BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Adrian Sârbu: Au aprobare Ursula von der Leyen şi Josep Borrell de la Putin pentru aderarea Ucrainei şi R. Moldova la UE?

    Nemo: R. Moldova şi Ucraina au calea deschisă la aderarea la UE. La mai bine de un an după ce au primit statut de candidat la aderare, Ucraina şi R. Moldova au primit invitaţii să înceapă negocierile. Moldova trebuie să se axeze pe reglementările financiare, dar la fel ca şi Ucraina, şi pe combaterea corupţiei. Ursula von der Leyen i-a promis Moldovei că va fi membră a familiei europene.

    Adrian Sârbu:  De ce azi R. Moldova şi Ucraina sunt în faţă, în condiţiile în care Ucraina e în război cu Rusia? Moldova, cum o vezi tu intrată în UE când Transnistria e a ruşilor? Păi cum intră Moldova în UE altfel decât cu aprobarea lui Putin?

    Nemo: Păi, s-a mai întâmplat asta.

    Hofi: Borrell a şi zis că nu e o problemă.

    Adrian Sârbu: Nu e o problemă, nu? Deci, doamna von der Leyen şi dl. Borell au aprobare de la Putin. Că dacă nu au aprobare, nu cumva i-au dat prin băţul prin gard şi Putin are un prilej să explodeze Transnistria şi să ne vină bombardeaua rusească la 200 de km de România?

    Hofi: Haideţi, vine bombardeaua…

    Adrian Sârbu: Nu vine, nu? Acum e nord-coreeană, că au muniţie nord-coreeană şi au şi drone din Iran pe care le-au descoperit şi prin România

    Hofi: Unde?

    Adrian Sârbu: Din greşeală le-au descoperit nişte ţărani pe câmp şi nu ştiau ce sunt şi cu ocazia asta a aflat şi Armata Română că sunt drone. Dar eu te întreb: de ce această invitaţie nu a venit acum 15 ani, în 2008, când Ucrainei i-a fost refuzat la Bucureşti, prin cârdăşia Merkel, Sarkozy, Putin, Berlusconi, mari oameni de stat, i-a fost refuzat accesul în UE şi accesul în NATO? Că NATO aduce UE, UE n-aduce NATO.

    Hofi: Pentru că atunci UE reprezenta o anumită elită

    Adrian Sârbu: Şi de ce atunci României… chemaţi-l pe Traian Băsescu să vă spună ce i-a spus Merkel: „Nu te mai ocupa tu de Moldova, lasă că ne ocupăm noi. Adică le-o livrăm ruşilor înapoi. Vedem noi care e trade-off-ul”, da? Acum 15 ani trebuia să avem această veste de la UE, aderarea Moldovei, o avem astăzi şi eu vă spun că sunt îngrijorat. Nu vă supăraţi pe mine. Nu atât de îngrijorat cât ar putea să fie dl. Iohannis. Că a fost la un moment dat foarte îngrijorat.

    Nemo: Priveşte cu îngrijorare.

    Adrian Sârbu: Privea, nu era şi îngrijorat, nu?

    Nemo: Doar priveşte cu atenţie şi îngrijorare-.

    Adrian Sârbu: Eu în locul domnului Iohannis…. A dat vreun comunicat în legătură cu chestia asta, aderarea Moldovei?

    Nemo: E la Bruxelles acum

    Adrian Sârbu: Nu trebuia preşedintele României, care e atât de pro Moldova, să dea un comunicat, sau dl. Ciolacu din Egipt, în care să spună: „Salut intrarea Moldovei în UE, pentru care noi, românii, ne-am luptat DELOC de 30 de ani”.

     

  • Încă o criză europeană: UE nu mai poate trimite sateliţi în spaţiu

    Agenţia Spaţială Europeană a făcut recent apel la companiile europene să dezvolte o navă spaţială reutilizabilă într-un moment în care Europa nu este capabilă să trimită sateliţi pe orbită, notează Euractiv.

     Se doreşte astfel intrarea în competiţie cu compania americană SpaceX.

    Între timp, China şi India îşi analizează în prezent propriile opţiuni.

     

  • Anglia se va abate de la standardele UE de monitorizare a apei

    Activiştii de mediu se tem că această schimbare de abordare ar putea duce la creşterea nivelului de poluare a râurilor şi căilor navigabile din Anglia, dacă noile metode de măsurare vor fi mai puţin riguroase.

    Cât timp a făcut parte din Uniunea Europeană, Regatul Unit s-a aflat sub incidenţa Directivei-cadru a Apei (DCA), ceea ce însemna că se efectua anual un studiu naţional chimic şi ecologic al râurilor.

    După Brexit, DCA a fost transpusă în legislaţia engleză, dar guvernul a eliminat cerinţa de a efectua teste anuale, potrivit The Guardian.

    Acesta este cel mai recent exemplu de abatere a Regatului Unit de la standardele de mediu ale UE.

    O analiză recentă a constatat că multe substanţe chimice toxice şi pesticide interzise în blocul comunitar de la Brexit nu sunt încă interzise pentru utilizare în Marea Britanie.

    Miniştrii încearcă, de asemenea, să rupă normele privind poluarea apelor uzate din UE pentru investitoriii imobiliari.

    Un reprezentant de ONG prezent la reuniune a declarat, pentru The Guardian: „Când am întrebat cum va afecta acest lucru evaluările în raport cu obiectivul stabilit în planul guvernamental de îmbunătăţire a mediului, oficialii au comentat că aceste date nu vor mai fi folosite în acest scop şi că Defra caută să folosească procesul de evaluare a capitalului natural al ecosistemului (NCEA) pentru a evalua performanţa. Mă întreb cât de dezvoltate sunt lucrările privind NCEA şi dacă acest lucru este adecvat”.

    Un purtător de cuvânt al Agenţiei de Mediu a confirmat pentru The Guardian că datele DCA nu vor mai fi folosite pentru evaluări, adăugând: „Un parteneriat de pionierat între Defra, Natural England, Agenţia de Mediu, Forest Research şi Join Nature Conservation Committee, NCEA combină capacitatea, expertiza şi experienţa pentru a construi o imagine mai bogată şi mai cuprinzătoare a mediului nostru natural, monitorizând calitatea şi cantitatea, evaluând impactul sau necesitatea intervenţiilor şi ajutând la gestionarea şi protejarea capitalului nostru natural”.

  • Banca Transilvania este prima bancă din România care oferă transferuri instant în euro, atât plăti, cât şi încasări, odată cu aderarea la sistemul european de decontare instant care include peste 500 de bănci din UE

    Banca Transilvania a introdus optiunea transferurilor instant în euro, pentru persoane fizice şi companii, aderând astfel la iniţiativa europeană privind plăţile instant către peste 500 de bănci din UE.

    „Suntem prima bancă din România care pune la dispoziţia clienţilor gama completă de transferuri instant în euro, disponibilă în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă plăţi instant către peste 500 de bănci din UE. Ne bucurăm să facem parte din această comunitate de bănci care, aderând la sistemul de decontare TIPS, transformă bankingul şi plăţile în Europa. Cu cât ne alăturăm mai multe bănci, cu atât mai accesibile vor fi aceste plăţi în România şi în Europa, pentru a fi şi mai competitivi cu ajutorul digitalizării. Plăţile instant eliberează practic bani din fluxul procesării – aşa-numitele sume de tranzit – bani care pot fi folosiţi mai repede pentru consum sau investiţii”,  declară Leontin Toderici, Director General Adjunct Operaţiuni, Banca Transilvania.  

    Primul pas în acest demers a fost făcut anul trecut, când BT a lansat Încasările instant în euro.

    Transferurile instant în euro – plăţi şi încasări – înseamnă acces la bani în aproximativ zece secunde. Firmele pot realiza aceste plăţi prin BT24 şi NeoBT, iar persoanele fizice, tot prin NeoBT.

    Plăţile instant pentru populaţie: 

    Banii sunt primiţi de beneficiarul plăţii în maxim 10 secunde.

    Pot fi transferaţi până la 1.000 de euro/tranzacţie.

    Beneficiile plăţilor instant la comisioanele standard, similare celor pentru alte plăţi în euro, realizate în zona SEPA (Single Euro Payments Area).

    Plăţile instant pentru pentru business-uri:

    Înseamnă un flux de numerar eficient şi o gamă mai largă de mijloace de plată.

    Decontarea este realizată în maxim zece secunde.

    Serviciul este disponibil non-stop, la comisioane standard, similare celor pentru alte plăţi în euro, în zona SEPA.

    Plăţile şi încasările instant în euro sunt incluse în Pachetele BT de cont curent Nelimitat care conţin tranzacţii interbancare: Pachetul Nelimitat&10, Pachetul Nelimitat&25, Nelimitat All Inclusive şi Pachetul Contul Primul An Gratuit.

    Suma maximă de plată este de 10.000 de euro/tranzacţie.

    Banca Transilvania se numără printre cele peste 500 de bănci cu 13.000 de unităţi din Uniunea Europeana (zona SEPA), care au aderat la sistemul de decontare TIPS (Target Instant Payment Settlement).


     

     

  • Eurostat: România se află printre statele UE cu cele mai mari creşteri de pret la energie electrică şi gaze naturale în 2023: +77%, respectiv +134%

    România se află printre statele UE cu cele mai mari creşteri de pret la energie electrică şi gaze naturale în 2023, raportate în moneda natională, cu un plus de 77%, respectiv 134% fată de prima jumătate a anului trecut, arată datele Eurostat publicate joi.

    La nivelul Uniunii Europene, pretul mediu la electricitate pentru populatie a crescut uşor în primul semestru, la 28,9 euro pe 100kWh, de la 25,3 euro în prima jumătate a anului trecut, iar tariful mediu la gaze a fost de 11,9 euro pe 10kWh, fată de 8,6 euro anul trecut.

    Acestea sunt cele mai ridicate tarife înregistrate vreodată in UE.

    În mare parte, tările europene au renuntat în acest an la măsurile de sustinere a sectorului, prin reduceri de taxes sau subventii.  Comparativ cu prima jumătate a anului 2022, în acest an ponderea taxelor în facturile de electricitate a scăzut de la 23% la 19% (-4%) şi în factura de gaze naturale de la 27% la 19% (-8%).

    Preturile la energie electrică pentru populatie au crescut în prima jumătate a anului în 22 de tări membre UE fată de perioada similară din 2022, cele mai mari scumpiri, raportat la moneda natională, fiind în Tările de Jos (95%), Lituania (+88%), România (77%) şi Letonia (74%).

    La polul opus se află Spania şi Danemarca, unde preturile s-au redus cu 41%, respectiv 16%.

    Exprimat în euro, tariful mediu la electricitate a avut cel mai mic nivel în Bulgaria (11,4 euro per 100 kWh), Ungaria (€11.6) şi Malta (€12.6), iar cele mai ridicate în Olanda (€47.5), Belgia (€43.5), România (€42.0) şi Germania (€41.3). 

    În privinta gazelor naturale, preturile au crescut în 20 din cele 24 de state UE care raportează tarifele.  În monedă natională, cele mai mari creşteri de pret au fost înregistrate în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) şi Irlanda (+73%).

    În schimb, Estonia, Croatia şi Italia s-au bucurat de scăderi cuprinse între 0.6% şi 0.5%.


     

     

  • Viitorul snus-ului suedez în Uniunea Europeană este încă incert pe fondul evaluării directivei privind tutunul

    Viitorul snus-ului suedez, un produs din tutun pentru uz oral interzis în prezent în UE, va fi decis pe baza evaluării în curs a directivei privind tutunul, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Euractiv.

    Snus este interzis în UE din 1992, dar este încă folosit în Suedia şi în ţările din afara UE, inclusiv Elveţia şi Norvegia. „Suedia a negociat o exceptare de la interdicţie în cadrul negocierilor sale de aderare, cu condiţia ca produsul să nu fie vândut în afara Suediei”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Snus a apărut în Suedia în secolul al XVIII-lea şi este considerat unul dintre primele produse noi din tutun. Secole mai târziu, alte produse, inclusiv tutunul încălzit, ţigările electronice sau săculeţii cu nicotină, au apărut ca alternative la fumat şi şi-au găsit locul în directiva UE privind tutunul.

    Întrebat dacă acesta ar putea fi şi cazul snusului, oficialul Comisiei a spus: „În prezent evaluăm cadrul legislativ pentru controlul tutunului, care include Directiva 2014/40/UE privind produsele din tutun, Directiva 2003/33/CE privind publicitatea la tutun şi alte politici legate de controlul tutunului în UE. Următorii paşi în ceea ce priveşte Directiva privind produsele din tutun vor fi decisi pe baza rezultatelor evaluării”.
    UE îşi propune să aibă o „generaţie fără tutun” până în 2040 în Planul său de combatere a cancerului. Tutunul este cunoscut drept „cel mai mare risc de sănătate care poate fi evitat în UE”, cu 27% din toate tipurile de cancer atribuite utilizării sale.

    În 2023, Suedia va deveni probabil prima ţară din UE care va crea o generaţie „fără fum”, deoarece se preconizează că prevalenţa fumatului va scădea sub 5%.

    Nu mai eu un secret pentru nimeni

    Patrik Strömer, secretarul general al Asociaţiei Suedeze a Producătorilor de Snus, a declarat pentru Euractiv că a fost creată o „situaţie unică” după interdicţia UE, care ajută la compararea datelor de sănătate publică.

    „Cifrele sunt extrem de benefice pentru ţara snusului în ceea ce priveşte mai multe boli asociate fumatului”, a spus el.
    El a atribuit, de asemenea, interdicţia UE a consumului de snus „în principal lipsei de cunoştinţe”.

    „A fost ceva exotic sau o noutate şi, fără tradiţie în ţările membre la acea vreme, era mai uşor să interzici produsul decât să afli mai multe. Există argumentul că „nu vrem mai multe produse de genul acesta”, lăsând de fapt 80 de milioane de fumători fără altă opţiune decât să renunţe sau să moară, dar este greu de recunoscut că ai făcut ceva greşit timp de zeci de ani. ”, a notat el.
    În prezent, snusul tradiţional este fabricat în principal de cei cinci cei mai mari producători.

    Dar, potrivit lui Strömer, există şi un hobby tot mai popular de a face snus acasă, astfel sunt câteva mii de oameni care îşi fac propriile snus-uri în zilele noastre.

    „Aceşti oameni nu sunt companii şi este perfect legal în Suedia să produci snus pentru nevoile proprii. Pe piaţă au intrat şi unele companii minore în ultimii doi ani, cu produse de nişă şi într-un interval de preţ mai premium”.

    Acciza specială pentru snus şi săculeţii cu nicotină creşte bugetul de stat cu aproximativ 300 de milioane de euro anual, în timp ce guvernul suedez a plănuit, de asemenea, să reducă taxa pe snusul tradiţional în 2024, a adăugat Strömer.

    „Bănuiesc că suedezii încep să devină mândri de tradiţia îndelungată a snusului şi, de asemenea, devin mai informaţi în legătură cu faptul că Suedia are de departe cea mai scăzută prevalenţă a fumatului din UE. Dar cu 80 de milioane de fumători în UE şi 1,2 miliarde de fumători în întreaga lume, nu mai putem păstra această tradiţie ca pe un secret naţional”, a spus el.

    Karl Fagerström, profesor asociat şi cercetător pe tutun şi nicotină, consideră că este „ciudat” că, folosind aceleaşi date, autorităţile sanitare din SUA au recunoscut snusul ca fiind mai puţin dăunător şi l-au permis să intre pe piaţă, în timp ce UE l-a interzis.

    „Cred că este ceva foarte emoţional. A existat o interdicţie cu mult timp în urmă, acum aproape 30 de ani. Şi cred că aici este multă psihologie. De asemenea, dacă ridici o interdicţie, recunoşti că ai greşit”, a spus el.

    Date contradictorii, dar jurisprudenţă clară

    Dr. Fagerström s-a referit la datele OMS care arată, în opinia sa, că bărbaţii suedezi au cea mai scăzută rată a deceselor cauzate de fumat din UE.

    „Rata deceselor suedeze cauzate de tutun este cu 40% mai mică decât media din UE”, a spus el.
    Referindu-se la factorii de risc globali, el a remarcat că niciun deces în exces nu poate fi atribuit snusului suedez.
    În 2018, datele au arătat că Suedia a avut cea mai scăzută rată a cancerului pulmonar – factorul de risc numărul unu al fumatului – din UE.
    Însă europarlamentarul italian Alessandra Moretti (S&D) s-a referit la studii care arată că snusul este legat de alte boli.

    „Snus probabil nu provoacă cancer pulmonar, dar este legat de multe alte boli, cum ar fi bolile cardiovasculare şi alte tipuri de cancer ale sistemului digestiv”, a spus ea pentru Euractiv Italia la sfârşitul anului 2022.

    „Pentru a reduce numărul fumătorilor, nu trebuie să-i condamnăm la o altă dependenţă”, a adăugat ea.
    La rândul său, doctorul Fagerström refuză acest argument, spunând că ratele cancerului oral sunt naturale în Suedia sau chiar „foarte scăzute în Suedia în comparaţie cu alte ţări”.

    „Din nou, acest lucru este cauzat de faptul că fumatul este un factor de risc pentru cancerele orale. Snusul suedez pare să nu fie un astfel de factor de risc”, a spus el. „Un lucru care ar trebui evitat este folosirea snus-ului în timpul sarcinii. Ca în cazul oricărui consum de droguri, nici nicotina nu trebuie utilizată în timpul sarcinii”, a spus el.

    Deşi datele par contradictorii în această privinţă, Curtea de Justiţie a UE a decis în mod clar că „produsele din tutun pentru uz oral rămân dăunătoare sănătăţii, creează dependenţă şi atrag tinerii”.

    „Atât din cauza potenţialului considerabil de creştere pe piaţă […], cât şi a introducerii unor medii fără fum, aceste produse sunt în mod special susceptibile să încurajeze persoanele care nu sunt încă consumatori de produse din tutun, în special tinerii, să devină consumatori. […] din cauza faptului că consumul lor este greu de observat”.
     

  • UE vrea ca ţările să împartă medicamentele în caz de penurii

    Autorităţile de la Bruxelles vor ca ţările UE să-şi împartă medicamentele vitale şi să ia măsuri de urgenţă pentru a evita o repetare a penuriilor cu care s-a confruntat blocul cu un an în urmă, scrie Financial Times. Comisia Europeană propune un „mecanism voluntar de solidaritate“ şi un sistem de avertizare timpurie privind posibile penurii.

     

     

  • PwC: Sectorul de reciclare a bateriilor pentru maşini electrice din UE va necesita investiţii de 9 mld. euro până în 2035, pe fondul creşterii de peste 20 de ori a cererii

    Sectorul de reciclare a bateriilor pentru maşinile electrice din Uniunea Europeană (UE) va avea nevoie de investiţii de 9 miliarde euro pentru extinderea capacităţilor până în 2035, pentru a ţine pasul cu majorarea producţiei, arată raportul ”EU recycling market” realizat de PwC.

    ”Reciclarea bateriilor a luat avânt în ultimul an, cu multe companii mari care au anunţat diverse iniţiative în domeniu. În condiţiile în care aproximativ 40% din toate vehiculele uşoare ar putea fi electrice până în 2030 sunt necesare investiţii masive în capacităţi de reciclare. Deşi este foarte reglementat, sectorul  de reciclare poate deveni o afacere viabilă, estimările arătând că poate genera venituri de opt miliarde euro”, a declarat Daniel Anghel, Partener şi Liderul serviciilor pentru industria auto din cadrul PwC România.

    Producţia de baterii pentru maşinile electrice din UE va ajunge la circa 900 GWh până în 2030. În prezent, centrele specializate pot acoperi un volum de baterii de 5 GWh, iar până în 2030 se estimează o creştere a cererii de reciclare de 20 de ori, la 100 GWh, impulsionată în principal de deşeurile fabricilor de baterii şi maşini electrice.

    Din 2030, când primul val de electrificare va ajunge la sfârşitul ciclului de viaţă, cererea de reciclare va creşte de încă zece ori. În cifre, estimările arată că până la 1.000 GWh de baterii vor fi scoase din uz până în 2040.

    De asemenea, potrivit raportului, mai multe produse reciclate disponibile la costuri competitive vor avea un impact pozitiv asupra preţurilor bateriilor, care ar putea scădea cu până la 20%, stimulând în continuare procesul de electrificare şi piaţa de reciclare.

    În prezent, cea mai bună situatie se regăseşte în Asia, mai ales în Coreea de Sud şi China, care au introdus reglementări stricte încă din 2013 şi au rate de reciclare de aproximativ 90%.

    Ca urmare a reglementărilor din Asia, UE şi-a revizuit cadrul de reglementare în acest an, printre altele, impunând o eficienţă de reciclare de 70% începând cu 2031. Până în prezent, directiva UE privind bateriile stipula o rată de reciclare de 55%. Regulamentul revizuit al UE stabileşte obiective de  eficienă şi rate de reciclare pentru fiecare material critic şi un nivel minim de utilizare a materialelor reciclate.

     

  • Banca Mondială: România a pierdut în ultimii 10-15 ani circa 20% din forţa de muncă din cauza emigraţiei, ceea ce duce la decalaje de competenţe, deficite în roluri-cheie, cereri salariale distorsionate. România este ultimul loc în UE în ceea ce priveşte capitalul uman digital

    România trece printr-un proces accentuat de îmbătrânire şi depopulare, în mare parte din cauza emigratiei, în ultimii 10-15 ani peste 2 milioane de români plecând în străinătate, ceea ce înseamnă aproape 20% din forţa de muncă, mulţi dintre ei plecând definitiv, ceea ce a dus la decalaje de competenţe, deficite de forţă de muncă în roluri-cheie (de exemplu, medici), cereri salariale distorsionate şi scăderea productivităţii reale a muncii, arată raportul Diagnostic Sistematic de Ţară Actualizat (România).

    În total, populaţia României a scăzut de la 22,8 milioane la 19,1 milioane între 2000 şi 2021 şi se preconizează că va scădea la 17,8 milioane până în 2030.

    Întrucât românii care emigrează sunt de obicei mai tineri şi cu un nivel de educaţie mai ridicat decât populaţia rămasă, societatea românească îmbătrâneşte şi suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume, sunt de părere analiştii BM.

    Vârsta mediană în ţară a crescut de la 34,4 ani în 2000 la 43 ani în 2021. Variaţiile regionale sunt considerabile, Bucureşti-Ilfov înregistrând cea mai mică vârstă mediană din ţară (41 de ani) şi cea mai mică pondere a populaţiei de peste 65 de ani (16,5 %) — cu mai mult de patru ani şi, respectiv, 4,4 puncte procentuale sub nivelurile din Sud-Vest Oltenia.

    Piaţa muncii din România avea rezultate foarte bune înainte de criza generată de pandemia de COVID-19, rata şomajului în categoria 15 – 64 de ani scăzând la 4% în 2019, cel mai scăzut nivel din ultimii 20 ani şi mult sub media UE, de 6,8 %.

    Cu toate acestea, rata ocupării forţei de muncă rămâne scăzută (65,6 % în 2020) în raport cu media UE (67,5 %). Rata de inactivitate a României (30,8 %) este printre cele mai ridicate din UE67, iar participarea la piaţa muncii (69,2 % în 2020) este printre cele mai scăzute, ceea ce limitează oferta de forţă de muncă pe fondul creşterii cererii dintr-o economie în expansiune.

    Participarea tinerilor pe piaţa muncii a fost şi mai mică: 38,3%, cu mult sub media UE de 58%.

    În timp ce oferta de de muncă este în scădere, cererea de competenţe este în creştere şi se preconizează că deficitele şi neconcordanţele între cerere şi ofertă se vor acutiza pe măsură ce dubla tranziţie verde şi digitală avansează.

    Studiul Băncii Mondiale arată că  o mare parte dintre persoanele cu studii superioare sunt fie suprainstruite pentru ocupaţia lor, fie lucrează într-un sector care nu corespunde domeniului lor de studii.

    România are rezultate slabe şi la capitolul competenţe digitale, clasându-se pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte capitalul uman digital.

    Mai puţin de o treime dintre persoanele între 16 şi 74 de ani au cel puţin competenţe digitale de bază (faţă de media UE de 58 %) şi doar 35 % au cel puţin competenţe software de bază (faţă de media UE de 61 %).

    Dintre zonele urbane din UE, cele din România se situează pe ultimul loc în ceea ce priveşte competenţele digitale, iar dintre zonele rurale, cele din România se situează pe penultimul loc.

    Deşi România are o proporţie relativ mare de absolvenţi în domeniul TIC (5,6 % din totalul absolvenţilor în 2020, faţă de media UE de 3,6 %), ponderea specialiştilor TIC în cadrul forţei de muncă (2,2 %) este mult inferioară celei din restul UE (3,9 %).

    Există şi „oaze” de competenţe digitale, dar adesea acestea par să deservească pieţele străine: România este singura ţară din UE prezentă în topul celor mai mari 20 de furnizori de lucrători în domeniul dezvoltării de software pe platformele de muncă online în limba engleză.

    Sistemul de educaţie şi formare reuşeşte cu greu să ofere competenţele de care este nevoie, iar faptul că nu există o conexiune între angajatori, lucrători şi furnizorii de educaţie şi de formare determină diferitele părţi interesate să acţioneze în mod izolat.

    Ca atare, doar aproximativ 20% din nevoile actuale ale pieţei muncii sunt acoperite.

    Atât numărul elevilor care părăsesc timpuriu şcoala, cât şi rata analfabetismului funcţional şi calitatea învăţământului terţiar reprezintă motive de îngrijorare, arată raportul BM. România are performanţe deosebit de slabe în raport cu mediile UE, înregistrând un număr mare de persoane neîncadrate profesional şi care nu urmează niciun program educaţional sau de formare, dar şi de persoane care părăsesc timpuriu şcoala.

    România are cea mai mică rată de participare la învăţarea pe tot parcursul vieţii din UE, din cauza barierelor culturale şi sistemice. Aproximativ 1 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani participă la activităţi de învăţare în rândul adulţilor, cu mult sub obiectivele naţionale şi sub media UE de 9,1 %.

    Din păcate, deşi există suficiente fonduri europene pentru a sprijini extinderea programelor destinate pieţei muncii, România este ţara din UE care cheltuieşte cel mai puţin în acest domeniu în raport cu PIB-ul său — doar 0,09 % din PIB în 2018, mai puţin de 10% din suma cheltuită în medie în UE-27). În plus, 40% din cheltuieli sunt destinate mai degrabă unor măsuri pasive decât unor măsuri active care să vizeze stimularea perspectivelor de activitate lucrativă sau a capacităţii de câştig.

     

  • Alegerile din Polonia: Opoziţia pro-UE se află pe punctul de a pune capăt celor opt ani de guvernare populistă. Polonezii au înregistrat o prezenţă record la vot de 73%

    Opoziţia din Polonia este pe cale să obţină o majoritate după alegerile de duminică, o surpriză care ar putea pune capăt guvernării populiste de opt ani, sporind legăturile ţării cu Uniunea Europeană, raportează Bloomberg.

    Cu un număr record de polonezi care au ieşit la vot, „Platforma Civică” a fostului preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, a obţinut 31% din voturi, potrivit unei proiecţii realizate de Ipsos. Alianţa „A Treia Cale” a avut 14%, iar partidul Stânga 8,6%, ceea ce conferă celor trei grupuri 248 de locuri în camera inferioară a parlamentului, formată din 460 de membri.

    O victorie a opoziţiei ar coagula legăturile ţării cu UE, sub conducerea unui om de stat veteran care a fost preşedinte al Consiliului European şi care se bucură de aprecierea liderilor de la Bruxelles şi Berlin.

    Zlotul a câştigat până la 1,8% în primele tranzacţii, cea mai mare creştere din ultimele 18 luni.

    Tusk s-a angajat să normalizeze relaţia Poloniei cu UE şi să asigure deblocarea fondurilor de peste 35 de miliarde de euro (37 de miliarde de dolari) care au fost reţinute pentru a pedepsi guvernul în urma reducerii independenţei judecătorilor în timpul guvernării sale de opt ani. El a declarat că prima sa măsură va fi să restabilească imparţialitatea televiziunii publice. De asemenea, el doreşte să liberalizeze dreptul la avort şi să readucă finanţarea pentru tratamentul fertilităţii.

    În schimb, o victorie a partidului de guvernământ „Lege şi Justiţie” ar fi însemnat o mai mare izolare a Poloniei, într-un moment în care sprijinul Ucrainei are de suferit, iar atenţia lumii se îndreaptă spre războiul dintre Israel şi Hamas.

    Cu o prezenţă la vot estimată la un nivel record de 73%, unele persoane din marile oraşe au fost nevoite să stea la coadă până la primele ore ale zilei de luni pentru a vota.

    „Lege şi Justiţie” a obţinut cele mai multe voturi, cu 37%, un rezultat care i-ar putea oferi prima şansă de a forma o coaliţie. Dar acest lucru se va dovedi inutil atâta timp cât aliaţii lui Tusk au o majoritate de blocare. Un potenţial aliat al formaţiunii politice „Lege şi Justiţie”, partidul de extremă-dreapta Confederaţia, a obţinut doar 6,4% din voturi.

    Liderul „Lege şi Justiţie”, Jaroslaw Kaczynski, a calificat rezultatul drept o „victorie”, deşi a declarat că un al treilea mandat pentru naţionalişti este pus sub semnul întrebării.