro, la pachetul
de salvare de 110 miliarde euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform surselor, inca se lucreaza asupra detaliilor, un
consortiu din sectorul privat german angajandu-se sa participe cu
1-2 miliarde de euro la pachetul de salvare.
Eforturile sectorului privat sunt coordontate de seful Deutsche
Bank, Josef Ackermann.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Media industriala Dow Jones a urcat in tranzactiile de luni cu
0,1%, inchizand sedinta la 11.005,97 puncte, cel mai inalt nivel
din septembrie 2008 incoace, cand a inchis la 11,143,13,
scrie CNN. Cresterea intervine la capatul a sase saptamani bune
consecutiv – justificate de un relativ optimism in privinta
redresarii economiei SUA – cu o singura coborare sub pragul de
10.000 de puncte, la 8 februarie. Vinerea trecuta, indicele
depasise 11.000 de puncte, insa doar pentru scurt timp, nereusind
sa reziste la acest nivel. Performantele de acum raman totusi
foarte departe de recordul din octombrie 2007, de 14.164,53 puncte,
adauga AP.
Moneda europeana a castigat, la randul sau, fata de dolar si
lira sterlina. Luni, euro a castigat 1,5% fata de dolar, ajungand
la 1,3672 dolari, respectiv 0,75% fata de lira, la 88,45 pence,
conform BBC.
Randamentele obligatiunilor grecesti pe doi ani au scazut de la
peste 7% vinerea trecuta la 6,1%, reflectand perceptia pozitiva a
investitorilor fata de gura de oxigen primita de Grecia de la
Bruxelles. Pentru comparatie, obligatiunile grecesti aveau anul
trecut un randament de 3%.
Liderii zonei euro au anuntat, duminica, termenii in care sunt
dispusi sa contribuie la programul de sprijin pentru Grecia,
conceput ca un pachet de asistenta financiara pe trei ani, in care
statele eurozonei vor contribui cu pana la 30 de miliarde de euro
in primul an, iar FMI ar urma sa asigure pana la 10-15 miliarde.
Finantarea ar urma sa fie acordata la o dobanda de circa 5% pe an
pentru un credit pe trei ani cu dobanda fixa – peste dobanda
perceputa de FMI, dar sub nivelul de 7,5% cerut saptamana trecuta
pe piata pentru obligatiunile grecesti. Contributia statelor la
pachetul de finantare va fi proportionala cu cota lor de capital la
Banca Centrala Europeana, ceea ce inseamna ca partea ce revine
Germaniei va fi cea mai mare.
Grecia nu va face uz insa de mecanismul de creditare decat daca
nu va putea obtine finantare de pe pietele de capital si daca va
cere oficial activarea mecanismului. Un prim test in acest sens va
avea loc astazi, cand Atena va vinde obligatiuni pe 6 si 12 luni in
valoare de 1,2 miliarde de euro. Pana la sfarsitul lunii aprilie,
guvernul elen trebuie sa faca rost de circa 11,5 miliarde de euro,
ca sa-si poata plati datoriile ajunse la scadenta.
Necunoscuta, pentru piete, ramane insa felul cum se va implica
FMI, dincolo de declaratia directorului executiv al FMI, Dominique
Strauss-Kahn, ca “e gata sa se alature eforturilor” de sustinere a
Greciei, printr-un acord stand-by “in suma ceruta de autoritatile
elene”. Morris Goldstein, fost oficial al departamentului de
cercetare al FMI a declarat
pentru Financial Times ca i se pare nefiresc ca Fondul sa nu
aiba initiativa, adica sa intre intr-un aranjament ai carui termen
au fost fixati de statele eurozonei. “Pare o incurcatura ciudata –
daca un grup de state vor fixa conditiile pentru FMI, atunci ce
sens mai are implicarea Fondului? Ar putea crea un precedent
periculos”, crede Goldstein. Aceeasi problema a precedentului se
pune si pentru alte state din zona euro care s-ar putea confrunta
cu dificultatea de a-si plati datoriile si ar apela la un gen
similar de asistenta financiara.
De partea cealalta, din Grecia, lucrurile se vad cu un optimism
moderat, iar dincolo de discursul oficial, chiar cu un oarecare
resentiment. “Pe termen scurt, e o marja de respiro, dar pe termen
mediu problema va reaparea”, declara Yanis Varoufakis, profesor de
economie la Universitatea din Atena, citat de BBC. “In cele din
urma, in loc sa reprezinte o salvare, va fi un transfer net de
avutie de la Atena catre Berlin”, adauga Varoufakis, sugerand ca
Germania, tara care va oferi cea mai mare parte din bani, ar putea
sa se imprumute de pe piata, la dobanzi de 3%, cat se cere acum
pentru obligatiunile germane, si apoi sa ofere sumele respective
Greciei cu dobanzi de 5%.
Pentru anul acesta, sondajele privind intentiile de a cheltui de
Paste si articolele din presa internationala referitoare la
comportamentul de consum inclina in majoritate spre o concluzie
optimista. Un exemplu: “Consumatorii tind inca sa cumpere mai mult
din nevoie decat din impuls, dar din punctul de vedere al
volumului, vanzarile cresc, pe masura ce oamenii devin mai
increzatori (in sfarsitul crizei, n.n.)”, declara George Van Horn,
analist la IBISWorld, o firma de cercetare a pietei din Los
Angeles, citat de Bloomberg.
Interesant e ca, atunci cand comerciantii sau analistii se
refera la scaderea interesului consumatorilor de a cumpara anumite
produse de Paste in locul altora, explicatiile tin mai curand de
alti factori decat de criza economica si de grija pentru bugetul de
familie – moda, comoditatea, interesul pentru silueta sau
obiceiurile locale de consum.
Vezi aici estimari privind cheltuielile si obiceiurile de consum de
Paste in mai multe tari
Una peste alta, publicarea estimarilor privind consumul de Paste
si popularizarea in presa a ofertelor de Paste ale diverselor
categorii de companii, de la restaurante la vanzatori de dulciuri
sau producatori agricoli, are rolul de a sustine atat asteptarile
comerciantilor, cat si dorinta consumatorilor de a auzi vesti bune
despre mersul economiei.
Merkel a spus ca nu a luat nicio decizie daca sa participe la
pachetul de sustinere al UE sau sa ceara interventia Fondului
Monetar International pentru a ajuta Grecia sa treaca peste cea mai
mare criza financiara cu care se confrunta.
Mai multe amanunte pe www.zf.ro
Glasbau Hahn ar putea fi cu usurinta confundat cu unul dintre
service-urile sau magazinele de instalatii care predomina intr-un
fost cartier industrial aflat la cativa kilometri de cartierul
financiar al Frankfurtului.
Producatorul de sticla – o afacere de familie, cu 140 de
angajati, fara a-l socoti pe nepotul Hahn care conduce
operatiunile, este insa un exemplu perfect de companie mica si
foarte bine orientata, din categoria celor care ar putea propulsa
Germania din nou pe orbita cresterii economice.
Paradoxul este ca tocmai asemenea companii fac viata dificila
pentru partenerii Germaniei din Uniunea Europeana. Glasbau Hahn
este o companie multinationala in miniatura, care face peste 60%
din cifra de afaceri in exteriorul tarii si care domina ingusta,
dar foarte profitabila sa nisa: piata globala de cutii de sticla
pentru exponatele din muzee. Chiar mumia faraonului Tutankhamon se
afla intr-o vitrina cu climat controlat facuta in atelierul Glasbau
Hahn, aflat langa un depou si peste drum de un showroom Fiat.
Pe masura ce Glasbau Hahn si mii de alti mici exportatori
germani isi revin dintr-un 2009 dramatic, ei dau Uniunii Europene
acel atat de necesar impuls de crestere. Din nefericire, o parte a
succesului lor se realizeaza in dauna unor tari ca Grecia, Spania
si Portugalia.
Aceste asa-numite tari de la periferia UE au ajuns la datorii
masive in parte pentru ca au cumparat mult prea multe Mercedesuri
si alte bunuri fabricate in Germania si in alte parti, fara a mai
produce destule bunuri de export in compensatie.
De fapt, marfurile din Grecia, Spania si Portugalia erau adesea
necompetitive pentru ca in ultimul deceniu aceste state au lasat
salariile sa creasca mai repede decat productivitatea si au devenit
prea scumpe.
In acelasi timp, Germania – o natiune de economi – a exportat
mai mult decat a consumat, profitand de pe urma vecinilor cu mana
larga, dar neraspunzand prin achizitia unei cantitati comparabile
de marfuri de import.
Mai precis, cu 50 de euro doritorii cumpara o groapa si o
repara. Cu ocazia reparatiei, cumparatorul poate insera un text in
spatiul cumparat. Si nu e greu de imaginat ca se vor gasi destui
publicitari, dar si indragostiti, revoltati sau partizani politici
dispusi sa plateasca pentru a-si nemuri in asfalt marfa, dragostea,
revolta sau partizanatul.
In alta parte a lumii, in regiunea North Tyneside, pe coasta Marii
Nordului, in Marea Britanie, consiliul local a decis sa mascheze
dezolantele spatii comerciale parasite ce strica armonia strazilor
principale cu imagini ale unor magazine pline de marfa si clienti.
“Delicatessen?” este firma unui fals magazin, pictat, in centrul
oraselului Whitley Bay, iar solutii asemanatoare sunt prevazute a
fi aplicate si in North Shields si Wallsend. Castigul este dublu –
imaginea informeaza trecatorul intr-un mod civilizat ca spatiul
comercial in cauza poate fi inchiriat si ii ofera o perspectiva si
asupra potentialului locului. Pentru ca una e sa te holbezi la o
gaura prafuita printr-o vitrina sparta si alta e sa ai o imagine
clara a ceea ce ti se propune.
Am citit cele doua stiri asa, de funny, dupa ce am rasfoit un
interesant dar trist raport de 146 de pagini al Roosevelt Institute
privind criza financiara, un studiu condus de Rob Johnson, expert
financiar la ONU si Elizabeth Warren, profesoara la Harvard si sefa
comisiei parlamentare care investigheaza Troubled Assets Relief
Program.
Concluzia textului este simpla: criza din 2008 a fost predictabila,
urmatoarea criza este inevitabila.
Ideile studiului, la care adera inclusiv Joseph Stiglitz, privesc
in primul rand reforma sistemului financiar si domolirea setei de
risc a marilor banci, generata de dorinta de bonusuri a managerilor
si de dividende a actionarilor. Raportul mai critica si lipsa de
elan legislativ a autoritatilor, dar si masurile anticriza luate de
acestea, carpeli stangace si generatoare de inflatie.
Nu lipsesc afirmatii de genul “rapoartele financiare sunt
literatura, fictiune” sau condamnari ale mixului de produse bune cu
cele rele – de o parte iPod-uri, televizoare sau masini, de
cealalta parte credite, carduri si ipoteci cu clauze ascunse si
riscuri inalte.
Sincer, multe chestiuni de acolo mi se par a avea o abordare putin
populista, asa cum una din solutiile propuse de expertii si
profesorii care semneaza raportul, adica o entitate care sa apere
consumatorii de practicile abuzive din sistemul financiar, mi se
pare lipsita de fezabilitate. Asta chiar in America, pentru ca in
Romania asa ceva, daca ar putea aparea ideea unui asemenea
organism, ar fi un copil nascut mort.
Pe de alta parte ideea ca deranjul nu s-a terminat si ca de fapt
nici nu a inceput sa se manifeste la adevarata amploare devine din
ce in ce mai raspandita.
Si nu avem de-a face cu pesimismul nativ al patitului, ci cu
manifestari palpabile – deficite, Grecia, devalorizari, petrol,
agonia companiilor din economia reala, China, somajul, impartirea
cu larghete a banului public, ca sa nu-i spun risipa.
Nu stiu cum poate fi insanatosit capitalismul si nu stiu daca si
cand va incepe urmatoarea etapa a crizei. Am invatat numai, intr-un
an si ceva de criza, sa nu mai am asteptari nejustificate, lucrand
intr-o industrie – presa – care are propriile ei probleme, detasate
intr-o oarecare masura de fenomenul economic. Asteptari
nejustificate – adica bonusurile acelea ale managerilor,
dividendele actionarilor, solicitarile unora si altora de ajutor
din partea statului, guvernului sau oamenilor pur si simplu,
dobanzi de doua cifre la depozite, o pensie decenta si o batranete
senina, poate si guvernanti inteligenti?!
Cred ca abordarea mea, ca si cea a primariei care vinde gropile sau
a consiliului care construieste o imagine atragatoare in locul
spectacolului dezolant sunt singurele solutii de depasire a
problemelor. Primarul neamt a preferat sa gandeasca si sa gaseasca
o solutie decenta si atragatoare, aplicabila, in loc sa joace
teatru ieftin in fata camerelor de luat vederi. La fel si
englezii.
In tot acest timp ma uit la ai nostri si parca vad preoti mayasi,
care jertfesc si omoara si jertfesc si omoara oameni la nesfarsit,
pentru ca nu stiu si nu se pricep la altceva. In timp ce in jurul
lor civilizatia se prabuseste, iar ei nu inteleg asta.