BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • ​Armata de curieri “agenţi” ai Fiscului îşi face treaba: 22.000 de persoane au trimis colete de 1,8 mld. lei cu plata ramburs şi nu şi-au declarat veniturile

    Circa 17 milioane de colete, în valoare totală de 5 miliarde lei, au fost trimise cu plata ramburs în primele trei luni, arată primele date raportate de companiile de curierat la ANAF. Teodor Alexandru Georgescu, directorul general al direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, spune că instituţia a identificat 22.000 de persoane care au trimis colete cu plata ramburs în valoare de 1,8 miliarde lei, fără să îşi declare veniturile, în primele trei luni de la implementarea legii prin care companiile de curierat sunt obligate să raporteze, lunar, la ANAF date cu privire la coletele cu plată ramburs.

    „Am identificat, doar din datele trimise de către o companie de curierat, 22.000 de persoane fizice care au trimis colete cu plată ramburs, în valoare totală de 1,8 miliarde lei, şi nu şi-au declarat veniturile”, a spus Teodor Alexandru Georgescu, în cadrul conferinţei Courier & Postal Services Forum 2023.

    Cele 22.000 de persoane apar în raportările unei singure firme de curierat, astfel că la nivelul întregii pieţe, numărul ar putea fi mai mare. ANAF a primit date doar de la 23 de companii din piaţa de curierat, unde activează peste 2.000 de companii. Astfel, numărul real de colete trimise cu plată ramburs este mult mai mare, cele 17 milioane de colete cu plată ramburs fiind datele provenite de la doar 23 de companii din piaţă.

    Legea privind raportatea tuturor coletelor cu plata ramburs de către companiile de curierat la ANAF are ca scop reducerea evaziunii fiscale.

    „Nu vom lua în considerare persoane care au vândut pe OLX bicicleta copilului. Ne îndreptăm către persoanele care fac activitate comercială”, spune Georgescu.

    El precizează că o singură persoană fizică a încasat 44 milioane lei, în primele luni de raportare, din vânzarea de produse cosmetice.​​

  • Tsunamiul de concedieri din tehnologie nu se mai termină: Deşi fac milarde de dolari, cei mai mari jucători la nivel global anunţă noi runde de disponibilizări pe bandă rulantă. Zeci de mii de posturi sunt în pericol

    Din SUA până în Europa şi Asia, giganţi mondiali din domeniul tehnologiei, de la Microsoft şi Google, la Amazon, SAP şi alţii, au concediat şi continuă să concedieze mii de angajaţi de la începutul anului, în ciuda faptului că mare parte dintre giganţii tech continuă să facă profit, scrie CNCB.

    “Reducerea numărului de angajaţi este rezultatul angajărilor excesive din timpul pandemiei şi a perspectivelor de creştere mai lente decât cele prevăzute iniţial”, potrivit unui raport al companiei de servicii financiare Jefferies.

    În condiţiile în care ratele dobânzilor şi inflaţia rămân ridicate, consumatorii îşi reduc cheltuielile pe fondul incertitudinilor din economia mondială.

    Ca urmare, companiile “trebuie să reducă numărul de angajaţi pentru a-şi recăpăta eficienţa operaţională cu un număr de angajaţi care să corespundă tendinţelor actuale ale cererii”, au declarat analiştii de la Jefferies.

    Odată cu creşterea ratelor dobânzilor, capitalul a devenit mai scump, iar companiile au început să îşi restrângă costurile cu personalul.

    “În special pentru startup-uri, creşterea numărului de angajări a fost parţial alimentată de capitalul ieftin”, scrie un raport al Bank of America Global Research.

    Unul dintre cele mai grele nume din industria tehnologiei este Microsoft, care a bifat un profit de 16,4 mld de dolari în T4/2022, în scădere cu 8% faţă de 2021. Ramura sa de cloud a fost motorul din spatele profitului, cu venituri de 27,1 mld dolari, cu 22% mai mult faţă de creşterea sa de la an la an.

    „Microsoft Cloud a depăşit pentru prima dată 100 de mld. de dolari în venituri anualizate”, a declarat Satya Nadella, CEO-ul Microsoft.

    În ciuda acestui fapt, Microsoft a anunţat în ianuarie că va concedia 10.000 de angajaţi, în timp ce firma se pregăteşte pentru o creştere mai lentă a veniturilor.

    Alphabet, compania-mamă a Google, este un alt jucător important din tehnologie, care însă nu se bucură de aceleaşi rezultate ca Microsoft. Compania a ratat ţintele pentru profit şi venituri în T4/2022, dar a bifat o creşterea anualizată a veniturilor cu 1% în trimestrul încheiat în decembrie.

    Amazon a bifat în T4/2022 o creştere peste cea estimată de analişti. Deşi veniturile nete au crescut cu 9%, la 149,2 miliarde de dolari în trimestrul respectiv, venitul operaţional în acelaşi trimestru a scăzut la 2,7 miliarde de dolari, faţă de 3,5 miliarde de dolari în urmă cu un an. Anul care a trecut a fost cel mai prost an pentru gigantul din e-commerce, care a înregistrat cea mai slabă creştere de la listarea pe bursă din 1997.

    Amazon a concediat peste 18.000 de angajaţi în luna ianuarie şi urmează să renunţe la încă 9.000 de angajaţi în următoarele săptămâni.

    Dell a înregistrat un venit record de 102,3 miliarde de dolari în anul fiscal 2023, încheiat la 3 februarie, în creştere cu 1% faţă de anul precedent. Venitul operaţional pentru anul în curs a crescut cu 24%, la 5,77 miliarde de dolari.

    În februarie, producătorul de PC-uri a anunţat că intenţionează să disponibilizeze 5% din forţa sa de muncă, adică aproape 6.600 de oameni.

    Apple a evitat concedierile în masă până acum, angajând într-un ritm mai lent decât Google, Amazon, Microsoft şi Meta.

    Cu toate acestea, este de aşteptat ca Apple să se alinieze trendului care zguduie industria de tehnologie.

    Compania ar fi amânat bonusurile pentru unii angajaţi şi a limitat angajările în luna martie.

    Producătorul iPhone a ratat aşteptările privind veniturile, profitul şi vânzările pentru mai multe ramuri ale businessului în primul trimestru al anului fiscal 2023, care s-a încheiat la 31 decembrie anul trecut.

    Directorul general Tim Cook a pus acest lucru pe seama întreruperilor producţiei din China şi a tensiunilor de ordin macro.

     

  • Un miliard de euro pentru românii cu venituri mici. Pentru ce vor fi folosiţi banii

    Un miliard de euro pentru românii cu venituri mici, suma reprezentând vouchere pentru alimente, şcoală, vârstnici sau copii. Acesta este planul autorităţilor.

    Statul vrea să folosească un miliard de euro pentru românii cu venituri mici, bani care vin de la Bruxelles, ca să împartă ajutoare românilor cu venituri modeste.

    De la jumătatea anului, 980 milioane de euro din fonduri europene vor ajunge sub formă de ajutoare pentru mai multe categorii defavorizate – vârstnici, copii din familii modeste şi persoane cu dizabilităţi.

    Banii vor fi astfel folosiţi de la jumătatea acestui an, informează stirileprotv.ro, pentru cumpărarea de rechizite şi haine, în cazul a 300.000 de copii de grădiniţă şi şcoală, iar peste 2 milioane de persoane vor lua vouchere pentru alimente.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Studiu: ce efect au veniturile asupra stării psihice a salariaţilor

    Se pare că banii aduc fericirea, cel puţin până la 500.000 de dolari, potrivit Ziarului Financiar.

    Banii chiar cumpără fericirea, iar corelaţia se extinde cu mult dincolo de pragul salarial de 75.000 de dolari pe an, care a fost considerat limita superioară pentru a avea un impact, potrivit unei echipe de oameni de ştiinţă, inclusiv psihologul laureat al Premiului Nobel care a introdus ideea unui platou al fericirii în urmă cu mai bine de un deceniu, conform Bloomberg.

    Într-adevăr, starea de mulţumire creşte în mod constant în funcţie de venituri şi chiar se accelerează pe măsură ce salariul creşte peste 100.000 de dolari pe an, atât timp cât persoana se bucură de un anumit nivel de bază de fericire pentru început. Aceasta este concluzia unui studiu realizat pe 33.391 de persoane care trăiesc în SUA, publicat la 1 martie în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Autorii susţin că efectul poate fi observat în cazul salariilor de până la 500.000 de dolari, deşi nu dispun de date concludente dincolo de acest nivel.

    Rezultatele contrazic o lucrare celebră din 2010 a psihologului Daniel Kahneman şi a economistului Angus Deaton, care a raportat că fericirea creşte odată cu venitul, până când relaţia începe să se „aplatizeze” între 60.000 şi 90.000 de dolari pe an.

    Acum, Kahneman şi-a reanalizat lucrarea în colaborare cu Matthew Killingsworth, doctorand în psihologie la Universitatea Harvard şi fost manager de produse software.

    Noua lor lucrare, pe care o descriu ca fiind o „colaborare contradictorie”, a găsit un platou, dar numai în rândul celor mai nefericiţi 20% dintre oameni şi numai atunci când aceştia încep să câştige peste 100.000 de dolari. Dar chiar şi membrii acestui grup nefericit au devenit mai fericiţi pe măsură ce veniturile lor au crescut până la şase cifre. Abia în acest punct efectul de fericire al banilor mai mulţi încetează să mai funcţioneze.

    „Pentru oamenii foarte săraci, este clar că banii ajută foarte mult”, a declarat Killingsworth pentru New Scientist. „Dar dacă ai un venit decent şi încă eşti nefericit, sursa nefericirii tale probabil că nu este ceva ce banii pot rezolva”, a precizat el.

    Pentru toţi ceilalţi americani din afara acestui grup, mai mulţi bani înseamnă mai multă fericire, cel puţin într-o anumită măsură, iar pentru cei mai fericiţi 30% din populaţie, rata de creştere a fericirii chiar se accelerează pe măsură ce veniturile depăşesc 100.000 de dolari.

    Persoanele intervievate au fost adulţi angajaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani care locuiau în SUA, cu o vârstă medie de 33 de ani şi un venit mediu pe gospodărie de 85.000 de dolari pe an. Participanţii au fost chestionaţi cu privire la fericirea lor de mai multe ori pe zi cu ajutorul unei aplicaţii dezvoltate de Killingsworth.

    Deşi sondajul a inclus participanţi cu venituri de peste 500.000 de dolari, cercetătorii au declarat că este imposibil să afirme cu certitudine că efectul este prezent pentru persoanele care câştigă mai mult de atât.

  • Cum au reuşit băncile să facă profit record de 10,2 mld. lei în 2022. Băncile au încasat în 2022 venituri din dobânzi la credite de 29 mld. lei, dar au plătit la depozite doar 9 mld. lei

    Băncile au încasat în anul 2022 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de 29,1 mld. lei, mai mari cu circa 10 mld. lei, respectiv cu 52% faţă de 2021, creşterea substanţială fiind influenţată şi de saltul ROBOR pe piaţa interbancară, la 7-8%.

    Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig. În a doua jumătate a anului 2022 dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind 16%. În ceea ce priveşte cheltuielile băncilor cu dobânzile plătite clienţilor pentru depozite, nivelul a ajuns în 2022 la 9,1 mld. lei, în creştere cu 6 mld. lei, respectiv cu 184% faţă de 2021, conform datelor BNR. Cu toate că şi chel­tuielile cu do­bân­zile la depozite au sprintat în anul 2022, volumul este în conti­nuare  mic raportat la nivelul veni­tu­rilor din dobânzi la credite, reprezentând doar o treime.

    Nivelul veniturilor nete din dobânzi a fost în 2022 de 20 mld. lei, iar veniturile nete din comisioane au ajuns la 5,2 mld. lei, nivelul însumat fiind cu 22% mai mare faţă de 2021.

    Veniturile nete cumulate ale băncilor din activitatea de bază, adică veniturile nete din dobânzi (venituri încasate minus cheltuielile cu dobânzile) şi veniturile nete din comisioane, au depăşit 25 mld. lei în 2022, în timp ce profitul operaţional la nivelul sistemului bancar a fost de 13,7 mld. lei, diferenţa fiind destul de mare.

    Veniturile operaţionale (venituri totale) la nivelul sistemuli bancar au urcat în 2022 la 28,4 mld. lei, cu 17,4% peste nivelul din 2021.

    Sistemul bancar românesc a reuşit să obţină în anul 2022 un profit net record de 10,2 mld.lei, cu 24% peste nivelul din 2021.

     


     

     

  • Mecanica Fină şi-a dublat profitul la 10,2 mil. lei anul trecut, la venituri din vânzări de 6,4 mil. lei, cu 16% peste nivelul din 2021

    Mecanica Fină (simbol bursier MECE), producător de instrumente şi dispozitive pentru măsură, verificare, control şi navigaţie, a înregistrat un rezultat net de 10,2 milioane de lei la final de 2022, cu 128,7% peste profitul anului precedent.

    La capitalul „venituri din vânzări”, compania a raportat 6,4 milioane de lei, plus 16% faţă de nivelul de 5,5 milioane de lei din 2021, conform calculelor realizate de ZF pe baza rezultatelor financiare neauditate.

    Datoriile s-au majorat cu 15% la 50,9 milioane de lei şi, în ceea ce priveşte activele, societatea a anunţat 224,8 milioane de lei, în urcare cu 8,2% de la an la an. Rezultatul pe acţiune a fost de 2,76 lei, de la 1,18 lei în 2021. Tot anul trecut, societatea a preluat controlul asupra companiilor Modern Self Wash şi Cefin SA.

    „Mecanica Fină a continuat să desfăşoare activităţile sale de tip property management, căutând şi aplicând soluţii viabile de contracarare a efectelor determinate de încetarea unor contracte de închiriere din motive ţinând de decizii ale chiriaşilor de denunţare unilaterală a contractelor, în acest sens fiind intensificate eforturile de atragere de noi chiriaşi pentru spatiile rămase libere, eforturi concretizate în contracte noi de închiriere”, se arată în raport.

    Cu 0,6%+ s-au apreciat acţiunile MECE de la începutul anului, pe un rulaj de 24.000 de lei. Evoluţia din ultimele 12 luni este de minus 3%, pe tranzacţii de 240.000 de lei. Controlată în proporţie de 91,6% de Mol Invest Bucureşti, Mecanica Fină are o capitalizare de 116,4 milioane de lei.

     

  • În anul în care a ieşit din Ungaria, Digi a raportat venituri de 1,5 mld. euro şi un profit net de 85,3 mil. euro. Cu tot cu vânzarea operaţiunilor din Ungaria, profitul a fost de 400 mil. euro

    Digi Communications (DIGI), singurul operator de telecomunicaţii listat la Bursa de Valori Bucureşti, a raportat venituri de 1,5 mld. euro în 2022 – anul vânzării operaţiunilor din Ungaria, în creştere de la 1,28 mld. euro în anul precedent, arată raportul rezultatelor publicat marţi la BVB. Profitul din exploatare a fost de 149 mil. euro faţă de 186 mil. euro în anul precedent.

    Profitul net a fost de 85,2 mil. euro, faţă de 104 mil. euro în anul precedent. Digi raportează şi rezultatul care integrează vânzarea operaţiunilor din Ungaria, respectiv un profit 404 mil. euro. Cu o parte din banii de pe urma exit-ului din Ungaria, Digi şi-a plătit din datorii astfel că la final de 2022 gradul de îndatorare net (raport dintre datorie şi EBITDA) era de 2,3 ori faţă de 3,2 ori în 2021.

    Grupul a înregistrat o creştere RGU (revenue generating unit –n.red) de la 20,5 milioane (din care RGU din activităţi continue au fost 18,0 milioane) în anul încheiat la 31 Decembrie 2021 la 20,8 milioane în anul încheiat la 31 Decembrie 2022 (o creştere totala de 1,6% şi o creştere de 15,4% pentru activităţi continue), principalii vectori fiind creşterea RGU pentru serviciile de internet fix şi telefonie mobila din România, cât şi creşterea RGU pentru serviciile de telefonie mobila din Spania.

    Digi are 3,3 mld. lei capitalizare după o apreciere de 5% în anul acesta.

     

  • Importanţa digitalizării: Cu cât la sută câştigă mai mult angajaţii din regiunea Asia-Pacific, cu competenţe digitale avansate, faţă de restul

    Lucrătorii din Asia-Pacific care au abilităţi digitale avansate pot câştiga cu până la 65% mai mult decât cei care nu îşi folosesc aceste abilităţi la locul de muncă, potrivit unui raport al companiei de consultanţă Gallup şi Amazon Web Services, scrie CNBC.

    Abilităţile digitale avansate se referă la competenţe în domenii complexe, cum ar fi dezvoltarea de software sau de aplicaţii, inteligenţa artificială şi învăţarea automată. Arhitecţii cloud şi dezvoltatorii de software sunt consideraţi lucrători digitali avansaţi.

    Lucrătorii calificaţi digital – cei cu abilităţi avansate, precum şi cei cu abilităţi de bază sau intermediare, cum ar fi e-mailul şi procesarea de text – adaugă aproximativ 4,7 trilioane de dolari la produsul intern brut anual al regiunii, conform raportului Asia Pacific 2023 Digital Skills.

    „Organizaţiile din regiunea APAC care angajează lucrători digitali avansaţi – cum ar fi dezvoltatorii de software sau arhitecţii cloud – raportează venituri anuale în 2021 cu 150% mai mari decât organizaţiile care angajează doar lucrători digitali de bază şi cu 286% mai mari decât cele care angajează lucrători digitali intermediari”, a spus raportul.

    La sondaj au participat peste 30.000 de angajaţi şi 9.000 de angajatori din 19 ţări. Respondenţii proveneau din ţări precum Australia, India, Indonezia, Japonia, Malaezia, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Thailanda.

     

  • Sondaj ANIS: Peste 60% din companiile IT se aşteaptă la creşterea afacerilor şi a numărului de angajaţi

    Peste 60% din cele 80 de companii IT membre ale Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) care au răspuns la sondajul ANIS Sentiment Survey, derulat în perioada ianuarie-februarie 2023, se aşteaptă la creşterea investiţiilor în proiecte de tehnologie şi implicit la creşterea afacerilor şi a numărului de angajaţi, cu toate că la nivel global există o criză în industria tehnologică, manifestată şi prin disponibilizări masive în rândul companii gigant. În total, ANIS are 163 de companii IT membre, însă doar jumătate au răspuns sondajului, iar dintre acestea 23,8% sunt companii foarte mari, cu peste 20 milioane euro cifră de afaceri, 23,8% cu cifre de afaceri între 3 milioane euro şi 20 milioane euro, 20,6% cu venituri între 1 şi 3 milioane euro şi 31,8% cu venituri sub un milion de euro.

    Conform ANIS Sentiment Survey, 65% dintre companiile respondente se aşteaptă la creşterea cifrei de afaceri în 2023, 30,2% se aşteaptă la o cifră de afaceri similară cu cea din 2022 şi doar 4,8% preconizează o scădere a veniturilor. În ceea ce priveşte recrutările, 68,3% dintre companii estimează că vor finaliza 2023 cu o echipă mai mare decât în 2022, în timp ce 22,2% încă nu ştiu în ce măsură vor disponibiliza sau angaja în acest an.

    Doar 9,5% preconizează o reducere a echipei din România. Legat de dinamica proiectelor IT, 61,9% dintre respondenţi apreciază că investiţiile clienţilor în soluţii şi servicii IT vor creşte anul acesta, iar 38,1% estimează o scădere la acest nivel. „Pe de o parte aceste rezultate ne bucură pentru că demonstrează faptul că nu se întrevede o criză la nivelul industriei locale, iar impactul celei globale este relativ redus. Pe de altă parte, o bună parte dintre membrii noştri exprimă un anumit grad de precauţie în acest an, atât în ceea ce priveşte veniturile, cât şi predictibilitatea proiectelor la care lucrează. Un singur indicator este cert în această perioadă: peste 60% dintre companii vor să angajeze, lucru explicabil prin deficitul enorm de specialişti, existent deja şi perpetuat de la un an la altul. Speranţa noastră, ca asociaţie patronală, este ca acest sentiment de precauţie să fie unul dintre scenariile pesimiste ale industriei şi, la final de 2023, după ce tragem linie, bilanţul să arate foarte bine“, a declarat Corina Vasile, director executiv ANIS.

    Cele 163 de companii membre ANIS provin din toate segmentele – de la start-up-uri şi IMM-uri până la companii mari. Împreună, toate companiile membre ANIS au peste 47.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel naţional.

  • Dezastru pentru Apple. După 14 trimestre consecutive de creştere, producătorul de iPhone-uri a marcat scăderi pe toate părţile

     Apple a întrerupt o serie de 14 trimestre consecutive de creştere a veniturilor, deoarece problemele lanţului de aprovizionare din China au întârziat livrarea de iPhone-uri în timpul perioadei critice de sărbători, scrie FT. 

    Veniturile totale din trimestru au scăzut cu 5,5%, la 117,2 miliarde de dolari, sub previziunile de 121,1 miliarde de dolari. Analiştii estimaseră un declin de 2% după ce Apple a avertizat în noiembrie cu privire la întreruperile lanţului de aprovizionare. Profitul net a scăzut cu 13,4%, la 30 miliarde de dolari, sub previziunile de 31 miliarde de dolari.

    Vânzările de iPhone au scăzut cu 8,2%, la 65,8 miliarde de dolari, faţă de previziunile privind o scădere de 3,4%, la 69,2 miliarde de dolari.

    Şeful financiar al Apple, Luca Maestri, a declarat pentru Financial Times că, fără aceste perturbări, vânzările de iPhone ar fi crescut. El a refuzat să estimeze care a fost deficitul, spunând: “Am pierdut o producţie semnificativă”. Într-o declaraţie, directorul general Tim Cook a descris mediul ca fiind “provocator”.

    Compania avertizase în urmă cu trei luni că efectele negative ale cursului de schimb valutar ar putea reduce veniturile cu până la 10 puncte procentuale, ceea ce echivalează cu o lovitură de aproximativ 12 miliarde de dolari. Potrivit rezultatelor de joi, impactul real a fost de aproximativ 8 puncte procentuale.

    “Opt procente reprezintă o mulţime de venituri pe care le-am pierdut din cauza puterii dolarului, dar este mai bine decât în urmă cu trei luni, deoarece dolarul a slăbit puţin”, a spus el. “Inflaţia continuă să crească în Marea Britanie şi a început să se atenueze puţin în Statele Unite, aşa că acest lucru afectează şi monedele”.

    Maestri a declarat că “baza activă” a Apple – numărul de iPhone, iPad şi alte dispozitive utilizate – a depăşit 2 miliarde, de la 1,8 miliarde în urmă cu un an. “Acesta este de două ori mai mare decât numărul de dispozitive active pe care le aveam în urmă cu doar şapte ani”, a spus el.