BusinessMagazin

Tag: vedere

  • Suprarealism în România: primeşti bonus pentru a veni la muncă

    În alte zone din ţară sunt companii care dau bonus 1.000-1.300 de lei celor care recomandă sau aduc oameni care pot fi angajaţi.

    Oana Botolan Datki, SEE managing partner la Consulteam, spune că firmele au ajuns să aplice politica de recrutare: Îi angajez pe toţi cei care vor să lucreze la mine. Adică nu mai contează ce ştiu, ce pot face, ci doar să vină să lucreze.

    Piaţa muncii din România a dat atât de mult în clocot încât riscă să se evapore de tot în timp: şomajul a coborât la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, 4,7%. Pur şi simplu nu mai ai de unde să atragi oameni din intern.

    Conform ultimelor date Eurostat, pe medie, un tânăr din România se mută de la părinţi la 27,9 ani faţă de 26,1 ani cât este media Uniunii Europene.

    O schimbare de trend în România: fetele pleacă de acasă la 25,6 de ani, o vârstă în scădere, în timp ce băieţii pleacă la 30 de ani, o vârstă în creştere. Confortul de acasă de la mama pentru băieţi este destul de greu de înlocuit, având în vedere că fetele vor să aibă cariera lor, iar casa trece pe locul trei. Vacanţele sunt pe locul doi.

    În Europa, în medie, fetele pleacă de la părinţi la 25,1 ani, în timp ce băieţii la 26,1 ani.

    În Italia, băieţii pleacă de acasă la 31,3 ani, iar fetele la 29 de ani. În Suedia, băieţii pleacă la 19,7 ani, iar fetele la 19,6 ani.

    Când pleci de acasă este de presupus că ai un job sau că eşti în căutarea unuia. România începe puţin să se schimbe în sensul că noua generaţie, având confortul de acasă, aşa cum este el, nu se grăbeşte să-şi caute un loc de muncă, preferând spre exemplu, să-şi continue studiile cu un master. Va vedea el mai încolo ce va face cu acest lucru.

    Dacă au nevoie de bani se angajează în retail, în call-centere, în cafenele, de unde pot să plece şi mâine, dacă nu au chef să mai dea telefoane sau să vorbească cu clienţii. De multe ori nici nu mai anunţă că nu mai vin la muncă, iar companiile se trezesc fără om la job. De unde să găsească altul în 10 minute?

    Pe de altă parte, sindicatele, ce-i drept, au o voce mai scăzută în zilele noastre, încearcă să obţină tot timpul bani mai mulţi pentru membrii lor. Până acum nu am auzit să aibă politici în care să ţină oamenii în firmă, să ajute într-un fel sau altul angajatorul să aibă o fluctuaţie mai redusă de personal, sau chiar să găsească angajaţi pentru companii.

    Poate sindicatele ar trebui să-şi facă firme de personal, ca Adecco, de exemplu, ca să susţină companiile şi până la urmă să ţină joburile aici, în oraşul lor sau în România. Dar mai mult decât atât, să ţină într-un fel sau altul oamenii la job. Pe vremea lui Ceauşescu se dădeau case prin intermediul sindicatelor. Dacă atunci a fost un lucru bun, ce a permis o urbanizare accelerată a României, poate ar trebui să se scoată din istorie aceste modele de atragere şi ţinere a forţei de muncă. Dar poate nu e treaba lor, deşi ar trebui să fie.

    România este într-un moment favorabil pentru piaţa forţei de muncă, având în vedere că acum cererea este mai mare decât oferta. Ce-i drept poate să fie o cerere înşelătoare, respectiv să fie doar din câteva sectoare unde se înregistrează creşteri susţinute: automotive, retail, industria hotelieră şi de restaurante, unde salariile sunt mai mici, şi IT, service-centere, unde salariile sunt mai mari.

    La polul opus, din perspectiva ofertei, oamenii sunt total bulversaţi întrucât nu ştiu încotro să se ducă. Dacă ai început într-o industrie, într-un anumit sector, este destul de greu să schimbi domeniul de activitate. Este greu să treci din retail sau cafenea în industria pură, chiar şi la bandă.

    De asemenea, planurile de carieră există, mai cu seamă în planurile celor de la HR, care trebuie să facă unui candidat capul calendar, în încercarea de a convinge că la ei este cel mai bun loc pe care poate să-l găsească un angajat. Şi pentru companii este greu să mute un om de la o secţie la alta şi atunci uită de acest plan de carieră sau îl aplică doar când pleacă cineva şi trebuie înlocuit peste noapte.

    Indiferent cum este acum situaţia, piaţa muncii, angajatori şi angajaţi deopotrivă trebuie să se bucure, fiecare în felul lui, de acest tablou suprarealist din România: primeşti bonus dacă te prezinţi la muncă.

  • Coşul transformat geantă de lux

    Iniţial impuse în modă în anii ’70 graţie actriţei şi cântăreţei Jane Birkin, aceste genţi revin în atenţie. Fie simple, mai apropiate de coşuri, fie modele bordate cu piele de şarpe ori cu baiere sub formă de lanţ, genţile-coş se potrivesc la o gamă variată de ţinute, putând fi purtate atât la o plimbare pe stradă în sezonul acesta de primăvară-vară, cât şi la o cină într-un restaurant elegant.

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai bine. Bucureşti, doar pe locul 9 în clasament

    Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Bucureşti, pe locul 9 în clasament

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului. 

  • RADET anunţă că de vineri se opreşte căldura

    “Începând cu data de 28 aprilie 2017 vom iniţia procedurile de oprire a furnizării energiei termice pentru încălzire către consumatorii racordaţi la sistemul
    centralizat al Municipiului Bucureşti. Măsura a fost luată în conformitate cu prevederile articolului nr. 117 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice, care precizează că «oprirea încălzirii se face după trei zile consecutive în care temperatura medie a aerului exterior depăşeşte +10°C, între orele 18.00 – 06.00»”, se arată într-un comunicat al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări majore la un spital din Bucureşti. Ministrul Sănătăţii face ASTĂZI anunţul

    “Am citit aseară raportul şi, în afară de lucrurile ştiute cu privire la greşeala pe care a făcut-o cadrul medical care a administrat trasfuzia, colegii mei de la inspecţie au identificat şi probleme manageriale, probleme de aprovizionare cu echipanemte de idenificare a sângelui şi probleme legate de proceduri cu privire la ultimul control înainte de administrarea perfuziei, motiv pentru care vom gândi şi măsuri în acest sens, luăm în discuţie inclusiv schimbarea echipei manageriale”, a declarat ministrul Sănătăţii, Florian Bodog.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cele mai frumoase locuri din România. „Este o zonă superbă”

    Din acest motiv, dacă doriţi să nu fie prea mare aglomeraţie, ar trebui să evitaţi weekendurile de vară, pentru că băimărenii se înghesuie să ocupe un loc pe malul lacului, scrie Vocea Transilvaniei.

    Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a declarat că doreşte să repună în valoare din punct de vedere turistic această zonă.

    ”O imagine de o frumuseţe care îţi taie răsuflarea! Baraj Firiza este una dintre minunatele zone care reprezintă o mândrie pentru noi, băimărenii. Un proiect important pe care doresc să îl văd realizat cât de curând este înfiinţarea Parcului Natural Firiza pentru a proteja această zonă superbă, dar şi pentru a o pune în valoare din punct de vedere turistic. Acest proiect este o prioritate în dezvoltarea turistică a municipiului Baia Mare, un aspect care nu a reprezentat interes în trecut”, a spus Cherecheş, notează aceeaşi sursă.

  • Cum să te păzeşti de pericole când începi o afacere

    Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală

    Printre altele, proprietatea intelectuală include produse, acţiuni sau procese pe care o persoană (fizică sau juridică) le dezvoltă şi care oferă un avantaj competitiv – avantaj care, în anumite situaţii, poate dicta successul unei afaceri la început de drum. Natura, valoarea şi importanţa elementelor de proprietate intelectuală se raportează în principal la specificul afacerii desfăşurate. 

    Spre exemplu, o societate care activează în domeniul publicităţii va trebui să aibă în vedere cu precădere regimul drepturilor de autor, o societate care oferă un produs care trebuie să se distingă printr-o identitate proprie de produsele competitorilor va trebui să acorde atenţie înregistrării mărcii, în timp ce o societate care oferă consultanţă în domenii precum resurse umane se va concentra pe protecţia elementelor de know-how care stau la baza activităţii sale.

    Obligaţia de înregistrare

    Anumite categorii de creaţii intelectuale sunt protejate prin simplul fapt al realizării lor. Alte tipuri de drepturi de proprietate intelectuală (spre exemplu, mărcile, invenţiile şi modelele şi desenele industriale) se bucură de protecţie juridică doar în măsura în care sunt înregistrate în registre publice. 

    Principalele drepturi de proprietate intelectuală care nu au nevoie de înregistrare pentru a fi protejate sunt drepturile de autor şi secretele comerciale (know-how). Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală, indiferent de modalitatea de creaţie, modul sau formă de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor. Spre exemplu, sunt protejate de dreptul de autor scrierile literare, operele ştiinţifice, studiile, operele fotografice, cinematografice, operele de arhitectură, dar şi programele pentru calculator, programele de aplicaţie şi sistemele de operare exprimate în limbaj specific. 

    Anumite dificultăţi practice pot interveni în momentul în care autorul unei opere de creaţie intelectuală neînregistrată trebuie să probeze faptul că respectiva operă îi aparţine sau că este primul care a creat respectiva operă. Pentru a înlesni acesta probă, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) oferă posibilitatea înregistrării operelor în scopul folosirii acestei înregistrări ca probă. 

    Protecţia mărcilor

    În particular, în cazul mărcilor, înregistrarea poate fi realizată atât la nivel naţional, prin depunerea unei cereri la Oficiul de State pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), cât şi la nivel european prin depunerea cererii la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO). Înregistrarea la nivel european oferă protecţie în toate cele 28 de state membre. Această procedură poate fi realizată on-line şi presupune un cost începând cu 850 de euro pentru o înregistrare cu o durată de 10 ani. Avantajul principal al înregistrării unei mărci constă în posibilitatea titularului de a împiedica un terţ să folosească, în anumite condiţii, marca înregistrată. Practic, prin înregistrare, titularul mărcii se asigură că este beneficiarul exclusiv al încrederii consumatorilor în respectiva marcă şi al notorietăţii respectivei mărci, putând controla (prin licenţiere) sfera persoanelor care pot folosi respectiva marcă. 

    În principal, pot fi înregistrate ca mărci elemente verbale, figurative sau o combinaţie între acestea. Se pot înregistra şi reprezentările 3D  (caz în care înregistrarea are ca efect protecţia formei exterioare a produsului) precum şi, mai rar, sunete. 

    Protejarea unei mărci prin înregistrare încă de la debutul unei afaceri se poate constitui nu doar într-o unealtă efectivă de marketing pentru societatea care obţine protecţie (prin securizarea unui element de identitate care poate face uşor recognoscibil pentru consumatori şi potenţiali colaboratori sau parteneri de afaceri respectivul produs sau serviciu), dar şi într-un element de activ, cu o valoare intrinsecă, dincolo de valoarea creată de activitatea principală a business-ului şi care poate fi valorificat separat de această din urmă. Nu în ultimul rând, o marca cu impact puternic şi care se bucură de protecţia necesară poate constitui premisa unei dezvoltări în alte linii de activitate, prin capitalizarea încrederii de care se bucură deja respectiva marcă în vederea explorării unor noi pieţe sau segmente de activitate.

    Protejarea şi creşterea valorii unei mărci poate solicita însă resurse importante (nu doar în legătură cu înregistrarea, dar şi în vederea protejării respectivei mărci împotriva pretenţiilor terţilor şi/sau a folosirii neautorizate). De altfel, decizia de a proteja o marca prin înregistrare trebuie să aibă în vedere şi la bază o investigaţie (due diligence) anterioară întregului proces, prin care titularul să dobândească certitudinea că respectiva marca nu se bucură deja de protecţie şi că nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altor titluari.

    Protecţia secretului comercial

    Secretul comercial (know-how) nu se bucură de un cadru de reglementare la fel de precis precum marca, invenţiile, desenele industriale sau drepturile de autor. Conform reglementărilor în vigoare, conceptul de secret comercial cuprinde informaţii care nu sunt cunoscute sau uşor accesibile în mod obişnuit şi au o anumită valoare prin faptul că sunt secrete, pentru care deţinătorul a luat măsuri rezonabile pentru a fi menţinute secrete. 

    Pentru a îndeplini condiţiile protecţiei secretului comercial, societatea trebuie să se asigure că (1) cei care au acces la informaţii au cunoştiinţă despre caracterul secret al acestora şi că (2) au fost implementate măsuri suficiente pentru proteja respectivele informaţii comerciale. Cu titlu de exemplu, măsurile care pot fi luate pentru a proteja informaţiile comerciale se referă la securizarea accesului la informaţiile secrete astfel încât să fie disponibile numai persoanelor care au nevoie de datele respective pentru îndeplinirea atribuţiilor din cadrul societăţii, menţionarea caracterului secret al documentelor pe fiecare pagină, restricţionarea posibilităţii de a le imprima, precum şi organizarea unor sesiuni de training pentru angajaţi în care să li se prezinte elementele de securitate.

    În plus, societatea poate (şi este recomandabil) să dubleze protecţia legală a secretului comercial prin obligaţii contractuale specifice incluse în contractele cu angajaţii şi colaboratorii săi. Respectivele clauze pot institui anumite interdicţii pentru angajaţi şi, respectiv, pentru colaboratori de a folosi informaţiile confidenţiale, sub sancţiunile contractuale agreate de părţi. Intenţiile părţilor trebuie însă să fie traduse în limbaj contractual adecvat şi echilibrat faţă de interesele titularului secretului comercial şi de natură contraprestaţiei persoanei care se obligă să respecte drepturile de proprietate intelectuală. 

    Este de aşteptat că legislaţia cu privire la secretul comercial să fie modificată şi consolidată prin transpunerea Directivei 2016/943 privind protecţia know-how-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale care trebuie să fie transpusă de statele membre ale Uniunii Europene până la data de 9 iunie 2018. Printre altele, Directiva conţine dispoziţii cu privire la folosirea informaţiilor confidenţiale în scopuri jurnalistice sau pentru raportarea unor aspecte ilegale (whistle blowing) – aspecte până acum nereglementate expres de legislaţia română. 

  • Fotografia care a declanşat cea mai mare criză nucleară din istorie

    Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.

    Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.

    Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.

    Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.

    Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.

  • Fotografia care a declanşat cea mai mare criză nucleară din istorie

    Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.

    Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.

    Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.

    Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.

    Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.

  • Cum arată birourile din New York ale companiei L’Oreal – GALERIE FOTO

    „L’Oréal este o companie veche de 108 de ani, dar cu spiritul unui start-up. Nu ne-am oprit din a ne reinventa şi transforma pe noi înşine, iar pentru noi Hudson Yards reprezintă reinventarea Manhattan-ului”, spune Frédéric Rozé, preşedinte şi CEO al L’Oreal SUA.

    Cu excepţia vederii incredibile de 360 de grade a oraşului, noua locaţie are şi alte avantaje majore pentru angajaţi, printre care un salon de unghii, un salon propriu de înfrumuseţare, o cafenea care ocupă un etaj întreg, dar şi o terasă în aer liber, unde angajaţii sunt bineveniţi să lucreze atunci când vremea le permite.