Datele Eurostat şi ale biroului de statistică al Ungariei arată că preţurile cafelei cresc în Europa, însă creşterile sunt peste medie în Ungaria, scrie Daily News Hungary. Cafeaua s-a scumpit cu 16.9% în UE în august, în timp ce în Ungaria creşterea preţurilor a fost de 34,3% în aceeaşi lună, în termeni anuali.
Majoritatea companiilor din Ungaria au încercat să diminueze efectele creşterii inflaţiei, scrie Budapest Business Journal.
Aproximativ 91% dintre firmele ungare au majorat salariile într-o anumită măsură în perioada ianuarie-august, relevă un sondaj realizat de Edenred Ungaria la începutul lunii septembrie.
Gigantul rus de gaze Gazprom va permite Ungariei să-şi amâne plăţile pentru gaze naturale dacă acest lucru va fi necesar, în condiţiile în care importurile în creştere ale ţării riscă să apese asupra bugetului ţării deja aflat sub presiune, relatează Bloomberg.
Ungaria a câştigat o amânare de trei ani pentru facturile ce ajung la scadenţă în următoarele şase luni.
După hoteluri, restaurante, spa-uri, brutării, o oţelărie şi o centrală energetică, a venit rândul cofetăriilor şi teatrelor din Ungaria să resimtă povara crizei energiei şi inflaţiei.
Din ce în ce mai puţini oameni vor cumpăra îngheţată, iar preţurile energiei şi materiilor prime sunt în creştere dramatică. Prăjiturile s-au scumpit deja dramatic, notează Daily News Hungary.
Multe companii caută metode de a face economii, însă majoritatea nu pot evita scumpirile, programele mai scurte de lucru sau chiar şi închiderea parţială sau completă. Pentru unele segmente ale populaţiei, dulciurile devin un lux.
Cofetăriile se aşteaptă la o creştere de 6 sau 10 ori a costurilor, 86% dintre acestea simţindu-se ameninţate de situaţia actuală. Acest lucru înseamnă din păcate că un număr mare din cofetăriile ungare se vor închide în viitorul apropiat.
O altă victimă a facturilor uriaşe la energie este un teatru cu o vechime de 100 de ani, potrivit Fortune.
Teatrul Erkel din Budapesta va fi închis pe perioada iernii, managerii acestuia preferând să ia această decizie disperată decât să plătească facturile la energie.
Şi a doua mare centrală de energie a Ungariei, Matra, a decis să-şi suspende operaţiunile din cauza crizei energiei.
Hotelurile din Ungaria întâmpină dificultăţi majore în condiţiile în care inflaţia continuă să crească.
Preţurile uriaşe ale utilităţilor le-ar putea forţa pe multe să se închidă. Acestora le este imposibil să transfere toate costurile suplimentare către oaspeţi.
Multe hoteluri se vor închide temporar, astfel de închideri putând fi aşteptate din octombrie sau ianuarie până în aprilie-mai.
Problema facturilor la energie este complicată de inflaţie.
Scumpirea energiei loveşte puternic în întregul sector HoReCa al Ungariei, restaurante, cafele, pizzerii şi puburi confruntându-se cu probleme similare.
Şi spa-urile din Ungaria se închid din cauza crizei energetice. Până la jumătate din spa-urile Ungariei s-ar putea închide din toamnă până în prima jumătate a anului viitor.
Oţelăria Dunaffer, una dintre cele mai mari companii industriale ale Ungariei, a fost de asemenea forţată să-şi închidă producţia.
Compania întâmpină dificultăţi de multă vreme. Pandemia urmată de războiul din Ucraina şi mai apoi criza energiei au adus „Dunaffer într-o situaţie în care grupul nu mai poate lupta singur“, au anunţat oficialii companiei, cerând intervenţia statului.
Guvernul Ungariei va analiza situaţia oţelăriei şi propune măsuri pentru salvarea acesteia, au anunţat recent oficialii.
Ultima victimă a crizei energiei ar putea fi renumitul Hotel Lover din oraşul Sopron, Ungaria. Pentru perioada iernii, acesta nu mai acceptă rezervări, potrivit Daily News Hungary. Spre deosebire de alte hoteluri care au decis să se închidă din cauza facturilor prea mari la energie, hotelul Lover ar putea să nu se mai deschidă.
În cursul unei reuniuni a formaţiunii Fidesz (centru-dreapta) în Balatonalmádi, Viktor Orban a declarat că sancţiunile antiruse aplicate de “birocraţii de la Bruxelles” ca reacţie la invazia în Ucraina generează inflaţie şi probleme economice semnificative. “Sancţiunile cauzează probleme economice, criză energetică şi inflaţie”, a afirmat Viktor Orban, conform publicaţiei Magyar Nemzet, citată de revista Der Spiegel.
Premierul Ungariei a notat că va exista în noiembrie o oportunitate de revizuire a sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană, semnalând că el nu mai vrea prelungirea măsurilor împotriva Rusiei după luna decembrie.
“Sancţiunile Bruxellesului au împins Europa într-o criză energetică”, a comentat Viktor Orban într-un mesaj postat pe Facebook, conform agenţiei Reuters.
Viktor Orban menţine relaţii foarte bune cu Administraţia Vladimir Putin, în pofida sancţiunilor masive impuse de Uniunea Europeană Rusiei din cauza invaziei în Ucraina.
În contextul deciziei preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a activa mobilizarea parţială a rezerviştilor, miniştrii de Externe din ţările Uniunii Europene au discutat despre impunerea unor noi sancţiuni contra Rusiei. “Vom analiza noi măsuri restrictive şi le vom decide”, a declarat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, aflat la New York pentru reuniunea Adunării Generale ONU.
Hotelurile din Ungaria întâmpină dificultăţi majore în condiţiile în care inflaţia continuă să crească, relatează Daily News Hungary.
Preţurile uriaşe ale utilităţilor le-ar putea forţa pe multe dintre acestea să se închidă. Acestora le este imposibil să transfere toate costurile suplimentare către oaspeţi, spun reprezentanţii Asociaţiei Hotelurilor şi Restaurantelor din Ungaria (MSZESZ).
Asociaţia a anunţat că multe hoteluri se vor închide temporar, astfel de închideri putând fi aşteptate din octombrie sau ianuarie până în aprilie-mai.
Principala problemă este că valoarea aproximativă a facturilor din perioada de iarnă este o necunoscută. Astfel, multe hoteluri aleg să se închidă pe această perioadă. Problema este complicată de inflaţie, în condiţiile în care majorările salariale au fost necesare.
Scumpirea energiei loveşte puternic în întregul sector HoReCa al Ungariei, restaurante, cafenele, pizzerii şi puburi confruntându-se cu probleme similare.
Industria de catering este de acord că nu există aproape nicio soluţie. Nu numai preţurile energiei sunt în creştere, ci şi cele ale alimentelor. Laszlo Kovacz, preşedinte al Asociaţiei Ungare a Industriei Hospitalităţii, crede că numărul localurilor care se vor închide din cauza scumpirii energiei îl va depăşi pe cel al localurilor închise în pandemie.
Oţelăria Dunaffer, una dintre cele mai mari companii industriale ale Ungariei, a fost de asemenea forţată să-şi închidă producţia, potrivit Euractiv.
Compania întâmpină dificultăţi de multă vreme. Pandemia, urmată de războiul din Ucraina şi mai apoi criza energiei au adus „Dunaferr într-o situaţie cu care grupul nu se mai poate lupta singur“, au anunţat oficialii companiei, cerând intervenţia statului.
Şi spa-urile din Ungaria se închid din cauza crizei energetice.
Din cauza costurilor peste aşteptări, spa-ul Jaszapati Strandfurdo, deschis de obicei pe perioada iernii graţie apei sale termale, se va închide probabil din octombrie până cel puţin în luna mai a anului viitor, notează Daily News Hungary.
Până la jumătate din spa-urile Ungariei s-ar putea închide din toamnă până în prima jumătate a anului viitor, a anunţat recent preşedintele asociaţiei din sector, Zoltan Kantas.
Şi totuşi, în pofida veştilor îngrijorătoare din întreaga ţară, Budapesta nu-şi va închide niciuna dintre spa-uri. Lipsa turiştilor ruşi înseamnă un deficit de aproximativ 15%, iar preţurile energiei sunt foarte ridicate, însă închiderile nu sunt necesare.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, se aşteaptă ca liderii Uniunii Europene să înceapă discuţiile privind extinderea sancţiunilor împotriva Rusiei în toamnă, dar Budapesta ar încerca să blocheze acest demers, a relatat Radio Free Europe/Radio Liberty, citând surse neidentificate.
Orban, un critic dur al sancţiunilor UE împotriva Moscovei, a făcut aceste remarci în cadrul unei întâlniri cu uşile închise cu membrii de partid din localitatea Kotcse, situată în vestul ţării, săptămâna trecută, a precizat vineri RFE/RL pe site-ul său din Ungaria, citat de Reuters.
Citând surse anonime prezente la reuniune, RFE/RL a relatat că Orban a declarat că perspectivele de a bloca o nouă prelungire de şase luni a sancţiunilor sunt slabe, dar şi-a exprimat speranţa că un nou guvern care urmează să se formeze în Italia ar putea contribui la acest efort.
Aceasta părea a fi o referire la Giorgia Meloni, care va fi probabil următorul prim-ministru al Italiei după alegerile din această lună, al cărei partid, Fraţii Italiei, are legături strânse cu Orban.
În iulie, Orban a declarat că UE şi-a tras un glonţ în plămâni prin sancţiunile economice necugetate impuse Rusiei, care, dacă nu sunt anulate, riscă să distrugă economia europeană.
RFE/RL l-a citat, de asemenea, pe Orban spunând că până în 2030 cele patru naţiuni din grupul Visegrad ar putea deveni contribuabili neţi la bugetul UE, ceea ce ar trebui să determine o regândire a beneficiilor şi dezavantajelor continuării apartenenţei la blocul comunitar.
În lipsa unei evaluări pozitive, Ungaria ar trebui să tragă propriile concluzii, a declarat Orban, potrivit RFE/RL, sugerând că ar putea recomanda ca Ungaria să părăsească UE în acel moment.
Executivul UE va recomanda suspendarea miliardelor de euro alocate Ungariei din cauza problemelor de corupţie, au declarat miercuri doi oficiali, în ceea ce ar fi prima măsură de acest fel împotriva lui Orban.
Un critic vocal al Bruxelles-ului, Orban a declarat în septembrie anul trecut că Ungaria trebuie să rămână membră a UE pentru a asigura accesul continuu la piaţa sa unică. El a spus atunci că Ungaria va fi printre puţinii care vor rămâne în UE dacă aceasta se va desfiinţa vreodată.
Majoritatea covârşitoare a deputaţilor din Parlamentul European au susţinut o rezoluţie conform căreia Ungaria nu mai este o democraţie deplină.
Ungaria nu mai este o „democraţie deplină”, iar UE trebuie să facă totul pentru a o aduce înapoi la valorile europene, a arătat joi Parlamentul European, conform AFP.
433 de eurodeputaţi au votat joi în favoarea rezoluţiei, 123 „împotrivă” şi au fost 28 de abţineri.
Rezoluţia arată că lipsa de acţiune decisivă a UE a contribuit la apariţia unui “regim hibrid de autocraţie electorală”.
De asemenea, rezoluţia condamnă “eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar” de a submina valorile UE.
Comisia Europeană vrea să recomande tăierea finanţării pentru adminisraţia Orban, pe fondul îngrijorărilor privind corupţia, care s-a generalizat în Ungaria, scrie Bloomberg.
Mai mult, Comisia urmează să facă public în mod oficial evaluarea realizată în privinţa corupţiei şi rezultatele acesteia. După acest pas, guvernele UE vor trebui să ia decizia finală în privinţa blocării banilor europeni în maxim trei luni, fiind nevoie de un vot majoritar al statelor membre pentru ca iniţiativa să fie aplicată.
Forintul a scăzut cu 1% în raport cu euro, iar investitorii avertizează asupra unei perspective incerte asupra economiei maghiare pe fondul unor vânzări majore ale activelor statului în 2022.
Ungaria devine prima ţară care face obiectul unei anchete bazate pe noile norme ale blocului european, care permit Uniunii să oprească fluxul banilor către statele care îi subminează intersele financiare. Pe lângă problema corupţiei, Comisia a investigat şi problema erodării statului de drept în cei zece ani de mandat a lui Viktor Orban.
Cabinetul lui Orban a pierdut accesul la finanţare până la finalizarea investigaţiilor, în timp ce spera atragerea a peste 40 de miliarde de euro până în 2027. Recent, administraţia s-a angajat să creeze o agenţie pentru combaterea corupţiei şi să modifice mai multe legi, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţiile publice, pentru a reduce presiunea Comisiei Europene.
Ungaria va avea la dispoziţie o lună pentru a urma recomandările executivului UE în ceea ce priveşte corupţie, iar termenul poate fi prelungit până la maxim trei luni.