BusinessMagazin

Tag: Strategie

  • Lanţul de magazine care a deschis 20 de magazine noi în luna martie. “Deja de zece ani strategia noastră e să creştem puternic”

    Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, continuă expansiunea în ritmul obişnuit în pofida pandemiei de Covid 19, deschizând în martie 20 de magazine noi. Numărul este relativ similar cu cel din primele două luni din an, ba chiar puţin mai mare, în pofida faptului că în martie autorităţile au luat primele măsuri în contextul Covid19, iar numărul de cazuri de îmbolnăviri a crescut puternic.

    “Fenomenul Covid19 produce schimbări semnificative în retail, de la nemaiîntâlnite măsuri de protejare a sănătăţii şi până la felul în care oamenii relaţionează în magazine sau la modificări în lanţurile de aprovizionare, toate însoţite de costuri uriaşe. Ceea ce însă nu se modifică este strategia Profi”, spun oficialii companiei. Ei anunţă că vor să deschidă cel puţin la fel de multe magazine ca în 2019. Retailerul activ pe segmentul de supermarketuri şi proximitate modernă a deschis anul trecut 260 de magazine noi, încheind 2019 cu un total de 1.184 de unităţi.

    După deschiderile din martie compania a ajuns la  1.232 de unităţi care funcţionează în 565 de localităţi.  

     “Misiunea noasatră este să ducem hrana cât mai aproape de casele oamenilor. De aceea, deja de zece ani, strategia noastră a este să creştem puternic. În ciuda tuturor dificultăţilor şi a vicisitudinilor, Profi se străduieşte să ajungă tot mai aproape de clienţii săi, deschizând noi magazine asa cum si-a planificat inca de la început”, spune Pawel Musial, directorul general al Profi.

    Dintre deschiderile din martie, 9 sunt pe formatul City (format mai mic destinat mediului urban), 8 sunt Standard (formatul clasic pentru zona urbană), iar 3 sunt Loco (brand lansat pentru mediul rural). 

    Profi are trei formate în Romnia — Standard (magazinele clasice, pe suprafaţă mai mare de până la 550 mp), City (pe suprafaţă mai mică de 150-250 mp, dar destinate zonei urbane) şi Loco (pentru mediul rural). Spre deosebire de alţi retaileri, care au ales să meargă cu magazine în special în oraşele mari, unde salariul mediu este pe măsură, iar rata şomajului este mai mică, Profi a preferat să acopere uniform toată ţara. Mai mult, a mers şi în localităţi de doar câteva mii de locuitori unde se „bate“ doar cu comercianţi tradiţionali. Profi este de altfel unul dintre puţinii jucători care au pariat chiar pe zona rurală pentru care are un format adaptat, Loco.

    Susţinută de expansiune pe de-o parte şi de creşterea consumului pe de alta, cifra de afaceri a companiei active pe segmentul de supermarketuri şi magazine de proximitate a fost în 2018 de 1,3 mld. euro, cu 25% mai mare decât în 2017.

     

  • Dincolo de graniţe

    „Povestea businessului nostru a luat naştere din dorinţa de a oferi oamenilor acces la produse sănătoase, artizanale, din mediul rural, dar şi pentru a oferi o rampă de lansare micilor producători din România şi, mai ales, producătorilor de lucruri handmade”, povesteşte Robert Tudor, cel care, alături de soţia sa, Claudia Tudor, a pus bazele conceptului Graniţa urbană.
    Amândoi au lucrat în domeniul HoReCa. Robert Tudor a făcut înconjurul lumii de două ori pe un vas de croazieră, dar a ales să revină în România, unde a împletit jobul de bucătar cu cel în domeniul vânzărilor. După câteva încercări în domeniul antreprenoriatului, s-a încumetat să mai facă una. Cu numele de Graniţa urbană.
    „Este un pas riscant, dar motivant. Profilul de business este unul nişat. Investiţia iniţială este de 10.000 de euro, dar mizăm în mare parte pe reinvestirea în totalitate a profitului în primii doi ani de activitate”, spune el.
    Businessul a fost pus pe picioare la începutul acestui an, iar în decursul primăverii băcăniei online ar trebui să i se alăture şi un punct fizic de vânzare în Otopeni, lângă Capitală. Ca simbolistică, magazinul va fi exact la graniţa dintre Bucureşti şi judeţul Ilfov.
    „Produsele pe care le comercializăm acum sunt fabricate pe tot teritoriul României. Este vorba despre produse precum zacuscă şi dulceaţă din Comăneşti şi Gura Ocniţei, specialităţi din peşte din Bucovina, brânză din Cund, bere artizanală din Bucureşti şi Sibiu, produse handmade din Bucureşti, cosmetice organice din Prahova.”
    Băcănia include, aşadar, şi produse nonalimentare, care poartă însă, şi ele, pecetea de „fabricat în România”. Graniţa urbană vinde, de asemenea, fructe, legume şi băuturi răcoritoare din Buftea, produse vegane din Dobrogea, făină şi mălai provenite din agricultură ecologică din judeţul Vrancea, muştar artizanal din Tecuci, vin din Dealu Mare, miere şi produse din miere de la trei producători din Gohor, Pătârlagele şi Dobârceni. De toate pentru toţi.
    „Planurile pentru 2020 cuprind dezvoltarea brandului prin participarea la târguri şi evenimente de profil, dar şi reinvestirea profitului în publicitate online şi integrarea cât mai multor producători pe platformă”, spune Robert Tudor.
    Cine cumpără? În general, oamenii care nu au timpul necesar să meargă la cumpărături în magazine sau cei aflaţi în căutare de produse naturale, bio şi artizanale.
    Cei doi antreprenori care au creat Graniţa urbană vor să exploateze şi mai mult această nişă a produselor cât mai apropiate de obiceiurile strămoşeşti.
    „Anul acesta sau cel târziu anul viitor vrem să facem şi o linie de producţie proprie şi vrem să organizăm ateliere de gătit la ceaun, o tehnică aparte pe cale de dispariţie, care se mai regăseşte doar în mediul rural. Oamenii trebuie să cunoască tehnica de preparare a bucatelor şi atmosfera care se regăsea în ograda de altădată.”

    I See Stars – brand de haine (Bucureşti)
    Fondator: Anda Onescu
    Investiţie iniţială: 15.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 42.000 de euro
    Prezenţă: magazine din Bucureşti (Dacia 24) şi Constanţa (Alinette)

    Captain Bean – reţea de cafenele (Cluj-Napoca)
    Fondator: Bogdan Pandea
    Investiţie iniţială: 7.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Yes, Please! – cărţi şi cupoane personalizate (Bucureşti)
    Fondatori: Raluca şi Dan Cristea
    Investiţie iniţială: 6.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 50.000 de euro
    Prezenţă: Cărtureşti, BookCity, InMedio, eMag

    Maestoso Design – producţie de accesorii (Bucureşti)
    Fondator: Claudia Tecuceanu
    Investiţie iniţială: 35.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: online, showroom propriu, magazine partenere din străinătate

    Chicineta – brand de farfurii
    cu mesaje (Bucureşti)
    Fondator: Oana Titică
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (63.000 de euro)
    Prezenţă: online, Bucureşti Mall

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Biroul de lângă mall

    „Continuăm strategia de proiecte mixte, care presupune construirea de clădiri de birouri clasa A în proximitatea mallului, astfel încât acestea să se deservească reciproc”, descrie Emma Toma, head of office division în cadrul AFI Europe România, proiectele diviziei pe care o conduce. Aceasta are un portofoliu operaţional şi în curs de dezvoltare în valoare de 213 milioane de euro, la care se va adăuga şi portofoliul de birouri recent cumpărat de la NEPI, odată cu finalizarea tranzacţiei anunţate anul trecut. Estimată de reprezentanţii pieţei la o valoare record de peste 300 de milioane de euro, potrivit ZF, aceasta viza achiziţia diviziei de birouri a Nepi de către dezvoltatorul israelian AFI Europe. „Prin această tranzacţie, care de altfel a fost cea mai mare tranzacţie din piaţa imobiliară anul trecut, continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă explorând noi teritorii prin diversificarea portofoliului. Practic, facem un pas mai departe în strategia noastră de business şi în viziunea noastră de extindere.”
    Emma Toma spune că în prezent sunt în curs de obţinere a autorizaţiilor pentru mai multe proiecte, ce urmează strategia prin care şi-au dezvoltat prezenţa pe piaţa locală. AFI derulează două noi proiecte pe segmentul de office, în Bucureşti, AFI Tech Park Business Campus din zona de Centru-Vest a Capitalei şi în Braşov, în proximitatea Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii. „În cazul ambelor oraşe vorbim de campusuri de birouri clasa A, amplasate în inima oraşului, care sunt investiţii inteligente, de viitor, ce răspund nevoilor companiilor aflate în căutarea unui sediu cât mai central şi accesibil pentru angajaţii lor”, spune Emma Toma.
    Proiectul de birouri din Bucureşti este, potrivit ei, unul dintre cele mai complexe proiecte de birouri din zonă, care va oferi trei clădiri având în total o suprafaţă de 70.000 de mp închiriabili şi care se va realiza în etape. Prima clădire, având 22.000 mp închiriabili, a fost finalizată la finalul anului 2018, iar construcţia pentru a doua etapă a proiectului, având 24.500 mp închiriabili, va începe în luna aprilie a acestui an. „Suntem extrem de mândri de acest proiect, cu atât mai mult cu cât el a primit recent certificare LEED Platinum (Leadership in Energy and Environmental Design), care atestă AFI Tech Park 1 drept o clădire sustenabilă – de exemplu, tehnologiile moderne care stau la baza construcţiei, de la echipamentele încorporate până la elementele de design, fac posibilă reutilizarea a 75% din deşeurile provenite din activitatea clădirii, iar certificarea de clădire «verde» aduce multiple beneficii chiriaşilor”, descrie Emma Toma una dintre particularităţile proiectului.
    În ceea ce priveşte proiectul AFI Park Braşov, care va fi inaugurat în primăvara anului 2020, acesta va fi alcătuit dintr-un mall şi din două clădiri de birouri adiacente. Proiectul, cu privelişte înspre muntele Tâmpa, va avea o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi în clădirile de birouri şi 45.000 de metri pătraţi în centrul comercial.
    „Îţi trebuie curaj şi viziune pentru a realiza proiecte de birouri de succes, închiriate aproape 100%, situate în alte zone decât nordul Bucureştiului, iar AFI Europe este un dezvoltator care are în mod clar aceste atribute. Credem în proiecte complexe şi ne place provocarea de a fi pionieri în businessul nostru”, descrie Emma Toma poziţionarea companiei. În acest context, alături de strategia AFI de a miza pe proiecte mixte, spune că şi-au propus să aducă pe piaţă proiecte inovatoare prin zonele în care sunt amplasate şi prin facilităţile pe care le oferă. „Toate proiectele noastre operaţionale şi în curs de dezvoltare sunt situate în zone uşor accesibile, unde traficul nu reprezintă o problemă, aceste proiecte fiind de asemenea situate în vecinătatea principalelor zone rezidenţiale unde locuiesc majoritatea angajaţilor”, descrie ea strategia companiei. Toma oferă exemplul AFI Tech Park, care are, potrivit ei, un accesul extrem de facil în momentele cele mai aglomerate ale zilei. Emma Toma spune că sunt deschişi şi posibilităţii de expansiune a segmentului de proiecte de birouri în provinicie. „În prezent ne concentrăm pe finalizarea proiectelor AFI Park Braşov, AFI Tech Park 2-3, iar odată cu finalizarea tranzacţiei cu NEPI, vom fi prezenţi şi în Timişoara. Braşov şi Timişoara sunt două oraşe dezvoltate şi care pot fi uşor accesate din orice colţ al ţării, cu un potenţial de business şi un raport foarte eficient între costuri şi rezultate financiare”, spune ea.  
    Cât priveşte piaţa per ansamblu, Emma Toma consideră că aceasta îşi va continua trendul crescător în continuare. „Este o piaţă în creştere, care avansează către maturitate. Vom vedea proiecte noi complexe, progrese majore privind tehnologiile folosite, respectiv inovaţii în infrastructura clădirilor şi tot mai multe imobile sustenabile, cu certificat «verde».” 

    Cine este Emma Toma, head of office division a AFI Europe
    Emma Toma are o experienţă de aproximativ 20 de ani în piaţa imobiliară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice cu o diplomă în management, a lucrat timp de 13 ani pe segmentul rezidenţial, într-o perioadă în care piaţa din România era în formare, şi a participat la dezvoltarea primelor ansambluri rezidenţiale  de lux şi, mai târziu, a proiectelor de apartamente noi construite în Bucureşti în perioada 2000-2012. Din echipa AFI Europe România face parte de peste şapte ani şi jumătate, când s-a angajat în poziţia de leasing manager office division în 2012, fiind responsabilă de închirierea proiectelor AFI Park 1-5, AFI Tech Park 1-3 şi AFI Park Braşov, de unde a evoluat apoi în rolul curent.
    Potrivit celui mai recent raport public, la finalul anului 2017 mallul AFI Palace Cotroceni avea o valoare de 495 mil. euro, la care se adaugă cele cinci clădiri de birouri ale proiectului AFI Park, în valoare de 165 de milioane de euro.

  • O nouă strategie pentru a menţine turismul activ în faţa răspândirii coronavirusului: pachete de vacanţă cu anulare gratuită

    Pe fondul îngrijorării crescute a turiştilor legate de răspândirea coronavirusului în tot mai multe ţări, compania Travel Brands SA, membră a grupului Der Touristik, prin reţeaua de agenţii de turism Dertorur, lansează de astăzi un nou tip de pachet de vacanţă – vacanţe liniştite – cu o politică de anulări gratuite de până la două zile înainte de intrarea la hotel, pentru cei care nu şi-au planificat încă vacanţele de vară.

    Pachetul oferă anulări gratuite, fără niciun cost suplimentar şi 100% rambursabil, şi cuprinde două variante adaptate pentru diferite stiluri de călătorii, cu o diversitate de destinaţii: anulări gratuite cu până la două zile înainte pentru cazări individuale, pentru turiştii care vor să călătorească pe cont propriu, cu maşina, în destinaţii apropiate şi foarte căutate, precum Turcia, Grecia, Bulgaria, Croaţia precum şi multe alte locuri, şi anulări gratuite la vacanţe cu pachete charter (zbor, transfer, cazare) cu plecare din România, cu 14 zile înainte de intrarea în hotel, printre destinaţii numărându-se Turcia, Grecia, Spania, Egipt, Tunisia şi Cipru.

    Noul tip de pachet este valabil exclusiv pentru rezervările făcute în luna martie, începând de azi şi până pe 31 martie.

  • Antreprenorul care a renunţat la corporaţie ca să îşi facă propria afacere în acelaşi domeniu şi a ajuns în doar trei ani la venituri de 400.000 de euro. Librăriile Cărtureşti se numără printre clienţii lui


    „Am pornit la drum cu Mavericks, o agenţie creată de la zero, alături de doi colegi. Mavericks a crescut de la cinci clienţi iniţial în portofoliu la peste 50 de clienţi în momentul acesta, de la mine alături de doi juniori la mine alături de zece angajaţi şi o colegă din Seul care lucrează part-time de la mii de kilometri distanţă şi pe care nu am vrut s-o pierdem”, a spus Dragoş Smeu.
    Printre clienţii Mavericks se află lanţul de librării Cărtureşti, care a fost şi prima companie atrasă de agenţie, Mobexpert sau Office Shoes.
    Investiţia iniţială în Mavericks a fost între 5.000 şi 7.000 de euro, care a inclus plata chiriei, laptopuri, iar după două luni de la deschidere compania recuperase deja investiţia.
    Dragoş Smeu spune că i-a atras pe colegii săi prin promisiunea de dezvoltare constantă, resursa umană în domeniul comunicării fiind cel mai important aspect pentru Mavericks. De altfel, din a treia lună de când a început să ducă firma pe profit, antreprenorul a investit în atragerea de noi oameni în echipă, lucru care i-a permis să atragă mai mulţi clienţi în portofoliu.
    „Până acum am pus accent pe serviciul pe care îl oferim şi nu am investit mult în campanii de promovare, am lăsat calitatea serviciilor să vorbească pentru noi. Am crescut mult organic. Pentru noi este foarte importantă retenţia clienţilor, să rămână în portofoliu”, a mai spus Dragoş Smeu.
    Pentru campaniile de marketing online, Mavericks lucrează atât cu clienţi care au deja campanii dezvoltate, cât şi cu firme care vor să lucreze pentru prima dată cu o agenţie, pentru care oamenii de la Mavericks creează strategii, setează şi monitorizează obiective.

  • Din câmpiile Bărăganului, la bursa de la New York

    În 2019 la bursa de la New York lua naştere Corteva, o companie de circa 20 de miliarde de dolari şi un eveniment la care au fost martori şi Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN. Cum se vede acum această listare? „Totul a fost ca la carte”, spune Tim Glenn, vicepreşedinte executiv al companiei.  „A fost un moment dinamic pentru noi. Am avut câţiva ani la dispoziţie pentru a ne pregăti pentru acest proces şi cred că totul a mers ca la carte”, îşi aminteşte Tim Glenn, vicepreşedinte executiv al Corteva.

    Între timp, acţiunile companiei înregistrează o scădere uşoară, de doar 1%, dar încep să apară şi raportările aferente structurii acţionariatului, iar printre investitori sunt şi fonduri mutuale din România, precum unul administrat de OTP. „Investind în Corteva, investeşti în agricultură”, spune Tim Glenn într-un interviu pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN. „Investeşti într-un portofoliu foarte diversificat din punct de vedere geografic. Acoperim peste 100 de ţări la nivel mondial. Alt aspect este că fundamentele sunt foarte puternice în această industrie, cea a agriculturii”, spune el.

    Printre ţările în care activează Corteva se numără şi România, o economie care în funcţie de anumiţi indicatori din agricultură stă la aceeaşi masă cu economii mult mai dezvoltate, precum Franţa şi Germania. Cu o producţie de peste 31 de milioane de tone, România s-a situat anul trecut pe locul trei în ceea ce priveşte cantitatea recoltată de cereale, dupa Franţa şi Germania, arată datele de la Eurostat. Cu toate că producţia României aproape că s-a dublat în ultimul deceniu, nu a ajuns din urmă campioana Franţa, care realizează o producţie dublă de cereale. Cu toate acestea, România s-a situat pe primul loc la cantitatea de porumb recoltată şi la cea de floarea-soarelui, iar la grâu pe locul patru.
    „Operaţiunile Corteva în România sunt excepţionale. Avem o echipă foarte puternică aici, iar pe lângă acest lucru, România este importantă pentru că este un hub important de producţie pentru noi şi astfel suntem capabili să producem seminţe de calitate ridicată atât pentru porumb cât şi pentru floarea-soarelui, foarte competitive din punctul de vedere al culturii şi bine poziţionate pentru export”, spune Tim Glenn.
    Tim Glenn spune că investiţiile Corteva în unitatea de procesare a seminţelor de la staţia de la Afumaţi vor continua în anii următori. „În ultimii doi ani, am colaborat strâns cu fermierii care au produs seminţe pentru noi. Aş spune că pentru a avea succes astăzi, marea oportunitate, pe măsură ce continuăm să dezvoltăm afacerile din Europa Centrală şi de Est, este să extindem producţia şi capacităţile noastre pentru a servi creşterea pe care o avem aici, în România.”

  • Cu ce strategie au reuşit nemţii de la dm drogherie market să ajungă la venituri de aproape 500 de milioane de lei în România

    Compania dm, care deţine în România 105 unităţi, dintre care 12 deschise anul trecut, a înregistrat în cel mai recent an financiar venituri de 498 de milioane de lei, în creştere cu 20 de procente; echipa locală a businessului a crescut la rândul său cu 185 de persoane, ajungând la 940 de angajaţi. Recent, businessul a alocat un buget de 35 de milioane de lei pentru dezvoltarea la Timişoara a unui sediu central şi a unui depozit, una dintre cele mai importante investiţii realizate în plan local. Suprafaţa proiectului este de peste 32.000 de metri pătraţi: sediul, în care lucrează o echipă de 123 de angajaţi, este structurat pe trei niveluri şi are o suprafaţă de 2.600 mp, iar depozitul, cu o echipă de 147 de angajaţi, se întinde pe o suprafaţă de 67.000 de metri pătraţi.

    Compania dm, originară din Germania, este prezentă în România de aproape 12 ani, primul magazin fiind deschis la Timişoara. Reprezentanţii businessului spun că decizia de a intra în piaţa locală în anul 2007 s-a bazat mai ales pe faptul că România se afla în perioada de boom economic, tocmai ce intrase în Uniunea Europeană, iar asta facilita achiziţiile intracomunitare şi alinierea legislativă după noile norme. Iniţial, pentru extindere a fost bugetată o sumă foarte mică, în jurul a 200.000 de lei. „Ne-am dat seama însă foarte repede că de acei bani cumpărăm numai softul, aşa că bugetul iniţial s-a mărit la circa 1 milion de euro în primul an”, povesteşte Cristian Crişan, administrator al dm drogerie markt România. Cu toate că perioada era propice, extinderea nu a fost uşoară. „Chiriile erau la preţuri nebune sau foarte mari. Foarte multe dintre cele 105 magazine pe care le avem sunt stradale. Să creezi magazine stradale în centre de oraş, în poziţii cheie, nu mai e atât de uşor. A fost o mare provocare să găsim spaţiile potrivite, la condiţii comerciale care să ne permită să venim cu preţuri cât mai corecte.”
    La început, o mare provocare a fost şi să obişnuiască clienţii români cu conceptul de drogherie, şi asta pentru că termenul era cunoscut în rândul populaţiei preponderent cu sensul de farmacie. „A durat foarte mult. În plus, când am intrat în România începuseră să se extindă galeriile şi hipermarketurile. Clientul a trebuit obişnuit că este mai avantajos pentru el să meargă într-un magazin specializat”, subliniază Crişan. El spune că în prezent, la nivelul Europei de Sud-Est, piaţa locală este comparabilă cu celelalte state vecine în care este prezent businessul. „Diferenţa o face faptul că în România conceptul de drogherie nu este atât de cunoscut ca în Ungaria, unde activează deja de peste 20 de ani. Dar suntem peste Bulgaria.” O altă provocare a fost, potrivit lui Crişan, educarea clienţilor în ceea ce priveşte consultanţa pe care o au la dispoziţie în magazinele dm, spre deosebire de hipermarketuri: „Nu ai stresul aglomeraţiei, ai parte de o atmosferă plăcută, la noi e linişte în magazin”. Nici adaptarea preţurilor nu a fost un pas uşor, adaugă reprezentantul dm. „Noi, fiind un lanţ mic la momentul respectiv, degeaba aveam puterea brandului, pentru că raportat la retailul din România eram foarte mici. Şi atunci ne-am chinuit foarte mult să adaptăm preţurile pieţei.” Clienţii companiei sunt majoritar persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, cu venituri medii.
    Cele mai căutate categorii de produse cuprind articole de parfumerie, protecţie solară, produse de frumuseţe şi îngrijire, cosmetice de păr şi articole pentru casă.
    Potrivit lui Crişan, investiţia medie necesară pentru deschiderea unei noi unităţi dm, cu tot cu marfă, este de 500.000-600.000 de euro. „Noi mergem pe suprafeţe de 350-400 de metri pătraţi”. Principalii competitori, spune el, sunt toate magazinele mari, şi asta pentru că „sortimentaţia de produse o are şi Carefourr, o are şi Kaufland, şi Auchan, doar că noi suntem specialişti, avem o sortimentaţie mult mai dezvoltată. Doar noi avem o drogherie în adevăratul sens al cuvântului”.
    Compania dm drogerie markt a fost înfiinţată în 1973, iar până în prezent retailerul s-a extins în 13 state: Austria, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Germania, Italia, Macedonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. La nivel european, lanţul de drogherii funcţionează cu o echipă de peste 62.000 de angajaţi şi 3.668 de magazine. În anul financiar 2018/2019, grupul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11 milioane de euro, în creştere cu 4,6%. Momentan, din planurile companiei nu face parte şi o extindere în afara Europei, însă Crişan spune că dm are o colaborare cu Asia în zona de  online, de distribuţie. „Avem foarte bine dezvoltată partea de marcă proprie, care cuprinde peste 4.000 de articole. Toate produsele marcă proprie se produc în Germania.” În ceea ce priveşte piaţa locală, pentru anul următor reprezentanţii businessului plănuiesc deschiderea a încă 12 unităţi. „Suntem în toate oraşele mari, în cele mici încercăm să ajungem, dar nu putem intra pentru că nu este putere de cumpărare”, spune Crişan. În schimb, potrivit Anitei Pop, HR manager la dm drogherie market, există şi o problemă a oraşelor mari, de talia Bucureştiului sau a Clujului, respectiv lipsa angajaţilor. „Şi noi suntem afectaţi de fluctuaţii, dar ne situăm în media pieţei. Cu cât oraşul e mai mare, cu atât rata şomajului este mai scăzută şi este mai greu să găsim angajaţi”, spune ea, adăugând că cel mai greu de găsit sunt casierii sau angajaţii din poziţii similare, la nivel de magazine.

  • Opinie Petru Păcuraru, fondator al Human Performance Development International (companie de consultanţă şi strategie în resurse umane): „Ce-am avut şi ce-am pierdut”

    „Am izbucnit în râs, dar vocea era foarte serioasă de partea cealaltă. Aşa am făcut: m-am dus la ei la birou, unde doamna directoare care mă sunase, vădit agitată, îmi zice că nu ştie ce să mai facă, pentru că oamenii pleacă, care cum poate, mai ales cei pe care îi recrutează acum, şi s-a gândit că sigur sunt nişte probleme legate de management.
    „- Luna trecută, am angajat 12 oameni, toţi tineri. Mai sunt patru, iar în fiecare săptămână ne pleacă din ei. Dar ştiţi ce e curios, zice ea, toţi spun că e în regulă, că salariul e bun, condiţiile sunt bune, şi apoi dispar. Nici nu ne mai completează interviul de ieşire, nici badge-ul nu-l mai aduc.”
    Dacă ar fi singura organizaţie în care se întâmplă asta, aş zice că e ceva fundamental greşit acolo, dar se întâmplă la toţi marii angajatori. Fie că recunosc, fie că nu.
    „Ce-am avut şi ce-am pierdut” ar zice un angajat care la scurt timp după ce şi-a consumat rezervorul de optimism, decide să plece mâncând pământul din acea organizaţie.
    Cele mai mirate sprâncene sunt ale doamnelor şi domnişoarelor de la departamentul de resurse umane, în special recrutare, care efectiv nu înţeleg cum cineva poate veni pentru câteva zile, să zică ce bine e la ei, şi pe urmă să nu mai răspundă la telefon două zile. Şi dacă înainte era o situaţie de povestit, acum e una comună.
    Oamenii pleacă din organizaţii mai uşor decât oricând. Iar cei mai mulţi pleacă exact la început, cand recrutorii răsuflă uşuraţi că au mai ocupat un post.
    Se întâmplă şi în companiile de IT, unde autonomia şi salariile sunt atât de mari, că îţi vine să îţi dai demisia din funcţia de parlamentar şi să devii manager de proiect. Aşadar, tendinţa este una generalizată, mai accentuată în unele industrii, însă nicidecum izolată.
    Iar întrebarea de 1.000 de puncte şi de teribil de mulţi euro este: de ce? De ce ne pleacă oamenii imediat după angajare?
    Un răspuns foarte la îndemână stă în teoria butonului de lift. Aţi observat unde este amplasat butonul de lift? Exact la înălţimea perfectă ca să faci cel mai mic efort pentru a-l apăsa. Dacă ar fi mai sus sau mai jos, efortul ar fi mai mare, aşadar e perfect acolo unde este. Ceea ce defineşte o caracteristică în psihologia maselor, şi anume că ne place să nu facem efort, vrem ca totul să fie la o scurtă mişcare distanţă de noi. Din acest motiv, tehnologia avansează prin accesibilitate, nu doar prin performanţă. Cu alte cuvinte, o aplicaţie performantă, dar greu accesibilă va putea fi uşor detronată de una nu atât de performantă, dar uşor de folosit.
    Oamenii se angajează şi le este greu să înveţe CE au de făcut, CUM au de făcut şi DE CE au de făcut ceea ce au de făcut. Dacă le spune un manual, nu înseamnă că au şi înţeles sau au învăţat.
    Am văzut manuale de 200 de pagini şi mai mult, cu proceduri, cu sisteme şi verificări, validări şi certificări, dar nu era mai nimic despre motivul pentru care fac asta. Surprinzător este că acele companii care comunică mai abitir brandul de anagajator sunt cele care pierd cei mai mulţi oameni imediat după angajare, tocmai pentru că ceea ce este comunicat nu este ceea ce se regăseşte în organizaţie. Noii angajaţi vin să schimbe lumea, că aşa scria în reclama din ziar, iar pe partea cealaltă aduc cafea unei doamne sclifosite şi încearcă să se împrietenească cu cine trebuie, ca să avanseze în carieră. Asta dacă rămân în organizaţie.
    Oamenii au nevoie să înveţe uşor ce au de făcut, răbdarea e foarte scumpă. Dacă reuşesc să îşi dea seama rapid de cum îşi pot folosi abilităţile personale în locul de muncă respectiv, stau şi cresc. Dacă nu, zappează printre joburi, că au de unde alege.
    Cultura autoritară şi bazată pe politici interne de „Spune-mi cu cine eşti prieten, ca să îţi spun dacă o să avansezi în carieră” nu ţine oamenii în organizaţie. Cel puţin nu pe cei tineri, care nu prea percutează la teama de autoritatea şefului cel mare. Pentru ei, raportul de inferioritate este suficient de demotivant încât să se apuce de altceva.
    Şi, în final, toţi suntem aici pentru evoluţie. Fie că eşti un şef mic şi vrei să fii un şef mare, fie eşti un asistent de fotograf şi vrei să devii fotograf. Dacă nu e foarte evident pentru toţi cum poţi să creşti şi unde vei putea ajunge, lipsa perspectivei este demotivantă.
    Un plan de carieră bine pus la punct, în care să înţelegi unde vei ajunge, când şi cum, un leadership corect şi autentic, în care să nu te simţi inferior, o inducţie eficientă, din care oamenii să poată învăţa ce au de făcut şi să formeze comunităţi de noi angajaţi care să se susţină unii pe ceilalţi, ar trebui să fie suficiente cât să nu trebuiască să mă mai sune doamna director. Cel puţin nu cu problema aceasta.

  • VTEX România l-a numit pe Cristi Movilă în poziţia de country manager

    România este primul centru VTEX din regiune şi parte importantă din strategia companiei de extindere în Europa Centrală şi de Est. Pentru România, strategia VTEX vizează atingerea unui număr de 8 clienţi până la finalul acestui an şi dublarea începând de anul viitor.
     
    Cristi Movilă şi-a început cariera în comerţul electronic la 18 ani, când, în primul an de facultate, a lansat unul dintre primele magazine online de încălţăminte din România, pentru un brand local. Absolvent al Facultăţii de Informatică şi al unui masterat în Inginerie Software, ambele în cadrul Universităţii Bucureşti, a câştigat apoi experienţă în Coty Cosmetics şi, ulterior, în cadrul grupului Otter Distribution, unde s-a ocupat de strategia omnichannel, pentru toate brandurile din portofoliu, în România şi în afara ţării.
     
    VTEX, furnizor global al platformei unificate de comerţ pentru companii mari şi una dintre cele mai importante platforme ecommerce din lume, potrivit IDC MarketScape şi Gartner, îl numeşte pe Cristi Movilă în funcţia de Country Manager la VTEX România, de la 1 octombrie.

  • Lovitura pe care o dă H&M, în rivalitatea cu Zara. Suedezii schimbă strategia de business la 180 de grade

    Decizia reprezintă o modificare semnificativă a strategiei pentru H&M şi totodată un posibil pas spre concurenţa directă cu retalierii online care vând mai multe branduri precum grupul german Zalando şi cel britanic ASOS.

    Un purtător de cuvânt al grupului a precizat că o completare a brandului H&M cu branduri externe va atrage noi cumpărători, dar a refuzat să ofere mai multe detalii cu privire la aceste teste.

    Hennes & Mauritz AB, al doilea retailer de îmbrăcăminte la nivel mondial după Inditex, se confruntă cu o scădere a profiturilor pentru al treilea an, din cauza declinului vânzărilor la magazinele fizice ale mărcii principale H&M.

    Alţi mari retaileri de articole de îmbrăcăminte au început deja să vândă produse aparţinând altor mărci, cum este cazul grupului britanic Next plc, al cărui site de Internet s-a transformat în ultimul deceniu dintr-un site dedicat unui singur brand într-un agregator de articole de încălţăminte şi îmbrăcăminte provenite de la diferiţi furnizori, scrie incont.ro

    H&M a raportat luni cel mai semnificativ avans al vânzărilor din ultimii trei ani şi a anunţat că vânzările colecţiei sale de vară au debutat foarte bine. Vânzările înaintea fluctuaţiilor de curs valutar au urcat cu 8% în perioada iunie – august 2019, al cincilea trimestru consecutiv de creştere. Este cel mai semnificativ avans din trimestrul trei din 2016.