De asemenea, studiul Fundaţiei „Salvaţi Copiii” România arată cu unul din patru copii a fost umilit în faţa colegilor.
Cercetarea făcută de către organizaţie a urmărit modul de reacţie al copiilor şi al părinţilor cu privire la fenomenul de bullying. Au fost vizate diferitele tipuri de manifestări asociate cu acest comportament, printre care se numără excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor altcuiva sau violenţa fizică, potrivit csid.ro
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit INS, cel mai mare câştig salarial mediu net se regăseşte în Municipiul Bucureşti (3.095 de lei lunar), Capitala fiind urmată de judeţele Cluj (2.675 de lei), Ilfov (2.607 lei), Sibiu (2.552 de lei), Timiş (2.533 de lei) şi Braşov (2.424 de lei).
Imediat sub media naţională se situează judeţele Iaşi (2.318 lei), Galaţi (2.201 lei), Argeş şi Prahova (câte 2.173 de lei), respectiv Olt (2.160 de lei), Arad (2.147 de lei) şi Mehedinţi (2.138 de lei).
În iunie 2017, locuitorii din 19 judeţe au câştigat salarii medii de peste 2.000 de lei.
Salarii cuprinse între 1.850 şi 2.000 de lei au fost câştigate în judeţele Călăraşi, Satu Mare, Hunedoara, Dâmboviţa, Buzău, Tulcea, Sălaj, Botoşani, Caraş-Severin, Giurgiu, Neamţ, Vrancea, Bihor, Vaslui, Vâlcea, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş.
Cele mai mici salarii se regăsesc, potrivit INS, în Teleorman (1.750 de lei), Harghita (1.787 de lei), Ialomiţa (1.813 lei), Covasna (1.824 de lei) şi Suceava (1.845 de lei).
Comparativ cu luna iunie a anului precedent (2016), câştigul salarial net a crescut ca medie naţională cu 14,5% şi în niciunul dintre judeţele ţării nu au fost consemnate scăderi, mai reiese din statisticile INS.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (6009 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1418 de lei), conform datelor Institutului Naţional de Statistică.
Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 15,1%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 113,5%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În primele şapte luni ale anului s-au eliberat 23.190 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 5,3% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.
S-a înregistrat o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale faţă de luna iunie 2017, în majoritatea regiunilor de dezvoltare. Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în Bucureşti-Ilfov (+241 autorizaţii), Vest (+108), Sud-Vest Oltenia (+99) şi Sud-Muntenia (+66). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (-102 autorizaţii) şi Nord-Vest (-3).
Faţă de iulie 2016 se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în regiunile Bucureşti-Ilfov (+198 autorizaţii), Nord-Est (+144), Vest (+127), Sud-Est (+118), Sud-Vest Oltenia (+107), Centru (+87) şi Sud-Muntenia (+53). Scădere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Vest (-121 autorizaţii).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Creşterea economică anualizată de 5,7% consemnată în trimestrul al doilea consolidează poziţia României de ”Tigru al Europei“, fiind de departe cea mai puternică din blocul comunitar. La fel şi performanţele – statistice – din primul semestru.
Majoritatea sectoarelor economice au avut creşteri de două cifre, ca în anii de boom 2007-2008, în primul semestru din acest an, cele mai puternice avansuri fiind consemnate la construcţiile rezidenţiale (+61%), înmatriculările auto (+54,4%) şi comerţul online (+29,1%).
Salariul real a crescut cu 13,6%, pe fondul unei evoluţii deocamdată suportabile a preţurilor (+0,9% pe medie), dar şi al unui deficit tot mai acut de forţă de muncă, iar afacerile companiilor au crescut cu peste 10% în toate domeniile care participă la formarea Produsului Intern Brut.
Aceste plusuri au generat resurse pentru ca românii – populaţie şi firme – să ridice din nou cotele cererii la maxime istorice. Industria a început să ”prindă“ această cerere, astfel că producţiile au crescut cu 8% pe medie şi cu peste 10% în ramurile în care se fabrică bunuri de larg consum şi de folosinţă îndelungată, fenomen nemaiîntâlnit în anii postcriză, timp în care comenzile pentru producţiile viitoare au avansat şi ele cu peste 11%. Iar unde se dezvoltă industria se dezvoltă şi serviciile (+11% la cele prestate populaţiei, respectiv +13,3% la cele prestate întreprinderilor), dar şi transporturile (+13,8%).
Cu toate aceste creşteri, economia internă n-a reuşit să ţină pasul cu nevoile de consum, ca dovadă că importurile per ansamblu au crescut cu 12,4% în primul semestru, la 36,7 miliarde de euro, importurile de alimente atingând un nou record istoric de 3,2 miliarde de euro.
Toate aceste statistici au mai fost întâlnite (unele, chiar în măsuri mai mici) în anii 2007-2008, când economia creştea cu peste 7%. Care e diferenţa faţă de acea perioadă, de ce nu avem şi acum creştere economică de peste 7%? |n primul rând pentru că, pe atunci, la creşterea Produsului Intern Brut contribuiau şi investiţiile, lucru care se reflecta în formarea brută de capital şi în atragerea de capitaluri străine, dar mai ales în construcţii. Acum, în primul semestru din 2017, avem o scădere cu 19% la investiţiile publice (arată datele privind execuţia bugetului de stat la şase luni, raportate de Ministerul Finanţelor) şi o scădere cu 13,4% a investiţiilor străine (arată datele Băncii Naţionale). Dar mai ales în construcţii avem o scădere, de 7,2% per ansamblu şi de – atenţie – 26,6% la lucrările inginereşti. Adică la lucrările de infrastructură.
De menţionat că, în premieră istorică, banii trimişi acasă de românii (persoane fizice) plecaţi la muncă în străinătate au fost mai puţini decât banii alocaţi de firme, ca investiţii străine. |n al doilea rând, balanţa importuri/exporturi (numită ”export net“ în termenii statisticilor privind PIB-ul) este negativă şi se adânceşte tot mai mult în teritoriul minusurilor. |n primul semestru din acest an, când importurile au crescut cu 12,4%, exporturile au avansat doar cu 9,6%, lucru care frânează serios creşterea mediei generale a economiei.
Deocamdată, INS nu a raportat şi evoluţia detaliată pe ramuri a Produsului Intern Brut, astfel că nu avem date despre mersul agriculturii. Dar dacă ne ghidăm după mersul sectoarelor profilate pe produse agroalimentare, le putem da dreptate specialiştilor care spun că 2017 este unul dintre cei mai buni ani agricoli de după Revoluţie, însă putem anticipa că acest lucru nu va contribui substanţial la creşterea PIB: producţia industriei alimentare a stagnat (+0,5%), iar comerţul angro al produselor agricole brute a scăzut cu 6,4%.
Creşterile de 3,5% la comerţul alimentar cu amănuntul şi de 7,9% la cel cu ridicata au fost susţinute mai mult de importuri, pentru că – după cum se ştie deja prea bine în rândurile specialiştilor – România se hrăneşte mai mult din import în prima parte a anului, respectiv din producţia autohtonă în a doua parte a anului. Se întâmplă aşa pentru că nu dispunem de capacităţi suficiente de depozitare şi conservare sau, cu alte cuvinte, stăm prost şi la infrastructura agricolă.
Stăm prost la aproape toate categoriile de infrastructură (mai puţin la cea informatică, unde ne numărăm chiar printre campionii mondiali) şi reducem investiţiile exact acolo şi atunci când e mai mare necesitatea, astfel că este chiar surprinzătoare creşterea economică de 5,8% în aceste condiţii precare. Nu e surprinzător, în schimb, că ”Tigrul Europei“, în loc să salte cu peste 7% ca în anii săi de glorie, avansează timid, cu mai puţin de 6%, împiedicându-se în ruinele infrastructurii.
„Institutul Naţional de Statistică a anunţat, astăzi, că România are o creştere economică de 5,9% în trimestrul II din 2017, peste cifra de 5,7% din trimestrul I din 2017. Este o creştere economică solidă, care provine din mărirea puternică a producţiei industriale cu 8% şi din servicii. O contribuţie însemnată vine şi din sectoarele cu valoare adăugată medie şi mare, precum high tech”, a postat premierul.
Mai mult, arată Mihai Tudose, „în primele şapte luni ale acestui an nivelul mediu al încrederii în economie a fost de 105,1 puncte, în creştere semnificativă faţă de 103,2 puncte, în perioada corespunzătoare din anul 2016. Sunt rezultate bune, care confirmă că România se află pe un trend pozitiv, pe care vrem să-l menţinem”.
În România, vânzările de autoturisme realizate în primele şapte luni din 2017 au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, ponderea
acestora din total fiind de 65% (35% persoane fizice). „Comparativ cu primele 7 luni din 2016, este de remarcat faptul că au crescut atât ponderea, cât şi volumul achiziţiilor realizate de către persoane fizice: ponderea, de la 28% la 35%, iar volumul, cu 44% (procent mult superior creşterii generale a pieţei la 7 luni, respectiv +15,5%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 77,4%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 22,6%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,6% din total turişti străini), iar din aceştia 84% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Durata medie a şederii în perioada ianuarie-iunie 2017 a fost de două zile la turiştii români şi 1,9 zile la turiştii străini.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În al doilea trimestru al acestui an, locuinţele disponibile spre vânzare în România s-au scumpit, în medie, cu 3,1%, creşterea fiind una similară cu cea consemnată în perioada similară din 2016, respectiv 3%. În primele trei luni din 2017, locuinţele s-au scumpit cu 4%. Preţurile locuinţelor din România se află pe un trend ascendent constant în ultimii trei ani, indică datele centralizate de Analize Imobiliare.
Pretenţiile vânzătorilor autohtoni de proprietăţi rezidenţiale s-au majorat, în medie, cu 13% în ultimele 12 luni, potrivit statisticilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro