Ministerul german al Finanţelor a făcut Greciei o propunere-şoc. Cum au reacţionat grecii, vedeţi în continuare:
Tag: zona euro
-
Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate
Europa are nevoie de Grecia şi Grecia are nevoie de Europa, indiferent de rezultatul referendumului. Această realitate ar trebui să fie principiul călăuzitor în negocierile dintre guvernul premierului elen Alexis Tsipras şi Uniunea Europeană. Între timp însă, premierul elen nu s-a sfiit să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre rezultatul referendumului din Grecia şi despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul.
Premierul Tsipras ar putea să fi câştigat o victorie, prin respingerea de către greci, cu o mare majoritate, a politicilor europene de austeritate. Grecia riscă însă să plătească un preţ ridicat pentru această decizie. În timp ce votul a consolidat brusc popularitatea lui Tsipras, aceasta s-ar putea evapora rapid dacă va conduce ţara mai adânc în faliment şi haos financiar, creând o nouă rundă de instabilitate cu consecinţe pentru Grecia şi proiectul european, notează New York Times.
Mai mult decât orice, Tsipras ar putea să constate că e mai greu, nu mai uşor să încheie rapid un acord cu creditorii europeni, sporind riscul ca Grecia să iasă din zona euro dacă Europa nu va decide să dea premierului de la Atena şi naţiunii sale sfidătoare o nouă şansă.
„Tsipras s-a pus într-o situaţie imposibilă. Trebuie să aleagă între un drum care ar apropia ţara de Grexit şi reluarea negocierilor prin prezentarea unei oferte de măsuri care să respecte mai mult condiţiile creditorilor, în pofida votului negativ dat de populaţie austerităţii”, explică Wolfango Piccoli, director general al institutului Teneo Intelligence din Londra.
Analiştii spun în acelaşi timp că liderii europeni poartă o parte din vină pentru acutizarea confruntării cu autorităţile de la Atena, prin insistenţa pentru respectarea strictă a regulilor europene de către Grecia, după ce au dovedit flexibilitate în cazul unor state mari cum este Franţa.
„Avem nevoie de mai multă înţelepciune de ambele părţi. Grecia nu mai poate continua, se află pe marginea prăpastiei. După toate acestea, întrebarea este dacă partenerii noştri vor fi atât de lipsiţi de inteligenţă încât să împingă Grecia în prăpastie, ar fi dăunător pentru toată lumea”, a spus Loukas Tsoukalis, preşedintele Fundaţiei Elene pentru Politică Europeană şi Externă.
Rezultatul referendumului a consolidat în aşa măsură puterea lui Tsipras în Grecia încât ceilalţi lideri europeni nu au altă alternativă decât să continue să colaboreze cu el.
Situaţia economiei elene, care a reintrat în recesiune, s-a înrăutăţit drastic pe fondul haosului politic şi financiar, iar impunerea controlului capitalului şi blocarea activităţii băncilor şi a bursei ar putea să fi dublat sau triplat costul oricărui nou program de salvare, avertizează Mujtaba Rahman, analist-şef pentru zona euro la firma de analiză Eurasia Group din Londra.
Noul program de susţinere financiară ar putea fi cu 20-30 de miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost în lipsa controlului capitalului, potrivit estimărilor Eurasia Group.
„Ce s-a întâmplat în ultimele şase luni a tras economia în urmă cu un an. Chiar şi în cel mai bun scenariu Grecia va plăti un preţ greu”, potrivit analiştilor unui institut de cercetări din Atena. În sectorul bancar, specialiştii au avertizat că băncile vor rămâne în curând fără bani, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) nu va suplimenta finanţarea prin programul de urgenţă ELA.
Prima problemă este menţinerea economiei pe linia de plutire. Sistemul bancar şi activităţile economice se prăbuşesc, veniturile scad, sărăcia creşte dramatic. A doua problemă este stabilirea şi implementarea unui program pe termen lung. Aceste eforturi trebuie să înceapă imediat, prin negocierile cu creditorii. Fără confirmare din partea zonei euro şi a Comisiei Europene, BCE va fi obligată să retragă sprijinul băncilor elene şi va avea loc o criză bancară devastatoare. Pe termen lung, BCE trebuie să continue să furnizeze lichidităţi băncilor din Grecia. În caz contrar, turismul se va prăbuşi, vor lipsi produse de consum de bază şi medicamentele, iar tensiunile sociale se vor amplifica.
Noul program pentru Grecia trebuie reproiectat de la zero, în baza unui nou set de principii, concentrat pe deficienţele structurale ale economiei elene, potrivit unei analize realizată de Reuters.
Ar trebui creat un mediu în care afacerile să funcţioneze, antreprenoriatul să fie eliberat, iar investiţiile să fie profitabile. Statul ar trebui să fie un susţinător şi nu un impediment pentru activităţile antreprenoriale.
În domeniul social, programul ar trebui să facă tot posibilul, inclusiv financiar, prin împrumuturi sau granturi, pentru a împiedica Grecia să intre în haos şi să devină un stat eşuat. Noul program ar trebui în mod explicit să fie pe termen lung, nu pe termen scurt, legat de ţintele fiscale, şi să beneficieze de susţinerea populaţiei şi a partenerilor externi. Numai astfel ar putea fi reduse incertitudinile care sunt cel mai mare obstacol pentru redresarea socială şi economică.
-
Visul european şi realitatea grecească
Măcelarii din piaţa centrală din Atena au fost printre primii care au simţit impactul măsurilor de control al capitalului. Cu mai puţini euro în buzunar, clienţii au renunţat să mai cumpere carne. Vânzătorii de la tarabe au spus că vânzările au scăzut la jumătate faţă de nivelul normal şi se aşteaptă la timpuri şi mai grele dacă Grecia ar ieşi din zona euro.
Majoritatea produselor din carne comercializate în Grecia provin din Franţa, astfel că achiziţiile de carne de vită, al cărei preţ este calculat în euro, în drahme, ar fi împovărătoare. „Vă rugăm, europeni, ajutaţi Grecia. Ajutaţi poporul elen“, a spus un măcelar.
Peste drum de piaţă, un farmacist spune că o mulţime de oameni au venit să facă stocuri de medicamente, îngrijoraţi că acestea vor dispărea din farmacii. Un alt farmacist a explicat că finanţarea din partea statului a medicamentelor compensate, comercializate cu reţetă, ar putea fi redusă în curând la jumătate, sau chiar oprită.
Spitalele greceşti riscă să se confrunte în curând cu o penurie de materiale medicale consumabile, în contextul în care băncile sunt închise şi sunt în vigoare măsuri de control al capitalurilor, rezervele de la furnizori scad, iar aceştia nu pot apela la importuri. O problemă importantă este generată de refuzul furnizorilor de produse farmaceutice de a oferi bunuri pe credit, inclusiv unor spitale mari din Atena. Astfel, numeroase spitale caută noi furnizori. „Stocurile pe care le avem în prezent le dăm spitalelor. Problema este ce se întâmplă când se termină aceste stocuri“, a explicat Pavlos Arnaoutis, liderul sindicatului furnizorilor de produse farmaceutice, adăugând că noua criză înrăutăţeşte şi mai mult o situaţie deja dificilă.Grecii nu fac numai stocuri de medicamente, ci au format cozi şi la supermarketuri şi fac provizii „pentru orice eventualitate“, aşa cum s-a exprimat un locuitor dintr-o suburbie a Atenei, împovărat cu patru sacoşe grele.
Între timp, teama de haosul financiar umbreşte perspectivele sezonului turistic de vară din Grecia. „Nu există nicio îndoială că rezervările au scăzut în ultimele câteva zile“, a declarat directorul Sunvil Group, o agenţie de turism din Marea Britanie.
Turismul a contribuit cu circa 16% la PIB-ul Greciei în 2013 şi cu 19% în 2014, potrivit datelor Consiliului Mondial pentru Călătorii şi Turism. Criza financiară, consideră analiştii, va afecta numărul de vizitatori. Euromonitor International anticipează pentru acest an o creştere de 3% a numărului sosirilor de turişti, o scădere dramatică comparativ cu avansul de 23% înregistrat în 2014.
„Principala problemă cu care s-ar putea confrunta turiştii în Grecia este lipsa lichidităţilor“, a spus Angelo Rossini, analist la Euromonitor.
Retragerile de numerar de la bancomate au fost limitate la 60 de euro, în cazul localnicilor. Deocamdată, tour operatorii au recomandat turiştilor să aibă numerar suficient asupra lor, chiar dacă guvernul a decis să limiteze impactul, exceptând vizitatorii de controlul capitalului. Astfel, restricţiile referitoare la retragerile de fonduri nu se aplică tranzacţiilor de la bancomate cu carduri emise în străinătate.
Pe fondul incertitudinilor, zeci de mii de oameni au demonstrat în ultimele zile în centrul Atenei pentru a susţine guvernul şi a spune nu austerităţii promovate de creditorii ţării.
Grecia ar mai fi avut de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro din partea zonei euro şi FMI care a expirat pe 30 iunie.
Premierul Tsipras a explicat grecilor că referendumul de pe 5 iulie are ca obiectiv prelungirea negocierilor Greciei cu creditorii săi şi nu ieşirea din zona euro şi le-a transmis că dacă se pronunţă pentru austeritate să nu se bazeze pe el pentru aplicarea acestor politici. Liderul stângii radicale Syriza s-a declarat din nou convins, în faţa miilor de susţinători din Atena, de faptul că creditorii nu doresc ieşirea Greciei din zona euro, din cauza „costului considerabil“ al unei asemenea iniţiative.
Analişti intervievaţi de Bloomberg au avertizat că puterea de cumpărare a grecilor ar scădea cu 40% dacă Grecia ar reveni la drahmă.
„Iniţial vor avea loc vânzări masive care vor duce la o depreciere de 30%-40% faţă de dolar. Vom înregistra noi minime record pentru drahmă“, a declarat Neil Jones, director de vânzări la Mizuho Bank în Londra.
Jones şi analişti ai ING şi Crédit Agricole spun că ieşirea statului elen din uniunea monetară nu este scenariul lor de bază, dar că au început să analizeze care ar fi cursul drahmei în eventualitatea unui exit.
-
Ce impact va avea pentru leu ieşirea Greciei din zona euro
Zona euro se pregăteşte pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, în această săptămână, după ce a refuzat să prelungească finanţarea ţării, în urma anunţului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum.
Economistul-şef al BRD, Florian Libocor, a analizat ce impact ar avea scenariul ieşirii Greciei din zona euro pentru leul românesc.
-
BCE: Creditarea către sectorul privat din zona euro a crescut cu 0,5% în luna mai
În luna aprilie creditarea a stagnat comparativ cu intervalul similar din 2014, relatează MarketWatch.
Creşterea din luna mai a fost alimentată de un avans de 0,9% al creditării pentru persoanele fizice, care a compensat un declin uşor al împrumuturilor acordate companiilor.
Banca Centrală Europeană (BCE) desfăşoară un program de suplimentare a lichidităţilor în valoare de 1.100 de miliarde de euro, până în 2016, pentru relansarea activităţilor economice în zona euro.
În primul trimestru, zona euro a înregistrat o creştere economică de 0,4%, analiştii anticipând un ritm similar în trimestrul al doilea.
-
Grecia este mai aproape ca niciodată de intrarea în incapacitate de plată şi de ieşirea din zona euro. Ce înseamnă aceasta pentru români
Criza grecească a adus Uniunea Europeană pe un teren total necunoscut, iar Grecia mai aproape ca niciodată de expulzarea din zona euro, şi de aceea posibilitatea apariţiei şi consecinţele deja celebrului „Grexit“ nu pot fi ignorate.
Băncile greceşti sunt printre actorii care au suferit cel mai mult în tragedia greacă, iar defaultul ţării lor sau ieşirea Greciei din zona euro la va scoate cel mai probabil din joc pentru o lungă perioadă de timp.
-
Ponta: Referendumul pentru Zona Euro, eventual în 2017 sau în 2018 dacă suntem pregătiţi tehnic
“Chestiunea cu referendumul nu este ideea mea, ci am văzut-o în discuţia publică, cu siguranţă însă nu se pune problema să avem acum. Să vedem, în 2017, 2018, dacă suntem pregătiţi pe partea tehnică. Va fi o decizie politică atunci”, a spus Ponta.
Marţi, Ponta a anunţat că Guvernul va organiza un referendum cu privire la aderarea României la Zona Euro dacă se va impune din punct de vedere politic, precizând că termenul obiectivului rămâne 1 iulie 2019, când România va prelua preşedinţia Uniunii Europene.
-
Preţurile de consum din zona euro au crescut în luna mai pentru prima oară în şase luni, cu 0,3%
Analiştii anticipau o creştere a preţurilor mai lentă, de 0,2%, transmite MarketWatch.
Creşterea preţurilor a fost susţinută nu doar de revenirea preţurilor energiei, existând semne şi că cererea mai mare de consum determină preţuri mai mari pentru bunuri şi servicii.
După o lungă perioadă de încetinire a inflaţiei, preţurile de consum au scăzut pentru prima oară sub nivelul anului anterior în decembrie. O lună mai târziu, BCE a anunţat lansarea programului de suplimentare a lichidităţilor, în cadrul căruia BCE cumpără obligaţiuni de peste 1.000 de miliarde de euro, cea mai mare parte guvernamentale, până în septembrie 2016.
Primele achiziţii, de 60 de miliarde de euro pe lună, au început în martie şi până în aprilie declinul preţurilor a încetat.
“Consiliul guvernatorilor BCE va sublinia din nou, probabil, că achiziţiile de obligaţiuni vor continua la acelaşi nivel până la sfârşitul lui septembrie 2016, sau cel puţin până când va apărea o ajustare sustenabilă a inflaţiei”, a declarat Thomas Kobel, analist la SEB.
O parte din creşterea preţurilor a fost determinată de revenirea preţurilor energiei. Într-o perioadă de 12 luni încheiată în luna mai, preţurile energiei au scăzut cu 5%, comparativ cu declinul de 5,8% în anul încheiat în aprilie. Dacă preţurile energiei îşi vor relua declinul, deflaţia ar putea pune din nou în pericol zona euro.
Excluzând preţurile energiei, alimentelor şi alcoolului, inflaţia anuală core s-a accelerat la 0,9% în luna mai, de la un minim record de 0,6%. Preţurile serviciilor au avansat cu 1,3% faţă de intervalul similar din 2014, după o creştere de 1% în aprilie.
-
Oficial BCE: Politicile băncii funcţionează şi nu pun în pericol stabilitatea financiară
“Politicile BCE funcţionează şi au o contribuţie semnificativă la normalizarea condiţiilor economice, pe termen scurt. Aceste politici vor ajuta economia pe termen mediu”, a afirmat Constancio într-un discurs.
El a arătat că măsurile de stimulare adoptate de BCE reduc efectul negativ al scăderii producţiei economice, provocată de ritmul lent de creştere economică, care favorizează şomajul pe termen lung.
Pentru a îmbunătăţi potenţialul de creştere economică, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, zona euro trebuie să se bazeze mai mult pe investiţii, a spus Constancio, el cerând continuarea eforturilor pentru măsuri structurale, care nu sunt responsabilitatea băncii centrale.
Constancio a respins criticile că măsurile BCE de achiziţii de obligaţiuni pentru suplimentarea lichidităţilor reduc presiunea asupra guvernelor de a aplica măsuri structurale.
BCE cumpără lunar obligaţiuni în valoare de 60 de miliarde de euro, în cadrul unui program de suplimentare a lichidităţilor de 1.100 de miliarde de euro valabil până în septembrie 2016, care are ca scop stimularea economiei zonei euro.
Creditarea către sectorul privat din zona euro s-a stabilizat în aprilie, după ce a crescut constant în 2014 şi în primele trei luni ale anului, potrivit datelor publicate vineri de BCE, sugerând că redresarea economică din zona euro nu accelerează.
Constancio a spus că menţinerea dobânzilor la un nivel scăzut pentru o lungă perioadă de timp contribuie la creşterea valorii unor active, ceea ce ar putea provoca temeri legate de stabilitatea financiară, dar că până în prezent nu a avut loc op supraevaluare generalizată a activelor.
-
BCE: Creşterea economică lentă din zona euro, principalul risc pentru stabilitatea financiară
În raport se arată că în timp ce disponibilitatea investitorilor din sectorul financiar de asumare a riscurilor este în creştere, nu la fel se întâmplă şi în cazul riscurilor asumate în economia reală.
În aceste condiţii, creşterea preţurilor activelor financiare contrastează cu nivelul scăzut al investiţiilor în economie.
“Perspectiva unei creşteri economice lente rămâne principalul factor care pune în pericol stabilitatea financiară în zona euro”, avertizează raportul bianual al BCE.
Instituţia financiară a reiterat din acest motiv necesitatea unor schimbări structurale, pentru susţinerea unei creşteri economice durabile în zona euro, pe lângă măsurile de politică monetară.
BCE a lansat la începutul acestui an un program de suplimentare a lichidităţilor în valoare de 1.100 de miliarde de euro, valabil până în septembrie 2016, pentru stimularea creşterii economice. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat în mai multe rânduri că programul, care constă în principal în achiziţii de obligaţiuni guvernamentale, trebuie completat cu reforme structurale, care să asigure o creştere economică durabilă în zona euro.