BusinessMagazin

Tag: plati

  • Peste o sută de salariaţi de la Oltchim protestează, nemulţumiţi de disponibilizările anunţate

     Oamenii s-au adunat în faţa pavilionului administrativ al combinatului, unde scandează lozinci antiguvernamentale şi împotriva administratorului judiciar al Oltchim.

    Protestatarii cer ca listele de disponibilizări să fie refăcute, iar procesul de concediere colectivă să fie realizat în condiţiile legii.

    Potrivit preşedintelui Sindicatului Liber Oltchim, Mihai Diculoiu, angajaţii combinatului consideră că au fost minţiţi cu privire la drepturile salariale care se acordă în cazul concedierilor colective.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Federaţia Pensionarilor: Poşta Română încasează un comision, să ia măsuri pentru plata pensiilor

     “Ei trebuie să ia măsuri pentru ca banii să ajungă la pensionari. După ce că pensiile sunt atât de mici, ar mai lipsi să nu ajungă la timp. Am încercat de o oră şi jumătate să vorbesc cu cineva din conducerea Companiei Naţionale Poşta Română, pentru a găsi o soluţie, şi nu reuşesc. E lupta lor, revendicările sunt ale lor şi nu le cunosc, dar conducerea Poştei este obligată să rezolve această problemă”, a spus Viorel Copil.

    Liderul pensionarilor crede că s-ar putea găsi o soluţie pentru a se apela la anumiţi funcţionari care să meargă la pensionari, precizând că în Bucureşti se asigură în medie plata pensiei pentru 50.000 de oameni pe zi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROTESTELE LA POŞTĂ continuă: 20 de oficii din Bucureşti şi Centrul de Tranzit sunt închise. Şi poştaşii din Cluj au întrerupt lucrul, în prima zi de plată a pensiilor

     UPDATE 12:11 – Protestul poştaşilor s-a extins în Capitală, 20 de oficii şi Centrul de Tranzit fiind închise

    Protestul angajaţilor din Poşta Română s-a extins în Capitală, fiind închise 20 de oficii poştale şi Centrul de tranzit, locul în care ajunge toată corespondenţa şi de unde se distribuie către unităţi, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele filialei Bucureşti a SLPR, Marin Ciubeică.

    Liderul filialei Bucureşti a Sindicatului Lucrătorilor din Poşta Română (SLPR) a spus că angajaţii Centrului Tranzit s-au alăturat protestului declanşat de lucrătorii din oficiile poştale, în jurul orei 10.30 fiind întreruptă activitatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lazea, economist-şef BNR: Fiscul şi băncile ar trebui să aibă o “listă albă” cu cei care s-au dovedit bun platnici

    Companiile care îşi plătesc la timp datoriile faţă de furnizori, faţă de bugetele statului sau faţă de bănci ar trebui să figureze pe o “listă albă” în care să fie înscrişi cei care au dat dovadă de etică în afaceri, este de părere Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României (BNR)

    “Cred că nu este niciodată târziu să discutăm despre etica în afaceri şi aş dori să discut despre conceptul de etică văzută prin prisma reputaţiei. În România există multe companii care deşi au posibilitatea să-şi achite datoriile, nu o fac”, a arătat Lazea.

    Această atitudine “ştirbeşte reputaţia” respectivelor companii, în condiţiile în care în toate economiile dezvoltate din vest această încredere este cheia eticii în afaceri, a subliniat economistul-şef al BNR.

    Alte stiri pe gandul.info

  • STUDIU DE CAZ: Portofelul din telefon

    “PRIMELE ŞASE LUNI SUNT CONSIDERATE PERIOADĂ DE TEST”, spune Antonio Eram, şeful procesatorului de plăţi electronice Netopia, despre aplicaţia mobilPay MasterCard Mobile lansată recent în parteneriat cu MasterCard. Apoi, planurile antreprenorului sunt strâns legate de extinderea soluţiei alternative de plată pe alte pieţe din lume.
    A început să lucreze la aplicaţie în urmă cu patru ani, într-o perioadă în care tendinţa de transformare a telefonului mobil într-un portofel virtual era un subiect fierbinte peste tot în lume şi chiar se pregăteau sau începeau să se concretizeze asemenea soluţii. Pe atunci, ideea lui a pornit de la plăţile prin SMS pe care compania le oferea deja de ceva vreme, dar care, deşi destul de facile, impuneau o limitare cu privire la suma care putea fi achitată. Cardul bancar elimina această limitare, dar integrarea într-un sistem de plată pentru telefonul mobil s-a dovedit a nu fi chiar atât de uşoară. „E un mic cerc vicios la mijloc din cauza căruia nu au reuşit multe alte soluţii de acest gen. Pentru că nu prea aveau ce să cumpere, oamenii nu foloseau o asemenea aplicaţie, iar pentru că oamenii nu o foloseau, comercianţii ezitau să devină parteneri şi să permită plata printr-un astfel de sistem„, explică Antonio Eram. „Cred că 90% dintre eşecurile suferite de soluţiile de plată cu telefonul mobil din lume s-au întâmplat din lipsa unei mase critice de ambele părţi„, adaugă el.

    AŞA SE FACE CĂ A FOST NEVOIE DE PATRU ANI DE ACORDURI FINE ALE UNEI IDEI ÎN ESENŢĂ FOARTE RÂVNITE, perioadă în care au intervenit nu doar eşecurile altor soluţii similare din care antreprenorul susţine că a avut numai de învăţat, dar şi impedimente din partea comercianţilor, probleme precum încrederea scăzută a consumatorilor cu privire la metodele alternative de plată sau faptul că românii sunt obişnuiţi cu banii lichizi. „Cred că am dezvoltat peste 20 de versiuni ale aplicaţiei şi platformei de plată până să ajungem la varianta actuală„, spune antreprenorul.
    Prin mobilPay MasterCard Mobile, care poate fi folosită pe smartphone-uri cu sistem de operare iOS sau Android, fiind disponibilă gratuit pentru descărcare din Google Play şi App Store, posesorii de carduri bancare MasterCard pot plăti facturi sau face anumite cumpărături. La momentul lansării, de pildă, aplicaţia permitea plata facturilor emise de Orange România şi reîncărcarea cartelelor preplătite ale operatorilor principali de telefonie mobilă, dar şi achiziţia de cupoane de reduceri publicate de site-urile specializate FunDeal şi BestDealz. „Se lucrează la extinderea acestei liste de comercianţi. Vom asista la un proces prin care, treptat, telefonul mobil va lua locul portofelului, iar românii vor putea să cumpere din ce în ce mai multe produse şi să-şi achite facturile printr-o singură aplicaţie de pe telefon”, susţine Eram.

    Acum, antreprenorul se uită spre alte pieţe pentru extindere. Ultimele două luni, de pildă, le-a petrecut în Silicon Valley unde a discutat potenţiale parteneriate şi investiţii în aplicaţia pe care a creat-o. Despre Silicon Valley însă, deşi mulţi antreprenori au impresia că încă din clipa în care coboară din avion, investitorii se vor înghesui cu câte un milion de dolari să investească în ideea lor, Antonio Eram spune că nu este deloc aşa. „Ca tine, în acelaşi avion, sunt alţi 50 de antreprenori, e greu să-ţi faci loc. Noi cred că am luat la rând toţi investitorii din Sand Hill Road, epicentrul companiilor de investiţii din Silicon Valley„, spune mai în glumă, mai în serios antreprenorul.

    DUPĂ PERIOADA DE ŞASE LUNI DE TEST, VOR FACE UN STUDIU DE CAZ PE CARE SĂ-L PREZINTE POTENŢIALILOR PARTENERI DIN ALTE ŢĂRI. Până acum, aplicaţia a fost descărcată de aproximativ 2.000 de ori, iar jumătate dintre aceşti utilizatori şi-au activat şi cardul bancar, putând face plăţi. Alte 30-50 de descărcări au acum loc în fiecare zi. „Este însă greu de spus unde exact vom lansa următoarea versiune, neapărat personalizată pieţei căreia i se adresează„, mai spune Eram. Există discuţii pentru piaţa din Mexic, de exemplu. Alte pieţe unde intrarea ar putea fi destul de facilă mai sunt Bulgaria şi Republica Moldova. Altfel, zona de est, şi mai ales Rusia, este una destul de problematică – în Rusia, toate plăţile se fac prin automate de cash plasate peste tot, ceea ce înseamnă că o soluţie de portofel virtual ar putea să nu fie foarte bine primită. În Polonia, o altă piaţă interesantă, plăţile cu cardul sunt destul de puţine, întrucât consumatorii de acolo preferă transferul bancar, astfel că o aplicaţie pentru telefon ar trebui să integreze această formă de plată pentru a fi câtuşi de puţin interesantă pentru consumatori. „Fiecare piaţă este diferită şi trebuie abordată cu un model de business personalizat. Un parteneriat global ar putea rezolva măcar parţial această problemă.„ Însă poate totodată să însemne diferenţa între reuşită şi eşec.

  • Lazea vrea “liste albe” cu firmele care plătesc la timp creditele şi taxele către stat

     “Ce-ar fi dacă băncile şi instituţiile ar avea şi liste albe cu firmele care se achită la timp de obligaţiile lor? Să avem – de pildă băncile – o listă albă cu cei care întotdeauna şi-au achitat creditele la timp”, a spus Lazea la o conferinţă.

    El a arătat că Ministerul Finanţelor ar trebui, la rândul său, să aibă o listă albă cu cei care nu au întârziat la plata taxelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hotelierii, la negocieri cu reprezentanţii Finanţelor pentru noul impozit pe unităţi de cazare

    Hotelierii se vor întâlni miercuri, 15 mai, cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice pentru a discuta forma finală a noii modalităţi de impozitare pentru unităţile de cazare pe care ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism vrea să o pună în vigoare începând cu data de 1 iulie a acestui an.

    Ei susţin că termenul înaintat de ministrul Maria Grapini va fi respectat dacă discuţiile se vor termina până la începutul lunii.

    “Deocamdată suntem în discuţii. Nu este nimic clar”, a declarat pentru gândul Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). “Aşteptăm de la Ministerul Finanţelor să vedem ce a rămas din ceea ce am propus noi”, ne-a mai explicat vicepreşedintele FPTR.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • Câţi bani dau românii pe mâncare. HARTA cheltuielilor pentru alimente în Europa

    Nu câştigă cât alţi europeni, însă când vine vorba de mâncare românii îşi cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pentru a avea cât mai multe pe masă. Tendinţa este cu atât mai mare în perioada sărbătorilor.

    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), aproape 42 la sută din totalul cheltuielilor unei gospodării din România erau făcute, la finalul lui 2012, pentru mâncare. Per total, conform estimărilor europene, românii dau pe mâncare în medie 1.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 83 de euro lunar, de două ori mai puţin decât un german sau un austriac.

    Raportat însă la veniturile medii, efortul este unul semnificativ în vreme ce un german câştigă de aproape cinci ori mai mult decât un român.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • Impozitul forfetar pentru turism şi restaurante va fi calculat ca o sumă fixă în funcţie de anumiţi indicatori

     “Pentru fiecare cod CAEN am identificat care sunt indicatorii relevanţi care i-ar permite operatorului economic să facă un anumit venit. Concret, ce îl influenţează pe un hotelier din Bucureşti, din Covasna etc în funcţie de mărimea hotelului, de locaţie, de capacitate? Şi atunci la restaurante am luat alţi indicatori relevanţi, la service auto şi reparaţii auto alţi indicatori relevanţi şi suma pe care o stabilim prin acest studiu pe care l-am propus Ministerului de Finanţe este o sumă fixă care a provenit plecând de la istoricul cât s-a plătit în 2011 impozit corectat cu acei indicatori relevanţi”, a afirmat Grapini la o conferinţă organizată la BNR.

    Ea a dat ca exemplu hotelurile de la mare şi de la munte, unde este luată în calcul sezonalitatea pentru stabilirea sumei de plată.

    Grapini a menţionat că la aceste servicii pentru populaţie evaziunea este foarte mare, în 2011 încasându-se impozit de la toate hotelurile şi pensiunile din România mai puţin decât la reparaţii auto.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În luna mai IMM se vor confrunta cu o criză de lichidităţi generată de sistemul TVA la încasare

    În ianuarie şi februarie, valoarea TVA care a trebuit plătită la încasare a fost extrem de redusă, căci celor mai multe dintre IMM-urilor nu li se achitaseră atât de repede facturile emise şi deci nu trebuiau să plătească taxa pe valoarea adăugată aferentă.

    “În martie însă, multe dintre facturi au fost achitate, iar IMM-urile au avut primul vârf de plată, cu sume de TVA care au trebuit să fie plătite statului până la 25 aprilie. În luna mai, va veni cel de-al doilea vârf al crizei de lichidităţi pentru aceste firme, întrucât vor trebui să achite TVA-ul aferent facturilor care nu le-au fost plătite în termen de 90 de zile şi pentru care trebuie totuşi să achite taxa pe valoarea adăugată. Luna februarie având doar 28 de zile, cele 90 de zile s-au împlinit în aprilie, aşa încât cotele aferente vor trebui achitate până la data de 25 mai. Astfel, o serie de IMM-uri, în special din sfera producţiei şi comerţului, vor fi blocate parţial sau total în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii lor în continuare şi vor trebui să aleagă între a-şi plăti dările către stat sau a le amâna (plătind penalităţi) pentru a avea banii necesari continuării activităţii”, spune Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit Contabilitate.

    Astfel, pentru primele cinci luni ale anului, unei firme care aplică sistemul de TVA la încasare i-a fost imposibil să previzioneze un cash-flow şi să îşi planifice plăţile adiacente; având în vedere cele două vârfuri de plăţi descrise anterior, lipsa de predictibilitate se va prelungi în lunile următoare, în funcţie de carenţele de lichiditate generate. “Cele mai afectate de aceste aspecte sunt firmele de producţie (care trebuie să îşi asigure un anumit flux de producţie), cele din comerţ, multe firme de servicii etc.

    Cel mai puţin afectate sunt companiile care prestează anumite categorii de servicii pentru care nu este necesară aprovizionarea regulată cu materii, materiale şi diferite produse; în această categorie s-ar încadra firmele de software, arhitectură etc”, a precizat Mirela Şerban. Situaţia firmelor de producţie şi de comerţ este cu atât mai grea cu cât cele care au cifra de afaceri sub 65.000 euro au fost obligate de la 1 februarie să treacă la regimul microintreprinderilor: astfel, acestea trebuie să plătească impozit pe venit şi nu pe profit. În aprilie, acestea au trebuit să achite către stat inclusiv cota de impozit pe venit pe primul trimestru, fapt care a crescut încă o dată vârful de plăţi din luna precedentă.

    De la 1 ianuarie 2013, sistemul de TVA la încasare se aplică simultan cu sistemul de TVA clasic. Sistemul de plată a TVA la încasarea facturii este aplicat obligatoriu de firmele care au sediul în România şi o cifră de afaceri sub 2,25 milioane lei. Orice firmă din România îşi poate deduce TVA-ul aferent facturilor emise de către furnizorii care aplică acest sistem doar după ce plăteşte facturile.
    “Dacă la neajunsurile descrise anterior mai adăugăm şi faptul că multe firme mari vor renunţa la furnizorii “mici” pentru a putea să îşi asigure deducerea instantanee a TVA-ului în regimul clasic, reiese clar că acest an se va dovedi în final foarte greu pentru IMM-uri, iar aceste modificări fiscale, în loc să le ajute şi să contribuie la stimularea creşterii economice, se vor dovedi o frână pentru acest segment”, a arătat Mirela Şerban.