Tag: Vin

  • Român din Norvegia: „De asta nu mai vin, mă, în România!”

    Pe Facebook, Costin Staicu a scris: „Un prieten (fost jurnalist roman) din Norvegia – proaspat dublu cetatean romano-norvegian – imi scrie:

    Bai, am uitat sa-mi achit darile luna trecuta la Fisc. Azi dimineata, a treia zi dupa termenul limita la care trebuia sa virez banul, vin doi indivizi in costume inchise la culoare, acasa la mine. Erau “portareii”. Eram gata sa le spun ca imi achit contributiile in cateva ore ca uitasem, dar n-am mai apucat. M-au intrebat daca imi merg prost afacerile si daca am nevoie de o scutire de maxim 6 luni la plata, atata permite legea.

    Trebuia doar sa semnez ca dupa 6 luni “depun toate eforturile” sa revin la zi. Fara penalitati, fara amenintari, sa decid cum mi-ar fi mie mai usor… Am achitat – fireste ca aveau la ei POS-uri- si au plecat in treaba lor.

    Imi amintesc cum in Romania mi-au blocat conturile pentru 30 de lei si mi-a luat doua zile de alergatura intre administratiile financiare, Trezorerie samd ca sa le deblochez (desi Fiscul roman avea de fapt SA IMI DEA BANI pentru impozite platite in avans minus contributii restante).

    De asta nu mai vin, mah, in Romania!”

  • Român din Norvegia: „De asta nu mai vin, mă, în România!”

    Pe Facebook, Costin Staicu a scris: „Un prieten (fost jurnalist roman) din Norvegia – proaspat dublu cetatean romano-norvegian – imi scrie:

    Bai, am uitat sa-mi achit darile luna trecuta la Fisc. Azi dimineata, a treia zi dupa termenul limita la care trebuia sa virez banul, vin doi indivizi in costume inchise la culoare, acasa la mine. Erau “portareii”. Eram gata sa le spun ca imi achit contributiile in cateva ore ca uitasem, dar n-am mai apucat. M-au intrebat daca imi merg prost afacerile si daca am nevoie de o scutire de maxim 6 luni la plata, atata permite legea.

    Trebuia doar sa semnez ca dupa 6 luni “depun toate eforturile” sa revin la zi. Fara penalitati, fara amenintari, sa decid cum mi-ar fi mie mai usor… Am achitat – fireste ca aveau la ei POS-uri- si au plecat in treaba lor.

    Imi amintesc cum in Romania mi-au blocat conturile pentru 30 de lei si mi-a luat doua zile de alergatura intre administratiile financiare, Trezorerie samd ca sa le deblochez (desi Fiscul roman avea de fapt SA IMI DEA BANI pentru impozite platite in avans minus contributii restante).

    De asta nu mai vin, mah, in Romania!”

  • SURPRIZĂ de proporţii: De unde vin produsele de la Lidl? ADEVĂRUL de la raft care i-a şocat pe clienţi

    „În total anul trecut am exportat produse locale de circa 25-30 mil. euro, o valoare relativ constantă compa­ra­tiv cu 2015. Mai mult, săptămâna trecută am lansat primul ex­port de produse româneşti pentru săptămâna tematică bal­canică“, spune Frank Wagner, executivul care conduce ope­raţiunile Lidl pe plan local.

    Pentru acest eveniment, săptămâna tematică bal­ca­nică, patru produse locale au fost alese de executivii din alte ţări care lucrează în departamentul de achiziţii al Lidl. Cele patru produse sunt berea Timişoreana, mălaiul local, zacusca şi salamul de Sibiu.

    „Am exportat peste jumătate de milion de sticle de bere, respectiv 16 camioane. Produsele au ajuns în Olan­da, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Spania şi Irlanda.“

    În afară de aceste produse Lidl mai exportă şi alte produse, de regulă produse alimentare precum lactate, ulei sau sucuri şi snacksuri. Destinaţia principală sunt tot pieţele europene.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un vin spumant vândut la Lidl cu 40 lei, clasat printre cele mai bune din lume

    Lidl vinde un tip de vin spumant (Crémant) care a primit aceeaşi distincţie pe care o au 40 de şampanii de top, potrivit Business Insider. Crémant de Bourgogne Blanc NV se vinde cu 7,99 lire sterline (aproximativ 40 de lei) în Marea Britanie şi a primit recunoaşterea ”Silver Outstanding” la Competiţia Internaţională de Vinuri şi Băuturi Alcoolice (International Wine & Spirits Competition – IWSC). Un alt câştigător al aceluiaşi premiu a fost şampania Veuve Clicquot 2008 vintage Champagne, care se vinde cu peste 50 de lire sterline, observă jurnaliştii de la Business Insider.

    Un crémant este produs printr-un procedeu similar cu şampania: în aceeaşi metodă, folosind acelaşi tip de struguri, potrivit Lidl.

    Reprezentanţii retailerului german Crémant de Bourgogne Blanc NV este “uscat cu multă aromă; are o aciditate bine integrată şi un gust sec, persistent.” 

    Retailerul a adăugat că vinul va deveni un disruptor în industria spumantelor. Lidl vinde în Regatul Unit 10.000 de sticle de Crémant de Bourgogne în medie pe lună.

  • De ce nu vin turişti străini în România? Mai puţin de două din zece hoteluri sunt afiliate unui lanţ internaţional

    Astfel, numărul mic de turişti străini care vizitează anual România ( circa 2,5 milioane anual) poate fi pus şi pe seama gradului redus de afiliere, dar şi pe slaba promovare a României pe plan internaţional şi a infrastructurii nedezvoltate.

    „Cred că în cazul României acest indicator este important pentru că foarte mulţi dintre străinii care vor să vină să viziteze ţara nu ştiu ce aşteptări să aibă de la calitatea serviciilor hoteliere şi atunci un lanţ internaţional le dă o garanţie mai mare că se respectă aceste standarde de calitate. Şi astfel, au mai multă încredere să vină să viziteze România“, explică Lucian Boronea, director general şi proprietar al agenţiei de turism Accent Travel&Events.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum trebuia să se numească de fapt filmul Fast & Furious? De ce a refuzat Vin Diesel 25 de mil. $

    Caii putere, fetele superbe şi eroii de la volan revin într-unul din filmele anului 2017. Noi suntem în pole position şi aşteptăm verde la semafor. Până atunci, hai să vedem secretele nespuse din spatele megaproducţiei Fast & Furious, unde vedetele, banii şi platourile de filmare au poveşti reale de Hollywood.

    Subiectul francizei a pornit de la un reportaj real despre cursele ilegale de maşini din New York, publicat în revista Vibe, în 1998.

    Filmul trebuia să se numească Redline (zona roşie a turometrului). În final, producătorii au cumpărat titlul Fast & Furious de la un regizor de mâna a doua care-l înregistrase pentru un film scos de el în 1955.

    Pentru scenele de deschidere din primul Fast & Furious au fost folosiţi chiar raceri ilegalişti.

    În scenele în care maşinile aveau viteze de peste 130 de km/h, actorii nu conduceau ei. Erau în maşini pe platforme conduse în viteză de cascadori.
    2 Fast 2 Furious e singura franciză în care Vin Diesel, deşi ofertat cu 25 mil. $ pentru rol, nu a jucat pentru că nu a fost de acord cu scenariul.

    Tot în 2 Fast 2 Furious, casa personajului Carter Verone, din Miami, a fost a lui Sylvester Stallone.

    Corvette-ul care în 2 Fast 2 Furious se loveşte de Mustangul avariat de un cap tractor a fost chiar un accident de filmare care până la urmă a intrat ca scenă în film.

    Pentru Fast & Furious 2009 s-a făcut casting pentru maşinile din planul secund. Oameni cu maşini tunate au venit la preselecţii pentru un rol cu maşina în film.

  • De ce nu vin turişti străini în România? Mai puţin de două din zece hoteluri sunt afiliate unui lanţ internaţional

    Astfel, numărul mic de turişti străini care vizitează anual România ( circa 2,5 milioane anual) poate fi pus şi pe seama gradului redus de afiliere, dar şi pe slaba promovare a României pe plan internaţional şi a infrastructurii nedezvoltate.

    „Cred că în cazul României acest indicator este important pentru că foarte mulţi dintre străinii care vor să vină să viziteze ţara nu ştiu ce aşteptări să aibă de la calitatea serviciilor hoteliere şi atunci un lanţ internaţional le dă o garanţie mai mare că se respectă aceste standarde de calitate. Şi astfel, au mai multă încredere să vină să viziteze România“, explică Lucian Boronea, director general şi proprietar al agenţiei de turism Accent Travel&Events.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum trebuia să se numească de fapt filmul Fast & Furious? De ce a refuzat Vin Diesel 25 de mil. $

    Caii putere, fetele superbe şi eroii de la volan revin într-unul din filmele anului 2017. Noi suntem în pole position şi aşteptăm verde la semafor. Până atunci, hai să vedem secretele nespuse din spatele megaproducţiei Fast & Furious, unde vedetele, banii şi platourile de filmare au poveşti reale de Hollywood.

    Subiectul francizei a pornit de la un reportaj real despre cursele ilegale de maşini din New York, publicat în revista Vibe, în 1998.

    Filmul trebuia să se numească Redline (zona roşie a turometrului). În final, producătorii au cumpărat titlul Fast & Furious de la un regizor de mâna a doua care-l înregistrase pentru un film scos de el în 1955.

    Pentru scenele de deschidere din primul Fast & Furious au fost folosiţi chiar raceri ilegalişti.

    În scenele în care maşinile aveau viteze de peste 130 de km/h, actorii nu conduceau ei. Erau în maşini pe platforme conduse în viteză de cascadori.
    2 Fast 2 Furious e singura franciză în care Vin Diesel, deşi ofertat cu 25 mil. $ pentru rol, nu a jucat pentru că nu a fost de acord cu scenariul.

    Tot în 2 Fast 2 Furious, casa personajului Carter Verone, din Miami, a fost a lui Sylvester Stallone.

    Corvette-ul care în 2 Fast 2 Furious se loveşte de Mustangul avariat de un cap tractor a fost chiar un accident de filmare care până la urmă a intrat ca scenă în film.

    Pentru Fast & Furious 2009 s-a făcut casting pentru maşinile din planul secund. Oameni cu maşini tunate au venit la preselecţii pentru un rol cu maşina în film.

  • Idee genială de afaceri: un nou tip de vin UNIC IN LUME produs in Romania de o familie din Gorj

    O familie din localitatea gorjeana Ticleni a început comercializarea unui produs unic în România: vinul de mure.
     

    „E un produs in care am pus mult suflet. Totul a inceput ca un experiment. Pur si simplu gasisem o retata, am inceput sa incercam, iar surpriza a fost sa avem un produs foarte bun. Am simtit potentialul. Se foloseste aceeasi metoda ca la vinul de struguri, insa aici, la mure, fermentatia dureaza mai mult, circa 45 de zile. Momentan vom realiza circa 700 de sticle, am ajuns la forma finala. E putin uimitor si pentru mine. Am inceput in decembrie, iar in prezent vorbim deja de un investitor pentru vinul de mure”, a povestit, pentru StiriAgricole.ro, Ionel Burtea.

    Tânărul, in varsta de 21 ani, student la Academia de Stiinte Economice din Bucuresti administrează împreuna cu familia sa 5 hectare de mure si zmeura cultivate pe terenul bunicii si se pregateste deja sa mareasca suprafata cultivata.

    „Totul a inceput acum trei ani cand ne-am decis sa cultivam pe un hectar mure si zmeura. Aveam o mica gradina, de pe vremea bunicilor, insa am hotarat ca ar fi o investitie foarte buna, in contextul in care piata aceasta este slab dezvoltata la noi, in sensul ca importam foarte mult, iar plantatiile noastre sunt mici ca suprafata. Nu am stat prea mult pe ganduri si am achizitionat butasi de la ICDP Pitesti-Maracineni. Ulterior, am marit suprafata cultivata, iar in prezent avem 5 hectare, predominant fiind murul”, a mai spus acesta.

    Anul trecut, familia Burtea a reusit sa incheie un contract cu un retailer din Gorj, ceea ce a facut ca majoritatea fructelor din plantatia de la Ticleni sa ajunga pe rafturile supermarketurilor din judet.
    „Am reusit sa valorificam productia de anul trecut pe baza unui contract cu un retail, ne-am bucurat sa constatam ca sunt deschisi sa lucreze cu producatorii locali. Am pus murele in caserole si aprovizionam din trei in trei zile. Tot ceea ce am castigat, am reinvestit”, a mai spus tanarul.

    Pentru viitor, tanarul antreprenor isi doreste sa acceseze si fonduri europene nerambursabile, in special masura 4.1a, care ii va permite sa realizeze si o fabrica, precum si un punct de desfacere. „Este o proocare pentru mine, insa asta imi place cel mai mult. Imi dedic toata ziua acestei activitati, uneori neglijez si facultatea. Insa ceea ce imi doresc e sa vad cum aceasta afacere creste. Sunt multe oportunitati in Romania, ne trebuie mai mult curaj”, este de parere Ionel Burtea.

  • Ce mănâncă oamenii care trăiesc cel mai mult

    Dieta mediteraneană
    Fructe şi legume proaspete, cereale integrale, nuci, nelipsitul pahar de vin roşu, peşte, lactate, ulei de măsline ca principală sursă de grăsime, toate acestea compun una dintre cele mai sănătoase diete din lume.

    Numeroase studii au scos în evidenţă beneficiile acestei combinaţii magice de alimente, asociind-o cu o stare bună a sănătăţii, cu reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 sau demenţă. Iar cea mai recentă cercetare arată că astfel de alimente, cu focus pe fructe de pădure şi căpşuni, odată consumate, ne pot proteja contra Alzheimer.

    Purtătorul de cuvânt al British Dietetic Association, Anna Daniels, a declarat pentru The Independent că “dieta mediteraneană este de bază pentru o inimă sănătoasă şi pentru longevitate. Iar uleiul de măsline extra virgin este bogat în acizi graşi mono şi polisaturaţi, ideali pentru un colesterol corect”.

    Citiţi continuarea pe www.gustarte.ro